Cel puțin opt tipuri de gripă aviară, care toate pot ucide oameni, circulă în jurul fermelor fabrici din lume și ar putea fi mai rele decît Covid-19

Într-o zi din Decembrie anul trecut, 101.000 de pui la o fermă gigantică de lîngă orașul Astrahan din Sudul Rusiei au început să se prăbușească și să moară. Testele efectuate de centrul de cercetare de stat au arătat că circula o tulpină relativ nouă de gripă aviară letală cunoscută sub numele de H5N8 și, în cîteva zile, 900.000 de păsări de la fabrica Vladimirskaya au fost sacrificate în grabă pentru a preveni o epidemie, relatează The Guardian.

Gripa aviară este cealaltă pandemie în curs de desfășurare a lumii, iar H5N8 este doar o tulpină care a străpuns mii de efective de pui, rață și curcan în aproape 50 de țări, inclusiv Marea Britanie, în ultimii ani și nu prezintă semne de oprire.

Incidentul Astrahan a fost diferit. Cînd au fost testați 150 de muncitori la fermă, s-a descoperit că cinci femei și doi bărbați aveau boala, deși aveau o formă uşoară. A fost prima dată cînd se știe că H5N8 sare de la păsări la oameni.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a fost alertată dar, aceasta aflîndu-se la apogeul pandemiei Covid-19, puțină atenție a fost acordată chiar și atunci cînd Anna Popova, consilier șef al Federației Ruse, a apărut la televizor pentru a avertiza „cu un grad de probabilitatea” ca transmiterea de la om la om a H5N8 să evolueze în curînd și că lucrările ar trebui să înceapă imediat pentru dezvoltarea unui vaccin.

Atenția globală este fixată asupra originilor Covid-19, fie în natură, fie dintr-un laborator, dar în cazul a opt sau mai multe variante ale gripei aviare, toate capabile să infecteze și să omoare oamenii și sunt potențial mai severe decît Covid-19, acum zgomotul regulat în jurul fermelor-fabrici ale lumii abia sunt observate de Guverne.

Nu au existat alte rapoarte de infecții cu H5N8 umane în 2021, dar îngrijorarea s-a îndreptat săptămîna trecută către China, unde un alt tip de gripă aviară cunoscut sub numele de H5N6 a infectat 48 de persoane de cînd a fost identificată prima dată în 2014. Majoritatea cazurilor au fost legate de persoanele care lucrează cu păsări de crescătorie, dar a existat o creștere în ultimele săptămîni și mai mult de jumătate din totalul persoanelor infectate au murit, sugerînd că H5N6 este în ritm, mutant și extrem de periculos.

OMS și virologii chinezi au fost suficient de îngrijorați pentru a solicita Guvernelor să își sporească vigilența. „Probabilitatea răspîndirii de la om la om este scăzută, dar este necesară o supraveghere geografică mai largă în zonele afectate din China și în zonele din apropiere, pentru a înțelege mai bine riscul și creșterea recentă a efectelor de revărsare asupra oamenilor”, a declarat purtător de cuvînt al OMS pentru regiunea Pacificului.

La începutul acestei luni, Centrul de Control al Bolilor din China (CDC) a identificat mai multe mutații în două cazuri recente de H5N6. Răspîndirea virusului H5N6 este acum o „amenințare serioasă” pentru industria păsărilor și sănătatea umană, au declarat Gao Fu, director CDC, și Shi Weifeng, decanul sănătății publice la Shandong First Medical University.

Potențialul zoonotic al AIVs (virusurile gripei aviare) justifică o monitorizare continuă și vigilentă pentru a preveni pierderile suplimentare care ar putea duce la pandemii dezastruoase”, spun ei.

Agricultura în fabrică și boala

OMS suspectează, dar nu are nici o dovadă, că Covid-19 este legat de creșterea intensivă a animalelor în numeroasele ferme de animale sălbatice abia reglementate din Sud-Estul Asiei. Focarele majore din ultimii 30 de ani, inclusiv febra Q în Țările de Jos și focarele de gripă aviară extrem de patogene au fost legate de creșterea intensivă a animalelor.

Guvernele și industriile de păsări și animale de 150 de miliarde de lire sterline pe an subliniază modul în care agricultura intensivă este în general extrem de sigură și acum esențială pentru a asigura proteine ​​populațiilor cu creștere rapidă, dar dovezile științifice arată că condițiile stresante și aglomerate determină apariția și răspîndirea multor boli infecțioase și acționează ca o „punte epidemiologică” între infecțiile sălbatice și umane.

Organismele ONU, universitari și epidemiologi recunosc legătura dintre apariția virusurilor gripei aviare foarte patogene și creșterea păsărilor din ce în ce mai intensă.

Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO): „Virușii gripei aviare evoluează într-un fond genetic mare de virusuri diverse… Un agent patogen se poate transforma într-un agent hiper-virulent al bolii; în monoculturi care implică creșterea în masă a animalelor identice genetic, care sunt selectate pentru o conversie ridicată a hranei pentru animale, un agent patogen hiper-virulent emergent se va răspîndi rapid într-o turmă, cireadă sau ferme de pui.”

Păsările sălbatice sunt în mod obișnuit învinovățite de Guverne și industria pentru răspîndirea gripei aviare de-a lungul rutelor migratoare, dar există dovezi că fermele intensive sunt potențiale „vase de amestecare” pentru virusuri noi, letale.

„Învinovățirea păsărilor de apă migratoare nu mai este în mod clar o poziție durabilă”, spune Rob Wallace, un virolog american, care susține că noile tulpini de gripă emergente se adaptează la producția industrială de păsări de curte. „Infiltrarea gripei în animale și păsări de curte industriale este atît de completă încît aceste ferme acționează acum ca propriile lor rezervoare de boală”, spune el. „Sunt sursa lor.”

Cu peste 20 de miliarde de pui și aproape 700 de milioane de porci crescuți în același timp, Wallace spune că șansele ca noi tulpini și variante de gripă să apară și să se extindă asupra oamenilor sunt mari.

El este susținut de Sam Sheppard, biolog la Universitatea Bath, care spune că utilizarea excesivă a antibioticelor, supraaglomerarea și asemănarea genetică dintre animale oferă condiții ideale pentru ca multe bacterii, viruși și alți agenți patogeni să se contopească, să mute, să se răspîndească și apoi să sară la oameni.

Sheppard cercetează modul în care păstrarea animalelor proscrise împreună declanșează modificări genetice la bug-urile obișnuite, cum ar fi campylobacteriile, care sunt acum răspîndite la păsări, porci și bovine. „Acestea au apărut pentru prima dată în secolul al XX-lea, coincizînd cu creșteri mari ale numărului de bovine de crescătorie. Bug-urile sunt acum rezistente la antibiotice ca urmare a utilizării excesive a medicamentelor ”, spune el.

Şi nu sunt doar păsări şi porci. Apariția bolilor respiratorii, cum ar fi MERS la cămile, coronavirusurile în fermele de nurcă și ESB la bovine sugerează că reproducerea intensivă a oricărui animal crește riscurile de infecție.

Următoarea pandemie

Marius Gilbert, epidemiolog la Universitatea Libre de Bruxelles din Belgia, și alții au arătat cum gripa aviară este legată de intensificarea rapidă a creșterii păsărilor de curte, ceea ce face acum virusurile gripei aviare mai periculoase.

Experții în sănătate publică au avertizat de mult timp despre pericolele agriculturii industriale, dar de la Covid miza a crescut pe măsură ce se văd costurile totale ale unei pandemii moderne, spune medicul și istoricul Michael Greger, autorul cărții ”Bird Flu: A Virus of Our Own Hatching”.

Greger susține că au existat trei epoci ale bolilor umane: în primul rînd, cînd am început să domesticim animalele cu aproximativ 10.000 de ani în urmă și am fost infectați cu bolile lor, cum ar fi rujeola și varicela; apoi în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, cînd Revoluția Industrială a dus la epidemii de diabet, obezitate, boli de inimă și cancer; și acum, din cauza intensificării zootehniei care duce la boli zoonotice sau de origine animală, cum ar fi gripa aviară, salmonella, Mers, Nipah și Covid-19.

„În termeni evolutivi, creșterea păsărilor, a bovinelor și a porcilor în condiții de intensitate ridicată, aglomerate, limitate, complet nenaturale poate fi cea mai profundă modificare a relației om-animal din 10.000 de ani”, spune el.

„Vedem o explozie fără precedent a focarelor de noi virusuri ale gripei aviare, care istoric au prezentat cel mai mare risc de pandemie și cu siguranță au potențialul de a fi mai rău decît Covid.”

Gilbert spune că nu doar creşterea în fabrică duce la gripa aviară periculoasă, ci schimbările pe care le fac oamenii în mediul înconjurător.

„Majoritatea virușilor care circulă la păsările sălbatice prezintă un pericol scăzut și provoacă doar efecte ușoare. Dar, din cînd în cînd, intră în sistemul de păsări de curte, unde trec prin schimbări evolutive, în mare parte legate de condițiile în care sunt crescute animalele. Am văzut că virusurile cu patogen scăzut cîștigă patogenitate în ferme. ”

Acest lucru poate crea un cerc vicios în care un virus suferă mutaţii la o fermă și apoi se revarsă înapoi în populația de păsări sălbatice, unde se poate răspîndi mai departe prin căi migratoare, spune el.

„De fiecare dată cînd oamenii sunt infectați există pericolul ca virușii să devină mai periculoși sau mai transmisibili.”