Oficialii americani consideră că o invazie a Chinei în Taiwan înainte de 2028 este tot mai puţin probabilă, în pofida ordinelor preşedintelui chinez Xi Jinping ca armata să fie pregătită pînă în 2027 să preia prin forţă, dacă va fi necesar, insula guvernată democratic, au declarat surse americane pentru Reuters.

Printre principalele motive se numără întîrzierile în ceea ce priveşte pregătirea militară cauzate de campania anticorupţie a Partidului Comunist Chinez, precum şi de dorinţa Beijingului de a vedea rezultatele alegerilor din Taiwan din 2028, scrie Agerpres.

Unii oficiali chinezi speră că acestea ar putea aduce la putere un guvern mai dispus să accepte trecerea insulei sub control chinez, potrivit a doi oficiali americani în funcţie, unui fost oficial american şi unei persoane familiarizate cu situaţia.

Beijingul ar putea lua tot mai mult în considerare utilizarea forţei în 2028 şi ulterior dacă, în urma alegerilor din Taiwan, Partidul Democratic Progresist (DPP) va obţine un al patrulea mandat consecutiv şi dacă actualul preşedinte Lai Ching-te va fi reales, au adăugat sursele.

„Dacă se întîmplă asta, cred că situaţia în 2028 devine destul de complicată”, a declarat unul dintre oficialii americani care, la fel ca celelalte surse, a vorbit sub rezerva anonimatului.

Lai Ching-te, care a preluat funcţia în urmă cu doi ani, şi partidul său de guvernămînt DPP, susţin identitatea separată a Taiwanului faţă de China, o poziţie care provoacă frecvent nemulţumirea Beijingului, acesta din urmă considerînd insula o parte inalienabilă a teritoriului chinez. Taiwanul respinge categoric pretenţiile Chinei şi afirmă că doar populaţia îşi poate decide viitorul.

Această evaluare a situaţiei, despre care nu s-a mai relatat anterior, reprezintă o actualizare semnificativă a perspectivei vehiculate ani de zile de oficiali americani, conform căreia Xi doreşte ca armata sa să fie pregătită să preia eventual prin forţă Taiwanul în 2027, an care marchează centenarul fondării Armatei Populare de Eliberare.

China nu a exclus niciodată utilizarea forţei pentru a aduce Taiwanul sub controlul său, dar nu a confirmat public existenţa vreunui ordin de pregătire pentru o invazie militară pentru 2027.

Pentagonul a refuzat să comenteze în legătură cu acest subiect.

Ambasada Chinei în SUA şi biroul de reprezentare al Taiwanului la Washington nu au răspuns imediat unei solicitări de a comenta subiectul.

Într-un discurs susţinut săptămîna aceasta, Xi Jinping a abordat problema Taiwanului şi a vorbit despre promovarea dezvoltării paşnice a relaţiilor dintre cele două părţi în vederea realizării reunificării”.

Obiectivul pentru 2027, despre care analiştii afirmă că vizează mai degrabă gradul de pregătire militară al Chinei decît un calendar precis pentru o invazie, a generat de-a lungul anilor un sentiment de urgenţă în rîndul mai multor administraţii americane cu privire la necesitatea de a contracara influenţa Chinei în regiunea Asia-Pacific.

Trump crede că Beijingul nu va invada insula cît timp se află la putere

Comunitatea de informaţii a SUA a semnalat anterior prudenţa Chinei. Într-o evaluare anuală a ameninţărilor publicată în martie, aceasta preciza că Beijingul nu avea, cel puţin la acel moment, un plan de a invada Taiwanul anul viitor şi că preferă în continuare să preia controlul asupra insulei fără a recurge la forţă, dacă acest lucru va fi posibil.

Preşedintele american Donald Trump a minimizat probabilitatea unei invazii chineze în Taiwan în timpul mandatului său, mergînd pînă acolo încît a afirmat anul trecut că Xi Jinping i-a spus că Beijingul nu va invada insula atît timp cît el se află la putere.

Trump a făcut doar comentarii limitate cu privire la Taiwan după ce l-a primit pe omologul său chinez la Washington săptămîna trecută, precizînd doar că problema Taiwanului a fost abordată în discuţiile dintre cei doi şi că Xi i-a înţeles poziţia.

Oficialii citaţi au afirmat că preşedintele chinez nu a renunţat la obiectivul ca Armata Populară de Eliberare să dispună de capacităţile necesare pentru a prelua controlul asupra Taiwanului prin forţă pînă anul viitor.

Totuşi, potrivit aceloraşi surse, armata nu a realizat anul trecut atît de multe pe plan militar pe cît îşi propusese din cauza impactului campaniei anticorupţie din China.

De la preluarea puterii în 2012, Xi a declanşat o amplă campanie de combatere a corupţiei şi de impunere a disciplinei.

Milioane de persoane din vastul aparat birocratic chinez au fost vizate de anchete, iar numeroşi oficiali de rang înalt din cadrul partidului, guvernului şi armatei au fost implicaţi în scandaluri şi înlăturaţi din funcţii.

În ultimii ani, Armata Populară de Eliberare a devenit o ţintă a acestei campanii. În urma unei serii de anchete şi excluderi, Comisia Militară Centrală, organism care număra anterior şapte membri, a rămas cu doar doi oficiali în activitate, inclusiv Xi însuşi, care deţine funcţia de preşedinte.

Potrivit unui oficial american, exerciţiile militare ale Chinei de anul trecut au fost mai restrînse şi mai puţin ameninţătoare comparativ cu anii precedenţi. Deşi acestea au cunoscut o uşoară intensificare în acest an, oficialul a sugerat că reprezentanţii militari chinezi au fost nemulţumiţi de nivelul de pregătire.

Oficialul a precizat că se consideră că Beijingul a tras învăţăminte din conflictele din Iran şi Ucraina, şi anume necesitatea de a acţiona rapid în eventualitatea unei invazii şi de a evita blocarea într-un conflict prelungit.