Charles Lindbergh a fost primul cutezător care a reușit traversarea în zbor Oceanul Atlantic, fără escală, performanță ratificată de Federația Aeronautică Internațională, în 1927, drept record mondial pentru un zbor neîntrerupt. El a răspuns unei inițiative, lansate de Raymond Orteig, ce se adresa aviatorilor curajoși din orice țară aliată, pentru traversarea Atlanticului de la Paris la New York sau invers.

Charles Lindbergh s-a născut în Detroit, Michigan. Și-a petrecut copilăria într-o mică fermă din Little Falls, Minnesota. De mic, a dat dovadă de înclinație către mecanică și a urmat un colegiu de profil. După finalizarea studiilor liceale, a lucrat doi ani la ferma părinților. S-a înscris la Universitatea Wisconsin-Madison, profilul inginerie mecanică. Pasionat de avioane, el a părăsit universitatea și a urmat Școala de Zbor Lincoln din Nebraska. După absolvire, în 1924, și-a satisfăcut serviciul militar, în timpul căruia a fost pilot în rezervă. A fost desemnat cel mai bun pilot din grupă.

La 19 Mai 1919, Raymond Orteig, afacerist de origine franceză în domeniul hotelier din New York, lansează un premiu de 25.000 de dolari pentru primul zbor fără escală, pe ruta New York – Paris. Timp de cinci ani, concursul nu a atras niciun competitor. Însă, pînă la jumătatea anilor '20, avioanele se dezvoltaseră astfel încît un asemenea zbor să devină posibil. Orteig relansează recompensa, la 1 Iunie 1925, prin crearea unui depozit de 25.000 de dolari în titluri financiare negociabile la Bryant Bank. De această dată, concursul atrage numeroși competitori. Primele tentative eșuează, unele dintre ele avînd finaluri tragice.

De la 10 Mai 1927, tînărul aviator Charles A. Lindbergh începe să efectueze primele teste cu avionul său monoplan Ryan, denumit Spirit of St. Louis, ce valora 10.000 de dolari și era construit de John Wright. În dimineața zilei de 20 Mai 1927, micul avion cu un sigur motor decolează de pe aeroportul Roosevelt Field, Long Island. La 33 de ore și 30 de minute distanță, pe data de 21 Mai, acesta aterizează pe aeroportul Le Bourget, din Paris, sub pilotajul tînărului de 25 de ani Charles Lindbergh.

Inițiatorul competiției, Raymond Orteig, se afla în vacanță în Franța cînd a primit un mesaj de la fiul său prin care era anunțat că Charles Lindbergh decolase în zborul spre Paris. Orteig a plecat imediat spre Paris, ajungînd cu puțin timp înainte ca Spirit of St. Louis să aterizeze. Afaceristul l-a întîlnit pe Lindbergh la Ambasada americană, la 22 Mai 1927, la opt ani după ce lansase competiția.

Presa l-a supranumit pe eroul Charles Lindberg "Lucky Lindy" și "Vulturul singuratic".

La plecarea din Paris, Lindbergh a aruncat din avion un mesaj de mulțumire pentru francezi, deasupra Pieței Concordiei. Mesajul a fost atașat de un steag al Franței, iar Raymond Orteig l-a afișat pe peretele hotelului său, Lafayette, din New York.

La 31 August 1927, Federația Aeronautică Internațională (FAI) a ratificat performanța drept noul record mondial pentru un zbor neîntrerupt.

Procesul verbal care atesta îndeplinirea condițiilor de zbor a fost semnat de 13 oficiali francezi, Ambasadorul american Myron Herrick, oficialul belgian în domeniul aerian Willy Coppens și pilotul cîștigător Charles Lindbergh.

În cele din urmă, secretarul general FAI, Paul Tissandier, a informat Asociația Aeronautică Națională, la 31 August 1927, că zborul lui Lindbergh a fost certificat ca Record Mondial de Clasa C pentru un zbor fără escală pe o distanță de 5.809 kilometri.

Lindbergh a urmat o strategie riscantă pentru competiție, după ce a decis să folosească un avion cu un singur motor și să piloteze singur, pentru a evita eventuale conflicte între membrii echipajului. De asemenea, s-a lipsit de echipamente neesențiale, precum radio, sextant sau parașută, dar a luat cu el o plută gonflabilă.

''Ce fel de om va trăi acolo unde nu există pericol? Nu cred în asumarea unor riscuri necugetate. Dar nu se poate realiza nimic fără să nu-ți asumi niciun risc'', a declarat tînărul cutezător.

După ce Lindbergh a cîștigat Premiul Orteig, aviatoarea americană Elinor Smith Sullivan a afirmat: ''deodată toată lumea a vrut să zboare și nu existau destule avioane pentru transport''. Încurajat de succesul obținut și de mulțimea de admiratori din întreaga lume, a efectuat apoi numeroase zboruri, la cererea Guvernului.
S-a căsătorit cu Anne Spencer Morrow (fiica ambasadorului american în Mexic, scriitoare renumită), în 1929. Soția sa i-a împărtășit pasiunea, însoțindu-l în faimoasele călătorii, devenite istorice. Familia Lindberg a ținut de multe ori prima pagină a ziarelor.

Un moment întunecat în viața lui Lindberg a fost răpirea copilulului în vîrstă de un an și opt luni al tinerei familii, Charles Augustus Lindbergh. În fața casei a fost găsit un bilet, prin care răpitorul cerea pentru înapoierea copilului, suma de 50.000 de dolari. Suma a fost plătită, dar copilul nu a revenit niciodată.

Acesta a fost găsit mort la cîteva luni, în apropierea reședinței Lindberg. Familia Lindberg s-a mutat în Europa, pentru a scăpa din atenția presei, după încheierea cazului numit ''Crima secolului''. În Europa s-a născut cel de-al doilea fiu al lor, Jon.

Lindberg și-a urmat pasiunea pentru invenții, inventînd și brevetînd prima ''inimă artificială'', în 1935. Dispozitivul creat de el era primul din lume capabil să pompeze sînge în corpul uman.

În 1935, Congresul american a votat "Legea Lindberg", prin care răpirea unei persoane devenea delict federal.

Familia Lindberg s-a întors în SUA, în 1939, iar Charles Lindberg a aderat la ''America First Committee'', grupare politică ce reunea opozanți ai intrării voluntare a Americii în cel de-Al Doilea Război Mondial. A devenit una dintre figurile emblematice ale acestei mișcări.

În 1953, a publicat prima sa carte, intitulată ''The Spirit of St. Louis'', o analiză a istoricului zbor din 1927. Cartea a fost distinsă cu Premiul Pulitzer, în 1954. Între timp, Charles Lindberg și soția lui au continuat să efectueze zboruri îndrăznețe, din pasiune. Ultimul său zbor a avut loc în 1974, cînd s-a deplasat la un spital din New York, pentru un control medical. Medicii au depistat că suferă de cancer, din pricina căruia a murit, la 26 august 1974.

Roxana Mihordescu