Cîştigătorul alegerilor prezidenţiale din SUA din 5 Noiembrie va guverna o naţiune de peste 330 de milioane de oameni, dar este aproape sigur că scrutinul va fi decis de doar cîteva zeci de mii de alegători, o mică parte a populaţiei, din doar cîteva state, notează Reuters.

Asta pentru că în 7 din cele 50 de state se duce o adevărată competiţie în acest an, restul fiind în mod confortabil democrate sau republicane, potrivit sondajelor de opinie. Dintre cele 7 state indecise, aşa-numitele state "swing", Pennsylvania, cel mai populat, se evidenţiază drept statul cel mai probabil să decidă cine dintre democrata Kamala Harris sau republicanul Donald Trump va deveni următorul preşedinte al SUA.

Strategiile candidaţilor reflectă această realitate, marea majoritate a cheltuielilor publicitare şi a evenimentelor de campanie fiind de altfel îndreptate către aceste 7 state care oscilează între cele două mari partide politice.

De ce alegerile nu sunt decise prin vot popular naţional? Spre deosebire de alegerile pentru alţi candidaţi federali şi pentru funcţii la nivel de stat, scrutinul prezidenţial nu se bazează exclusiv pe votul popular. În schimb, preşedintele şi vicepreşedinte Statelor Unite ale Americii sunt aleşi în mod oficial în cadrul unui sistem cunoscut sub numele de Colegiu Electoral, un ansamblu de electori desemnaţi de fiecare din cele 50 de state componente ale Uniunii, la care se adaugă trei electori pentru districtul federal Washington D.C.

Un candidat trebuie să cîştige majoritatea celor 538 de electori, adică 270, ceea ce este posibil chiar şi atunci cînd pierde votul naţional, aşa cum s-a întîmplat în cazul lui Trump cînd a cîştigat Casa Albă în 2016.

În cazul unei egalităţi de 269 la 269, Camera Reprezentanţilor alege cîştigătorul, delegaţia fiecărui stat avînd la dispoziţie un singur vot, un scenariu despre care analiştii spun că l-ar favoriza probabil pe fostul preşedinte Trump.

Dacă fiecare stat, în afară de statele-cheie, votează aşa cum este de aşteptat, vicepreşedinta Harris ar primi 226 de voturi electorale, iar Trump va avea 219, rămînînd în joc restul de 93 de voturi.

Care sunt statele considerate în continuare indecise? Există 7 state care ar putea vota fie pentru Harris, fie pentru Trump la 5 Noiembrie: Michigan, Pennsylvania, Wisconsin, Arizona, Georgia, Nevada şi Carolina de Nord.

Michigan, Pennsylvania şi Wisconsin au constituit "un zid albastru" pentru candidaţii democraţi timp de o generaţie. Dar, în 2016, Trump a cîştigat la mustaţă în toate cele trei state, ceea ce i-a asigurat victoria asupra democratei Hillary Clinton.

Patru ani mai tîrziu, Joe Biden a cîştigat Preşedinţia după ce a revendicat Michigan, Wisconsin şi Pennsylvania pentru democraţi, obţinînd totodată victorii surprinzătoare în Georgia şi Arizona, două state care, istoric vorbind, votau cu republicanii.

Cît de strîns este acest scrutin? Mai strîns de atît nu se poate. Începînd cu 16 Octombrie, conform unui instrument de urmărire a sondajelor publice al The New York Times, în toate cele 7 state indecise cei doi candidaţi se aflau practic la egalitate. Trump a beneficiat de un avantaj redus, de două puncte procentuale, în Arizona. În celelalte 6 state indecise, distanţa dintre Harris şi Trump se încadra în medie în marja unui punct procentual, potrivit instrumentului folosit de The New York Times.

Competiţia pare chiar mai strînsă decît în timpul scrutinului prezidenţial din 2020. În acel an, un transfer de doar 43.000 de voturi în trei state, adică mai puţin de o treime dintr-un punct procentual din toţi alegătorii la nivel naţional, de la Biden la Trump ar fi fost suficient pentru ca Trump să cîştige un al doilea mandat la Casa Albă.

De ce este statul Pennsylvania atît de important? Cel mai simplu răspuns este că statul are 19 voturi electorale, mai multe decît orice alt stat "swing". Pennsylvania este amplu considerat ca fiind de o importanţă crucială pentru şansele lui Harris şi ale lui Trump deopotrivă de a cîştiga Casa Albă şi este văzut ca fiind cel mai probabil statul "punctului de cotitură", cel care ajută un candidat să treacă de 269 de voturi electorale.
Dacă Harris pierde Pennsylvania, ea ar trebui să cîştige fie Carolina de Nord, fie Georgia, două state care au votat cu democraţii de trei ori în ultimele patru decenii, pentru a avea vreo şansă la victorie.

În schimb, dacă Trump pierde Pennsylvania, ar trebui să cîştige fie Wisconsin, fie Michigan, care din anii 1980 şi pînă în prezent au votat doar o singură dată pentru un republican, pentru Trump, în urmă cu opt ani.

Ambele campanii au tratat Pennsylvania drept cel mai important stat, Harris şi Trump petrecînd mai mult timp acolo decît în oricare alt stat. Echipele de campanie şi aliaţii lor au cheltuit 279,3 milioane de dolari sub formă de publicitate în Pennsylvania pînă pe 7 Octombrie, cu peste 75 de milioane de dolari mai mult faţă de statul clasat pe locul al doilea la acest capitol, Michigan, potrivit companiei AdImpact.
Mulţi lucrători din categoria "gulerelor albastre" - cei care au locuri de muncă ce implică munca fizică - din acest stat din Nord-Estul SUA, aflat în declin industrial, au părăsit nava democrată pentru a se alătura lui Trump. Dar Kamala Harris mizează pe proiectele majore de infrastructură lansate de Joe Biden, care creează locuri de muncă, şi pe sprijinul sindicatelor pentru a-i recîştiga.

Marile oraşe Philadelphia şi Pittsburgh înclină mai mult spre vicepreşedintă, în timp ce Donald Trump mizează pe populaţia rurală, scrie AFP.

Michigan, leagănul industriei auto, în declin. La fel ca Pennsylvania, Michigan, acest bastion democrat, a votat spre surprinderea tuturor pentru Donald Trump în 2016, în confruntarea lui cu democrata Hillary Clinton. Joe Biden a recîştigat statul pentru democraţi în scrutinul din 2020.

În acest leagăn al industriei auto, tot în declin, Kamala Harris a primit sprijinul semnificativ al celui mai mare sindicat din acest sector (UAW), dar nu şi al numeroşilor votanţi musulmani sau originari din ţările arabe, revoltaţi de sprijinul american pentru Israel în războiul purtat de statul israelian în Gaza.

Donald Trump mizează în special pe tema costului vieţii pentru a mobiliza clasa de mijloc împotriva Kamalei Harris, descrisă ca moştenitoarea unui mandat Biden sub semnul inflaţiei, scrie AFP.

Wisconsin, statul care a spart ''zidul albastru'' în 2020. Alături de Pennsylvania şi Michigan, Wisconsin este al treilea stat care a spart "zidul albastru" în 2016, acest bloc de circa 20 de state considerate ferm democrate. Hillary Clinton nu a reuşit să cîştige voturile electorilor din acest stat, însă Joe Biden le-a recuperat în 2020.

Semn al importanţei acestui stat în ochii lor, republicanii şi-au organizat acolo marea convenţie din Iulie, de nominalizare a candidaţilor lor la Preşedinţia şi vicepreşedinţia SUA.

Vizînd electoratul moderat, democraţii flutură steagul roşu al "ameninţării existenţiale la adresa democraţiei" reprezentată de Trump.

Georgia, în mod tradițional un bastion republican. Georgia este, poate, alături de Pennsylvania, cheia statelor-cheie, scrie AFP.

În inima Sudului conservator, Georgia votează în mod tradiţional pentru republicani.

Dar, în contextul marilor mişcări antirasiste, acest stat cu o importantă populaţie de afro-americani l-a preferat pe democratul Joe Biden în urmă cu patru ani.

Kamala Harris, care ar putea deveni prima femeie de culoare care ajunge la Casa Albă, mizează pe faptul că poate atrage tinerii şi minorităţile din Atlanta.

Dar importantul electorat religios din acest stat îl laudă pe Donald Trump, considerîndu-l arhitectul anulării dreptului constituţional la avort. Un succes care face abstracţie de punerea sub acuzare a lui Trump în Atlanta pentru încercarea de a răsturna rezultatele alegerilor prezidenţiale din 2020.

Carolina de Nord, statul care a votat ultima oară pentru democraţi la primul mandat al lui Obama. Carolina de Nord, stat situat tot în Sud, nu a mai votat pentru democraţi de la primul mandat al lui Barack Obama. Totuşi, în 2017, statul şi-a ales un guvernator democrat.

La fel ca în cazul Georgiei, Kamala Harris mizează pe afro-americani şi pe tineri, două electorate care s-au simţit din nou motivate odată cu candidatura vicepreşedintei SUA. Democraţii acţionează pentru a încuraja înregistrarea alegătorilor pe listele electorale şi participarea la vot.

Arizona, stat mai degrabă republican. Stat mai degrabă republican, Arizona a produs o surpriză în 2020, optînd pentru Joe Biden, cu o diferenţă de 10.457 de voturi faţă de Donald Trump.

Imigraţia ilegală este o temă puternică dezvoltată de Donald Trump în acest stat care se învecinează cu Mexicul, subiect care nu o avantajează pe Kamala Harris.

Dar există speranţă pentru ea: la sfîrşitul lui 2022, statul a respins un candidat deschis trumpist la postul de guvernator, alegînd o femeie democrată.

Nevada, cel mai mic dintre statele indecise. Cel mai mic după numărul populaţiei dintre statele indecise, Nevada, acest stat vestic cunoscut pentru cazinourile sale din Las Vegas, nu a mai votat pentru un republican de la alegerea lui George W. Bush, în 2004, dar conservatorii cred că pot schimba situaţia, bazîndu-se în special pe populaţia hispanică, din care o parte ia distanţă faţă de tabăra democrată.

Susţinătorii lui Kamala Harris speră totuşi că sosirea de noi rezidenţi, angajaţi mai tineri şi mai educaţi, veniţi adesea din California vecină pentru a lucra în tehnologie sau în tranziţia energetică, va lucra în favoarea lor.

De ce un singur district din statul Nebraska atrage atît de multă atenţie? Patruzeci şi opt de state îşi acordă voturile electorale pe baza principiului cîştigătorul ia tot", dar două state, Nebraska şi Maine, alocă cîte un vot electoral cîştigătorului în fiecare district congresional. În 2020, Biden a cîştigat unul dintre cele cinci voturi atribuite statului Nebraska, în timp ce Trump a cîştigat unul dintre cele patru voturi atribuite statului Maine.

Votul electoral unic din al doilea District Congresional din Nebraska, centrat pe Omaha, este văzut ca fiind în continuare disputat, deşi analişti independenţi consideră că Harris este favorită în a-l cîştiga. Ambele partide au cheltuit milioane de dolari pentru a-şi face publicitate în Omaha.

Acest unic vot ar putea fi crucial. Dacă Harris cîştigă Michigan, Pennsylvania şi Wisconsin, în timp ce Trump îşi adjudecă celelalte patru state indecise - un rezultat cu totul plauzibil - al doilea District Congresional din Nebraska va stabili dacă alegerile se vor încheia la egalitate sau dacă Harris va avea cîştig de cauză.

Studiu de caz: Arizona, unde economia, şi nu imigraţia va decide cîştigătorul alegerilor prezidenţiale. Graniţa sudică a Arizonei a devenit locul preferat al campaniilor prezidenţiale pentru a vorbi despre imigraţie, dar pentru alegătorii indecişi din acest stat cel mai important lucru la aceste alegeri are de-a face cu buzunarele lor, care, conform celor declarate de ei pentru EFE, sunt tot mai goale în ultimii ani.

"Economia este principala problemă, trebuie să ascultăm propunerile care să ne ajute să facem faţă costurilor ridicate ale vieţii", a declarat Anna Travis pentru EFE, referindu-se la priorităţile ei privind alegerea noului ocupant al Casei Albe, la scurt timp după o vizită la graniţă a candidatei democrate Kamala Harris.

Travis, în vîrstă de 56 de ani, care locuieşte în Tucson, este deranjată de faptul că în general candidaţii la Preşedinţie îşi concentrează discursurile pe imigraţie atunci cînd vizitează graniţa. "Aici sunt probleme mai importante şi sunt evidente", subliniază ea, arătînd spre oameni fără adăpost care înfruntă canicula în faţa Primăriei din oraş.

Deşi, în prima jumătate a anului 2024, economia Arizonei şi creşterea locurilor de muncă au fost puternice, potrivit unui raport al Universităţii din Arizona, Travis ar dori să audă propuneri atît de la Harris, cît şi de la fostul preşedinte Donald Trump care să-i vizeze pe alegătorii din rîndul clasei muncitoare, aşa ca ea.

Cele două campanii prezidenţiale şi-au intensificat eforturile în Arizona, singurul stat "swing" care se învecinează cu Mexicul şi care cu siguranţă va ajuta la definirea cîştigătorului cu cele 11 voturi electorale ale sale.

Roşia de 83 de cenţi. La sfîrşitul lunii Septembrie, Harris s-a deplasat în Douglas, unde şi-a promovat strategia de a îmbunătăţi sistemul de imigraţie. Dar nu acesta era discursul pe care dorea să-l audă Maria Hernandez, în vîrstă de 63 de ani şi născută în acest oraş. Prioritatea ei este modul în care Administraţia SUA va face faţă costului ridicat al alimentelor.

"Vă vine să credeţi că o roşie costă 83 de cenţi?", se plînge la EFE femeia de origine hispanică. Ea locuieşte cu mama şi surorile ei la cîţiva metri de zidul de la graniţă.

Hernandez spune că Douglas a rămas un oraş "sărac" şi o dovadă în acest sens o reprezintă faptul că pieţele "latino" au dispărut. "Avem doar Walmart şi totul este scump acolo", spune ea, referindu-se la una dintre cele mai mari companii de retail din lume.

Femeia deplînge magazinele închise din centrul oraşului şi faptul că atît de mulţi bani sunt investiţi în zidul care desparte Douglas de Agua Prieta (Mexic). Autorităţile "nici nu apucă să pună sîrmă ghimpată că aceasta este imediat tăiată", spune ea.

Un vot decisiv. Alegători precum Travis şi Hernandez ar trebui să-i intereseze pe Trump şi Harris. Se prefigurează ca alegătorii de peste 50 de ani din Arizona să aibă un impact semnificativ asupra rezultatului înregistrat în acest stat.

Iar un sondaj AARP (fosta Asociaţie Americană a Pensionarilor), realizat în Iunie, a constatat că cele mai importante probleme pentru cetăţenii de vîrsta a treia din Arizona sunt legate de economie. Este cazul republicanului Terry Pettijohn, în vîrstă de 77 de ani, care crede că Administraţia Biden "a fost oribilă", iar Trump va reconstrui din nou economia.

În schimb, Rene Montelongo, mamă a doi copii care a participat la mitingul din Douglas al vicepreşedintei, este încrezătoare că Harris va menţine tendinţa creării de locuri de muncă, va reduce inflaţia şi va face ţara să progreseze. "Trump nu se gîndeşte la clasa muncitoare, politicile sale îi vor afecta pe mulţi în Arizona", a apreciat ea.

În ciuda entuziasmului susţinătorilor din ambele tabere, majoritatea alegătorilor din Arizona se aşteaptă ca cei care candidează, inclusiv candidaţii statali şi locali, să-şi stabilească mai bine priorităţile, potrivit unui raport al Centrului pentru Viitorul Arizonei (CFA), publicat la începutul lunii Octombrie.

Sondajul a constatat că 60% dintre alegătorii din acest stat nu cred că actualii candidaţi la funcţii vorbesc despre problemele care sunt importante pentru votanţi.

"Alegătorii din Arizona caută un lider care poate depăşi diferendele şi poate oferi rezultate..., vor să ştie cum vor aborda liderii lor problemele care îi preocupă (pe votanţi), cu planuri concrete pentru viitorul statului", a avertizat, într-un comunicat, Sybil Francis, directoarea executivă a CFA.