Dintr-o coincidență plăcută, exact în trei ani sau din 12.VII.2016 pînă în 11.VII.2019, am colaborat cu Cotidianului Național Independent „Moldova Suverană – SERIE NOUĂ” atît de intens și frumos, încît au rezultat 50 de articole semnate de mine. Pe această cale mulțumesc mult și frumos echipei redacționale al Cotidianului menționat, în special dlui redactor-șef și director Ion Berlinski, dlui secretar general de redacție Andrei Prodan și dlui Iurie Ghernajea, responsabil de procesare computerizată. Tot aici îi mulțumesc și dlui Ion Valer Xenofontov, doctor în istorie și profesor universitar, pentru includerea mea în echipa lor și propunerea respectivă a fost chiar într-un ceas bun și sper numai așa să fie. Așadar, cum se cere a scrie la ziar – pe scurt, așa și scriu: la „Moldova Suverană” am avut mînă liberă la gîndirea mea răzlețită pentru a scri despre ceea ce mintea mă îndemna și sufletul susținea.

Subiectele discutate în Moldova Suverană au fost din cele mai diferite, începînd cu o excursie de studii din 2016 a colegilor mei din Cluj-Napoca, îndrumați și însoțiți de dna profesor universitar Nastasia Pop, la renumitele vinării sau crame din republică: Cricova, Milești și Purcari. Altele conțin prezentări de carte, întocmite de autorii Amur Bakiev, Valentin Bodiul, Gheorghe Baciu, Alexandru Burian, Ion Halippa, Asea Timuș și colab., Cartea Roșie cu colectivul ei. Cu mare drag am prezentat la Moldova Suverană cîteva afaceri în agricultură bune de lăudat și urmat, spre exemplu a dlor Gh.Panfil, M.Savin, V.Matcovschi, V.Bîrnaz, Svetlana Castraveț și deanticul Iulius Cezar. Despre unele mănăstiri din România pictate pe exterior și ctitorii ei – soții Rareș; mănăstirea Zăbriceni din Edineț, biserica din lemn din Horodiște (Călărași) și Catedrala Mitropolitană din Chișinău. Cu toate că sînt din domeniul protecției plantelor, am întocmit doar cîteva articole din acest domeniu și anume despre plantele modificate genetic, agricultura ecologică și consultanța în protecția plantelor. Cîteva articole despre plante (dud, buxus, ambrosie, căpșună), insecte (molii, muște, cicade, nălbar, albină) și entomologi renumiți care le-au studiat, dar pe de-a dreptul excluși din istoria republicii și anume frații Plugaru Sergiu și Ion. Pentru mine, foștii mei studenți și alții ca noi, am îmtocmit alte articole de cultură generală și anume despre: Al.S. Pușkin, Burak, Darabal, Cerchez, secvențe despre satele Ermoclia și Albineț. În ultima perioadă studiez etimologia toponimelor din satul meu natal Bravicea și fiindcă acestea sînt legate de oameni, am arătat unele aspecte istorice ale cîtorva boieri din dinastia Rosetiștilor, care s-au extins în toată Basarabia. Istoria unui vornic cu numele Dima Braevici, de la care ar fi posibil să se fi format denumirea satului Bravicea. Tot aici scriu că am început studiul omonimului Timuș, personalitățile cu această familie, iar primele informații aflate au fost publicate, la fel, în Moldova Suverană.

Mare plăcere am avut la întocmirea și recitirea articolelor despre unele mame și boieroaice, evitate de istoria mare: Smaranda, mama lui Ion Creangă, Rareșa, mama lui Mihai Eminescu, Maria, mama lui Petru Rareș, Smaranda, mama lui Mihail și Ion Ralli, Elena, mama lui Ilieș și Ștefan Rareș.

Însă, stimate cititor de Moldova Suverană, întocmirea și publicarea articolelor cu timpul devine ca o pescărie ziaristică. Spre exemplu, găsești un viermișor (adică un subiect) și cu el prinzi o găleată de peștișori (adică informații), dacă ai răbdare să-ți vină la cîrlig. Așa și eu: citesc într-o carte și îmi sare în minte fapta unui om, ori de aici încolo caut, găsesc și așa articole întocmesc. Adun informația în primul rînd pentru mine, apoi pentru toți cei care citesc ziare, adică cei care vor să știe mai multe.

Ca dovadă. Gîndind și acest articol de mulțumire pentru frumoasa colaborare cu Moldova Suverană, m-am întrebat: cînd și unde a apărut prima gazetă în lume și cum s-a numit și am aflat; cînd și unde a apărut primul ziar în Țara noastră și cum s-a numit – ceva am aflat, dar mai precizez; cînd și unde a apărut primul articol de ziar în română și cum s-a numit – habar nu am. Fiind și o feministă clasică, adică îmbrăcată, încălțată și cu ochelari pe nas, declar că am aflat cum s-a numit, unde și cînd a trăit prima femeie entomolog din lume. Articolul despre prima femeie entomolog din lume Maria Sybilla Merianva urma tot în Moldova Suverană.

În acest context, ași vrea să știu cum s-a numit, unde și cînd a trăit prima femeie dintre Prut și Nistru care a scris articole de ziar. Iar ca să termin curiozitatea, ași vrea să știm și despre prima femeie care a scris primul articol la ziarul Moldova Suverană. După ce se vor afla istoriile acestor femei, sînt sigură că v-om deschide nu numai ochii în larg, dar și al nostru „кругозор”, adică al nostru „orizont” cultural. Iar fetița cu basma sub barbă legată, cizme de cauciuc și hrinca de pîine în mînă, care hoinărea pe stadionul din Bravicea fiindcă surori nu avea ca să se joace cu ele acasă, va confirma că în viață totul e posibil, dacă ai curaj în cele gîndite. Chiar să deviezi pentru o vreme de la breasla aleasă, adică din entomologia mea, pentru a completa golurile în cunoștințele din istorie, a căuta povești și legende din cărțile bibliotecilor și cazuri în dosarele din arhivele țării. Apoi toată desaga cu informații descoperite și statut de istorice să fie descărcată pe paginile ziarului care susține această activitate atît de interesantă.

Mulțumesc echipei „Moldova Suverană”.

Dr. conf. univ. Asea M. TIMUŞ