În contextul în care blocul comunitar se confruntă cu o revoltă a fermierilor împotriva reformelor ecologice şi cu patru luni înainte de alegerile europene, UE a prezentat în această săptămînă obiectivele sale climatice pentru 2040 şi o foaie de parcurs pentru următoarea etapă a tranziţiei sale energetice, relatează platforma media European Newsroom (enr) în articolul de fond publicat Vineri.

Uniunea Europeană formată din 27 de ţări s-a angajat să fie neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon pînă în 2050 şi a stabilit un prim obiectiv intermediar pentru 2030: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55 % faţă de nivelurile din 1990.

Pentru următoarea etapă de referinţă – 2040 – Comisia Europeană va urmări o scădere netă de 90 %. Acest anunţ a fost făcut în contextul în care protestele pe scară largă ale fermierilor complică tranziţia blocului către un viitor mai verde. Fermierii au protestat în faţa Parlamentului European, supăraţi de scăderea veniturilor, de creşterea costurilor şi, spun ei, de reglementările ecologice din ce în ce mai oneroase.

Comisarul european pentru climă, Wopke Hoekstra, a declarat că blocul comunitar va depune eforturi pentru o "tranziţie echitabilă", permiţînd întreprinderilor să prospere şi asigurîndu-se că "nimeni nu este lăsat în urmă".

Într-un semn care arată cît de tensionată politic a devenit chestiunea mediului, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cedat Marţi, îngropînd un plan de reducere la jumătate a utilizării pesticidelor chimice pînă la sfîrşitul acestui deceniu. Aceasta a recunoscut că propunerea a "devenit un simbol al polarizării", legislaţia fiind blocată pe fondul diviziunilor dintre legislatorii UE şi ţările membre. Nemulţumirea în creştere ar putea îngreuna încercările de a adopta obiectivul de reducere a emisiilor cu 90 % în 2040.

Comisia a declarat că noul obiectiv ar reduce numărul de decese premature care au loc în fiecare an din cauza calităţii scăzute a aerului de la 466.000 în 2015 la 196.000 în 2040. De asemenea, Comisia consideră că propunerea trimite "semnale clare" şi că piaţa tehnologiilor curate va creşte la aproximativ 600 de miliarde de euro în 2030.

Bruxelles-ul spune că, în prezent, UE alocă patru procente din PIB pentru importul de hidrocarburi şi subliniază că, între 2030 şi 2050, UE va trebui să investească anual încă 1,5 procente din produsul intern brut în tranziţia energetică. Prin urmare, se propune eliberarea de resurse prin transferarea acestora "de la utilizări mai puţin durabile, cum ar fi subvenţiile pentru combustibili fosili".

Propunerea, care va alimenta dezbaterea preelectorală, trebuie să fie aprobată de statele membre şi de Parlamentul European. Aceasta atenuează uşor nivelul de ambiţie în comparaţie cu proiectele anterioare şi elimină referinţele directe la eforturile pe care trebuie să le facă sectorul agricol.

Partidele de extremă dreapta şi cele anti-sistem au atras atenţia asupra mişcării agricultorilor şi se preconizează că vor obţine cîştiguri importante la alegerile europene din Iunie. Matteo Salvini, liderul partidului italian de dreapta şi antieuropean Liga, s-a folosit de protestele fermierilor din întreaga Europă pentru a ataca UE. "Trăiască fermierii, ale căror tractoare forţează Europa să revină asupra nebuniei impuse de multinaţionale şi de stînga", a spus el.

Există o reacţie din ce în ce mai vehementă din partea unor industrii faţă de politicile UE în materie de climă, iar mai mulţi lideri naţionali solicită acum o "pauză" în ceea ce priveşte noile norme de mediu.

La iniţiativa Danemarcei, unsprezece state membre ale UE, printre care Franţa, Germania, Spania şi Slovenia, au trimis o scrisoare comună la Bruxelles, în care afirmă că tranziţia către un obiectiv "ambiţios" pentru anul 2040 trebuie să fie "echitabilă şi corectă" şi "să nu lase pe nimeni în urmă, în special pe cei mai vulnerabili cetăţeni".

Dar pentru grupurile de mediu, ambiţia Comisiei a fost mult sub aşteptări, de exemplu, lipsa unei date limită pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili şi a subvenţiilor aferente. "Acest lucru are la fel de mult sens ca un obiectiv de prevenire a cancerului pulmonar fără un plan de renunţare la fumat", a declarat Silvia Pastorelli, membră a campaniei Greenpeace.

În contextul în care organismul ONU privind schimbările climatice se străduieşte să limiteze încălzirea globală la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale şi "avînd în vedere responsabilitatea UE pentru emisiile istorice, ar fi mai corect să se urmărească zero emisii nete pînă în 2040", a declarat grupul World Wildlife Fund (WWF).
Acesta a deplîns faptul că Executivul UE a renunţat la obiectivul de reducere a emisiilor agricole - care reprezintă 11% din totalul emisiilor UE - cu 30%, aşa cum fusese prevăzut într-un document de lucru anterior.

Organizaţia europeană a consumatorilor (BEUC) a declarat că "oricît de mult ar încerca Comisia să-i trateze cu mănuşi pe fermieri, lucrurile sunt clare: sistemele noastre alimentare şi agricole contribuie într-o mare măsură la impactul climatic al UE".
Guvernul Bulgariei a negociat cu Asociaţia Naţională a Producătorilor de Cereale din ţară şi, potrivit prim-ministrului Nikolai Denkov, există deja un consens cu fermierii asupra principalelor puncte. Cu toate acestea, după întîlnirea din 4 Februarie, fermierii au început Marţi proteste şi au blocat drumuri din întreaga ţară, deoarece spun că nu sunt de acord cu unele dintre puncte.

Principalele revendicări ale cultivatorilor de cereale sunt modificări legislative care să asigure securitatea economică a sectorului, un efort pentru a schimba condiţiile acordului european Green Deal şi o indemnizaţie de 200 de leva pe hectar (aproximativ 100 de euro) pentru a atenua efectele războiului din Ucraina. Potrivit fermierilor, Guvernul bulgar ar trebui să facă presiuni pentru egalizarea subvenţiilor şi a sprijinului acordat producătorilor de cereale în întreaga UE. În plus, ei doresc modificări şi o relaxare a normelor din cadrul Pactului verde al UE, care impun rotaţia şi diversificarea culturilor şi reducerea la minimum a cotei de teren arabil destinat unor scopuri neproductive.

Denkov a declarat că a fost de acord cu negocierile cu Comisia Europeană pentru a relaxa noile cerinţe de mediu.

Ministrul danez pentru climă, Lars Aagaard, a declarat că anunţul Comisiei vine într-un moment în care în UE se duce o luptă pentru climă: "Vedem demonstraţii în capitalele europene şi Guverne care îşi reduc ambiţiile", a spus el şi a adăugat că "acest lucru se întîmplă în ţări care au fost în mod tradiţional ambiţioase în ceea ce priveşte agenda climatică''. Dar nu trebuie să pierdem bătălia şi, prin urmare, sunt încîntat că Executivul UE urmează recomandarea Danemarcei de a stabili un obiectiv ambiţios".
El a respins ideea că acest anunţ ar putea afecta credibilitatea noului obiectiv privind clima, deoarece primul obiectiv privind clima nu a fost încă finalizat. "Crearea încrederii că politica în domeniul climei va continua şi după 2030 creează credibilitate pentru obiectivul pentru 2030", a spus el. Noua ţintă înaltă vine într-un moment în care mai multe ţări se luptă deja să îndeplinească obiectivul pentru 2030, care prevede o reducere de 55 %. Nici Danemarca nu s-a remarcat printr-o reducere semnificativă a emisiilor de CO2.

Ministrul italian al Agriculturii, Francesco Lollobrigida, a salutat anunţul făcut Marţi de von der Leyen de a retrage propunerea de regulament privind pesticidele. "Ar trebui să limităm şi mai mult produsele agrochimice doar atunci cînd suntem capabili să protejăm producţia cu metode alternative", a declarat el. "Din prima zi ne-am opus unei abordări ideologice a problemei (tranziţiei ecologice) care ar fi avut un efect devastator asupra producţiei şi un efect foarte limitat asupra mediului". Premierul italian Giorgia Meloni a numit retragerea ca fiind "şi o victorie italiană".

În urma anunţului preşedintei Comisiei, Slovenia va pleda, de asemenea, pentru tratamentul individual al utilizării pesticidelor, a declarat noul ministru al Agriculturii, Mateja Calusic. De asemenea, ministrul a subliniat că zonele agricole din Slovenia sunt fragmentate, iar înainte de a adopta un regulament, trebuie să se ştie care sunt alternativele pentru protejarea culturilor.

Slovenia va trebui să îşi intensifice eforturile pentru a respecta recomandarea Comisiei, a declarat Marţi secretarul de stat din Ministerul Mediului, Uros Vajgl. Acesta consideră că noul obiectiv pentru 2040 este realizabil, dar trebuie să existe o discuţie despre cum să îl atingem.

Reprezentanţii fermierilor sloveni s-au întîlnit Marţi cu ministrul Calusic, care a adus cîteva soluţii privind plăţile directe. Acesta a declarat că va aproba propunerea Comisiei conform căreia fermierii vor fi scutiţi de obligaţia de a lăsa unele terenuri necultivate în 2024, în timp ce vor primi în continuare sprijin financiar.

Comisia a subliniat că, deşi obiectivul este de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 90% pînă în 2040, comparativ cu nivelurile din 1990, trebuie să fie asigurată, de asemenea, competitivitatea industriei europene şi trebuie să aibă loc un dialog strategic cu industria şi agricultorii. Obiectivul pentru 2040 nu este o propunere legislativă, ci, iniţial, o recomandare.

În cele din urmă, noul obiectiv va funcţiona şi ca o foaie de parcurs pentru viitoarea Comisie şi va ghida investiţiile pe termen lung în cursa pentru tehnologii ecologice în care sunt implicate Statele Unite, China, Uniunea Europeană şi alte economii dezvoltate.
Între timp, fermierii din întregul bloc continuă protestele.

Protecţia climei şi tranziţia energetică nu numai că îi stimulează pe agricultori, dar propunerile UE privind clima duc şi la o dezbatere publică pe scară largă. În mediul online, informaţiile înşelătoare sau ştirile pur şi simplu false creează un climat de neîncredere. De exemplu, Comisia Europeană doreşte, de asemenea, noi reguli pentru reciclarea şi exportul de maşini vechi, o propunere care s-a transformat într-una opusă pe internet.

Agenţia germană de presă dpa a publicat o serie de verificări ale faptelor pe teme legate de măsurile UE de reducere a emisiilor de carbon. Una dintre acestea, în limba germană, despre vehiculele scoase din uz poate fi accesată la următorul link: https://dpa-factchecking.com/germany/240205-99-881649/
Conţinutul articolului este bazat pe ştiri ale agenţiilor AFP, ANSA, BTA, dpa, EFE, STA, Ritzau participante în proiectul enr.