Leul a căzut, preţurile au crescut

Spre sfîrşitul anului trecut, preţurile au cam luat-o razna. Bunăoară, în ultima lună a anului, acestea au crescut faţă de cea anterioară cu aproape un procent, în timp ce cu un an în urmă, tot în raport cu luna noiembrie, ele cunoscuseră un spor de aproape două ori mai mic. Faţă de decembrie 2012, creşterea inflaţiei în ţară în ultima lună a anului trecut a fost cu peste un procent şi s-a ridicat la nivelul de 5,2 la sută.

Chiar şi Banca Naţională a Moldovei(BNM), al cărei obiectiv fundamental este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor în ţară, a recunoscut la sfîrşitul săptămînii trecute, printr-un comunicat de presă, că evoluţia ritmului anual al inflaţiei în ultimul trimestru al anului trecut a depăşit cu 0,5 la sută previziunile în ce priveşte parcursul preţurilor. În opinia instituţiei bancare centrale a statului nostru, abaterea respectivă a traiectoriei inflaţiei a fost determinată în mod preponderent de majorarea accentuată a preţurilor la produsele alimentare. Creşterea contribuţiei acestora la umflarea inflaţiei s-a dovedit de aproape 3 procente.

Astfel, preţurile la produsele alimentare în decembrie, trecut, s-au mărit cu aproape 2 procente, într-o singură lună. De exemplu, un kilogram de cartofi s-a scumpit cu aproape 18 procente. Legumele proaspete au cunoscut o creştere a preţurilor de 9,5 procente, lactatele s-au scumpit şi ele pe parcursul lui decembrie cu aproape 2 procente. Ouăle, carnea au necesitat un efort financiar suplimentar. Doar scăderea preţurilor la zahăr, cu aproape 1 procent, despre care se spune că ar cele mai mici în regiune, şi la fructe într-o anumită măsură a mai molcomit inflaţia la scara ţării noastre.

Conform analizei Băncii Naţionale a Moldovei, ritmul anual al creşterii preţurilor în decembrie la produsele alimentare a constituit 7,6 la sută, adică cu aproape 1 procent mai înalt decît în luna precedentă. Pe cînd indicele respectiv ce vizează inflaţia de bază, care este calculată de către Biroul Naţional de Statistică prin excluderea preţurilor ce sînt în afara ariei de influenţă a măsurilor de politică monetară promovată de BNM, cum ar fi cele la produsele alimentare şi băuturi, combustibili, produsele şi serviciile cu preţuri reglementate, s-a ridicat la nivelul de 4,8 procente, fiind puţin mai înalt decît cel înregistrat în luna precedentă, ceea ce vorbeşte, conform explicaţiei băncii centrale a ţării, că nu există motive serioase pentru a ne face griji de o eventuală explozie a preţurilor.

Dacă ritmul anual al preţurilor la combustibili a fost în decembrie 2013 aproape la nivelul lunii precedente de 3,4 procente, apoi tarifele la servicii, mai ales la cele reglementate de stat, au cunoscut o creştere mai însemnată. Bunăoară, călătoria cu mijloacele de transport auto s-a scumpit cu aproape 2 procente, iar folosirea trenului cu destinaţie internaţională a determinat o majorare a costului de 4,4 procente. În fond, rata anuală de creştere a preţurilor reglementate în decembrie, potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei, a rămas practic la nivelul lunii anterioare, 3 procente.

Experţii BNM explică că derapajul inflaţiei în ultima lună a anului trecut a avut un caracter sezonier. Dar această lămurire nu ne arată cauzele toate ce au determinat acest salt neînsemnat al preţurilor la final de an. Vorba e că leul pe parcursul lunii decembrie a cunoscut, practic, cea mai mare depreciere din anul trecut. Astfel, rata medie de schimb în raport cu dolarul SUA a depăşit nivelul de 13 lei moldoveneşti contra unui dolar american. Desigur, în condiţiile în care banul nostru a căzut cele mai tare tocmai în ultima luna a anului nostru, producătorii agricoli şi comercianţii autohtoni au încercat să-şi salveze veniturile din vînzări ale produselor lor prin majorarea preţurilor. Unde mai pui, că a doua jumătate a lui decembrie, tradiţional, este cuprinsă de febra cumpărăturilor pentru sărbătorile de iarnă, astfel încît populaţia ţării este silită să se împace cu scumpirile şi să dea banii ceruţi de piaţă.

Banca Naţională a Moldovei şi-a asumat poziţia de martor al căderii valutei naţionale şi în felul acesta a favorizat lărgirea esenţială exporturilor. Or, leul moldovenesc slăbit bate la buzunarele noastre, în schimb înlesneşte comercializarea mărfurilor producătorilor moldoveni pe pieţele străine, care ulterior determină o extindere a afluxului de valută străină în ţara noastră şi, pînă la urmă, echilibrează raportul dintre valuta noastră şi principalele monede din lume şi de pe continent. Plus că cresc veniturile agenţilor economici care produc mărfuri pentru export.

Abordînd subiectul evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei în ţara noastră, adică pentru următorii doi-trei ani, Banca Naţională a Moldovei prognozează că preţurile vor urma un parcurs marcat de un şir de factori externi şi interni. Adică, vor depinde de modul cum va decurge creşterea economică în Uniunea Europeană, cum se vor comporta preţurile mondiale la materiile prime. Cu acest prilej, BNM declară că este posibilă o scumpire importantă a produselor alimentare în toată lumea. Dar, indiscutabil, totul va conta de conţinutul buzunarelor noastre.

Vlad LOGHIN