EXEMPLU DE ONOARE ȘI RESPECT FAȚĂ DE CUVÎNTUL DAT
În 1916, un prizonier de război britanic s-a întors de bunăvoie într-un lagăr german, după ce primise permisiunea de a-și vizita mama aflată pe moarte. Deși pare de neimaginat, el și-a respectat cuvîntul de onoare dat ofițerilor germani.
Numele lui era Robert Campbell, căpitan în armata britanică și prizonier într-un lagăr de la Magdeburg, în Germania.
La un moment dat, prin intermediul Crucii Roșii, a aflat că mama sa era în stare gravă și avea foarte puțin timp de trăit. Dorind să-și ia rămas-bun de la ea, Campbell i-a adresat o cerere neobișnuită comandantului lagărului: să i se permită să plece temporar în Marea Britanie. În schimb, a promis că se va întoarce de bunăvoie după înmormîntare.
Spre surprinderea tuturor, cererea i-a fost aprobată. Traversînd Elveția neutră, cu sprijinul Crucii Roșii, a ajuns în Anglia la timp pentru a petrece ultimele clipe alături de mama sa.
După decesul acesteia, familia și prietenii l-au îndemnat să rămînă acasă. Era război, iar puțini s-ar fi așteptat ca un fost prizonier să se întoarcă voluntar în captivitate. Pentru Campbell însă, promisiunea făcută avea aceeași valoare ca înainte.
A pornit din nou spre Germania și s-a prezentat singur la porțile lagărului din Magdeburg.
Relatările vremii spun că, atunci cînd l-a văzut revenind, comandantul german i-a strîns mîna și i-a spus: „Știam că vă veți întoarce.”
Robert Campbell a rămas prizonier pînă aproape de sfîrșitul războiului și, ulterior, a participat chiar la o tentativă de evadare alături de alți ofițeri britanici. A fost eliberat după încheierea conflictului, în 1918.
Povestea sa a rămas una dintre cele mai neobișnuite exemple de onoare și respect față de cuvîntul dat, chiar și în mijlocul unui război.
Sursa: Atlas Geografic
