În ce valută e mai bine să economisim?

Moldovenii au rezerve băneşti pentru două luni. Or, dacă e să ne luăm după ultimele date ale Băncii Naţionale a Moldovei, depozitele persoanelor fizice pe cap de locuitor constituie 7743 de lei. Adică, cît două salarii medii brute pe ţară. Dar s-ar putea ca sute sau chiar mii de persoane să nu aibă nici un cont la bancă, în timp ce cîte unul, mai barosan, să aibă depozite bancare care valorează sute de mii sau chiar milioane de lei.

Informaţia BNM ce vizează situaţia de la sfîrşitul lunii iulie, curent, arată că depozitele persoanelor fizice, adică economiile cetăţenilor, se ridicau la aproape 28 miliarde de lei. Ponderea acestora se ridică la peste 60 procente din valoarea totală a depozitelor băncilor din ţară. Cam o treime din ele revine persoanelor fizice şi doar un segment mic, de doar 8 la sută, aparţin băncilor. De tot, în sectorul bancar al ţării se păstrează economii de mai bine de 45 de miliarde de lei, sumă enormă de bani care măsurată în valută americană, valorează cît aproape 4 miliarde de dolari SUA. Este o sursă enormă de finanţare a economiei ţării, de creditare a unor proiecte sociale. Chiar nu este de înţeles de ce trebuie să ne împrumutăm de la străini, dacă există atîta amar de bani în ţară? Nu ne gîndim cum să-i atragem sau este mai greu de furat?

În ciuda faptului că economia ţării este încă în stare de întremare, economiile băneşti în băncile noastre se înmulţesc ca bulgărele de zăpadă ce se rostogoleşte la vale. Doar în iulie, potrivit celor mai recente date ale BNM, valoarea totală a depozitelor păstrate în bănci din ţară a crescut faţă de luna anterioară cu mai bine de 1 miliard şi jumătate. Economiile cetăţenilor ţinute în bănci au crescut cu aproape 690 milioane şi, reiese că au asigurat în mare măsură sporul volumului total al depozitelor pe ţară.

De unde cresc economiile cetăţenilor noştri, dacă salariul mediu brut pe ţară, potrivit datelor statistice pe prima jumătate a anului nu că nu s-a mărit, ci, invers, a cunoscut o neînsemnată scădere? Din contul mitei? Posibil. Totuşi, mai degrabă, cel mai impunător aflux de investiţii ale cetăţenilor noştri în bănci a fost generat de valul crescînd al remitenţelor, adică al banilor trimiţi în ţară de către conaţionalii noştri care lucrează peste hotare. Valoarea acestora a crescut în primul trimestru al anului cu mai bine de 50 de milioane de dolari SUA sau peste 600 milioane de lei.

De obicei, moldoveni preferă să-şi păstreze economiile lor în valută naţională. Datele BNM arată că în iulie, curent, volumul depozitelor noi la termen în lei moldoveneşti au crescut cu 26, 8 procente faţă de luna respectivă a anului trecut. Iar în raport cu luna precedentă valoarea acestora a cunoscut o şi mai accentuată creştere, de tocmai 42,3 procente. Termenele alese pentru păstrarea economiilor, mă face să cred, că în ţara noastră încă se manifestă o anumită doză de neîncredere faţă de perspectivele sectorului bancar autohton, faţă de cele ale valutei naţionale. Altfel, nu-mi pot explica de ce cele mai mari sume în lei moldoveneşti sînt depozitate în instituţiile bancare doar pentru 6-12 luni. Economiile cetăţenilor continuă să domine, cu o pondere de peste 60 procente, valul de depozite noi atrase în băncile noastre.

Dimpotrivă, numărul depozitelor bancare noi în valută străină deschise în iulie faţă de luna respectivă a anului trecut s-a micşorat cu aproape 16 procente. Este adevărat că în raport cu luna precedentă volumul acestora s-a majorat cu 11,5 la sută. Cel mai des, ca şi în cazul valutei naţionale, economiile sînt depuse în bănci pentru 6-12 luni.

De ce moldovenii aleg să-şi păstreze economiile în bănci şi îşi are rostul acest mod de investire a banilor? În primul rînd, pentru că în ţara noastră nu este loc pentru alegere în ce priveşte investirea surplusurilor de bani. Piaţa de capital nu funcţionează şi nici nu se manifestă mare interes din partea statului pentru dezvoltarea ei, astfel încît investirea economiilor în hîrtii de valoare pentru cetăţeni noştri reprezintă o minune deocheată. E ca şi cum ai pune un „Mercedes” în faţa unui aborigen australian.

Mai apoi, atîta timp cît nivelul inflaţiei în ţară, adică creşterea preţurilor, este mai mic decît rata dobînzii acordată la economia depusă, face să ţinem banii în bănci. Tocmai de acest calcul se conduc cei care reuşesc să facă economii de bani în ţara noastră. Or, ei vor să se asigure că valoarea banilor depuşi în bănci nu că nu va fi „mîncată” de scumpirile produselor, serviciilor din ţară, ci aşteaptă ca aceasta să se înmulţească, adică la expirarea termenului convenit cu banca să obţină o anumită sumă de dividende. Rata medie aplicată de băncile noastre la depozitele în lei moldoveneşti, potrivit BNM, era în iulie, curent de 7,16 procente, iar pentru persoanele fizice se dovedea şi mai înaltă, adică 8,74 procente. În timp ce inflaţia la perioada respectivă se ridicase la 4,3 procente.

Rezultă că sistemul bancar al ţării garantează nu doar integritatea valorii economiilor cetăţenilor noştri, ci şi un venit suplimentar de aproape 4 procente. Din contra, procentele calculate de băncile noastre pentru depozitele în valută străină se opresc la cota de 4,29 la sută. Adică, dacă depunem o sumă în monedă străină într-o bancă nu pierdem, dar nici nu cîştigăm nimic, pentru că creşterea preţurilor în ţară, de 4,3 procente, nu permite acumularea unei valori noi a economiilor noastre băneşti. Altfel spus, inflaţia înghite dividendele din economiile în valută străină.

Astfel, am explicat de ce are rost să păstrăm banii în bănci, desigur, cine-i are, de ce volumul depozitelor în lei moldoveneşti creşte, iar în valută străină scade. Deşi, în ultima vreme, tendinţa creşterii ponderii economiilor în dolari, euro se face tot mai pronunţată. Este efectul aprecierii a acestor două monede precedată de ieşirea Uniunii Europene din recesiune şi creşterea înregistrată de cea mai puternică economie din lume, SUA.

Ce le putem spune celor care vor să deschidă conturi noi de depozitare a economiilor sau cu depozitele ajunse la termene expirate referitor la moneda în care să-şi ţină banii în bănci? Experţii de peste hotare spun că euro şi dolarul american ar putea să se întărească spre sfîrşitul lui 2014 după ce, precizează ei, Banca Centrală Europeană şi FED, banca centrală a SUA, în legătură cu înzdrăvenirea economiilor de pe glob, nu vor mai stimula creşterea economică prin tipărirea de bani noi,. Drept urmare, aceste două valute se vor consolida şi vor creşte ratele la dobînzi.

Totuşi, Marin Moloşag, prim-viceguvernator al BNM, pledează insistent pentru depozitele în lei moldoveneşti. Pentru că, argumentează dumnealui, rata la depozite în lei este mai înaltă, la momentul de faţă cu mult superioară nivelului inflaţiei. Alt argument invocat de Marin Moloşag în favoarea depozitelor în lei este faptul că economiile în monedă naţională investite în băncile moldoveneşti nu se expun riscului valutar. Însă, în general, explică primul-viceguvernator al BNM, oportunitatea unei investiţii într-o bancă depinde de mai mulţi factori, precum moneda venitului, la fel ca şi cea a cheltuielilor ulterioare, suma şi perioada investiţiei, disponibilitatea de a accepta riscul valutar şi altele. Pînă la urmă, dumnealui a dat un sfat, pe care l-am auzit de la mai mulţi experţi din domeniul bancar, diversificare pe valute, instrumente contrapărţi. Cea ce ar însemna, dacă doriţi să aveţi folos din economiile propriile şi ele să vă fie în siguranţă, ţineţi-vă banii în mai multe bănci, în mai multe valute şi în sume cît mai echilibrate.

Vlad LOGHIN