2015 poate fi considerat anul în care temerile economice s-au adeverit. Practic toate riscurile identificate în ediția precedentă a publicației MEGA din aprilie 2015 s-au materializat - criza bancară, perpetuarea incertitudinii politice, stagnarea reformelor, înrăutățirea relațiilor cu partenerii de dezvoltare, reducerea exporturilor și remiterilor, inflația de 2 cifre, dar și condițiile climaterice nefaste care au afectat producția agricolă. Drept rezultat, pentru 2015 este estimată o recesiune economică de -0.8%, iar pentru 2016 - o recuperare lentă de +2.9%. Concluziile aparțin raportului MEGA (Moldovan Economic Growth Analysis) pentru T4-2015, publicat de Expert-Grup.

Printre sectoarele care au influențat pozitiv evoluția economică se numără industria (+3,1%) și comerțul intern (+2,3%), în timp ce agricultura, care va descrește cu -12,6%, va avea cel mai negativ impact. De menționat că recesiunea economică din anul curent putea fi și mai severă dacă moneda națională nu s-ar fi depreciat, lucru ce a influențat pozitiv exporturile și respectiv balanța comercială.

Economia națională s-a dovedit a fi nepregătită pentru o actuala criză: deficitul bugetar este în creștere și se estimează că va constitui 3% din PIB pentru 2015, rezervele valutare au ajuns la un nivel redus, iar sectorul bancar este slăbit în urma falimentării a celor trei instituții financiare care reprezentau o treime din activele sistemului. Aceste probleme sînt agravate de faptul că instituțiile-cheie care trebuie să intervină de urgență în vederea stabilizării macroeconomice sînt fie paralizate de criza politică, fie nu dispun de resurse tehnice și financiare. Astfel, în lipsa unui Guvern funcțional, procesul de reforme este blocat, bugetul pentru anul viitor nu este aprobat, iar din cauza crizei de management de la BNM, negocierea unui memorandum nou cu FMI, care ar putea să faciliteze accesul la resursele externe de finanțare, este imposibilă.

Sectorul bancar, fiind în mod tradițional un pilon al stabilității economiei, s-a transformat în veriga slabă a acesteia. Deși, majoritatea băncilor rămîn suficient capitalizate, falimentul a 3 bănci importante a erodat încrederea populației în întregul sistem bancar și a scos în evidență problemele majore cu care se confruntă industria bancară. Pentru a combate această problemă, autoritățile ar trebui să adopte de urgență o Lege cu privire la stabilizarea și reforma sistemului bancar, care să se axeze pe cîteva elemente-cheie de consolidare a sistemului, printre care asigurarea transparenței beneficiarilor finali ai acțiunilor băncilor comerciale, accelerarea investigației priind fraudarea și falimentarea BEM, BS, UB, interzicerea prin lege a interacțiunii băncilor moldovenești cu centrele off-shore și contracararea eventualelor aranjamente anti-concurențial între participanții pieței.

Riscurile persistă și în domeniul finanțelor publice, deși acestea țin mai mult de factorul politic decît de cel economic. Riscurile se manifestă prin instabilitatea politică care influențează graficul elaborării și adoptării bugetului, cît și de calitatea gestionării crizei bancare din partea autorităților publice, care a cauzat înghețarea asistenței financiare externe. Mai rău, aceste hazarduri vor continua și în anul ce urmează, fără să fie diminuate semnificativ. Pe lîngă acestea, în lipsa unui acord cu FMI-ul, aprobarea unui buget viabil pentru 2016 va fi greu de îndeplinit. În aceste condiții, semnarea unui acord cu instituția de creditare internațională este de importanță critică, prin prisma redeschiderii asistenței externe, a scăderii costurilor finanțării datoriei interne pe termen mediu, dar și ca stimulent adițional pentru autoritățile publice de a continua reformele necesare, inclusiv cele asociate Acordului de Asociere.

În plus, anul 2015 a demonstrat încă o dată că modelul de creștere economică bazat consum și remitențe nu mai e funcțional. În acest context, Adrian Lupușor, director executiv al Expert-Grup, a declarat: „Consumul intern puternic dependent de remitențe nu poate asigura o creștere economică echilibrată la care ar trebui să tindem. Pentru a schimba acest status-quo, e necesară coordonarea politicilor din toate domeniile – fiscală, industrială, monetară, comercială, pentru a asigura o cerere internă sănătoasă, o stabilitate monetară, o îmbunătățire a climatului de afaceri, care împreună să ducă la transformarea structurală a economiei noastre”.

Radu MARIAN 

Acest raport este publicat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup cu suportul financiar oferit de Parteneriatul Global pentru Responsabilizare Socială (GPSA), Banca Mondială. Opiniile din acest document aparțin autorilor și nu reflectă opinia GPSA sau a Băncii Mondiale.