Etică, Educaţie, Libertate şi Responsabilitate într-o Lume în Schimbare

Autor: Mihai CONŢIU

Pe data de 28 Februarie 2014, la „Casa Sărbătorii” din complexul expoziţional „Moldexpo”, a avut loc lansarea unei cărţi al cărui conţinut erudit deschide dialoguri, dezbate problematici ale lumi contemporane, abordează perspective istorice, filosofice, morale, religioase etc. Este vorba despre volumul „Dialogul Civilizaţiilor”. În această carte au fost însumate expunerile participanţilor la Conferinţa Ştiinţifică Internaţională desfăşurată în luna Octombrie 2012 la Chişinău, găzduită fiind de Academia de Ştiinţe a Moldovei, sub egida Platformei „Dialog Eurasia”.

Acest forum ştiinţific, care prin elevaţia sa conceptuală a făcut onoare ţării gazdă, s-a bucurat de participare reprezentanţilor a zece ţări, aceste fiind R. Moldova, Turcia, România, Ucraina, Belgia, Albania, Belarus, Azerbaidjan, Federaţia Rusă şi Bulgaria.

La alcătuirea cărţii a participat un colectiv redacţional format din Victor Moraru, dr. hab. în ştiinţe politice, Victor Juc, dr. hab. în politologie, acad. Alexandru N. Roşca, dr. hab. în filosofie, Gheorghe Bobînă, dr. hab. în filosofie, Valeriu Mîndru, dr. în sociologie, Boris Marian, preşedinte al Comitetului Naţional al Platformei „Dialog Eurasia” şi Feridun Tüfekçi, coordonatorul ediţiei. Volumul a fost editat sub egida Institutului de Integrarea Europeană şi Ştiinţe Politice şi a Platformei „Dialog Eurasia”.

Titlul complet al acestei cărţi este „Dialogul civilizaţiilor: Etică, educaţie, libertate şi responsabilitate într-o lume în schimbare”. Acest titlu cred că explică din plin complexitatea şi diversitatea problematicilor abordate, iar asta în contextul în care „deşi marile culturi s-au influenţat mereu, în prezent, interferenţele lor devin mai puternice, mai importante pentru progresul umanităţii. În condiţiile unei lumi aflate în plin proces de globalizare, se impune cu stringenţă necesitatea extinderii şi intensificării crescînde a dialogului dintre civilizaţii”, după cum notează acad. Alexandru N. Roşca în comunicarea intitulată „Valorile morale general-umane ca platformă a dialogului dintre civilizaţii”.

Cu prilejulConferinţei Ştiinţifice Internaţionale din 2012, a fost lansat volumul „Dialogul Civilizaţiilor” scris jurnalista de B. Jill Karrol şi tradus în limba română de Victor Moraru. La această carte, care îi este consacrată marelui umanist, gînditor, scriitor şi lider al mişcării reformatoare a Islamului Fethullah Gülen, se referă Boris Marian, care-l compară cu Gandhi. În opinia lui Boris Marian, una dintre cele mai revoluţionare iedei ale lui Gülen este „ideea dialogului permanent dintre religiile şi culturile orientale şi occidentale în scopul potolirii duşmăniei istorice dintre popoarele Eurasiei, apropierii mentalităţii elitelor intelectuale ale acestora”, o concepţie călăuzitoare pentru Platforma „Dialog Eurasia”.

Este imposibil ca în spaţiul restrîns al unei rubrici de ziar să expui, fie şi în formulări extrem de comprimate, valoarea expunerilor laborioase şi docte ale studiilor cuprinse în cartea „Dialogul civilizaţiilor: Etică, educaţie, libertate şi responsabilitate într-o lume în schimbare”, motiv pentru care, în speranţa că voi stîrni curiozitatea cititorilor, notez titlurile şi autorii. Notez faptul că, din păcate, necunoscînd limba rusă, nu mă pot referi şi la valoroşii autori ale căror scrieri sînt reproduse în rusă.

La capitolul „Secţiunea dialog cultural, Victor Juc scrie despre „Potenţialul vectorului religios în relaţiile internaţionale contemporane”; Lidia Troianowski – ”Dialogul cultural în epoca globală: între concurenţă, parteneriat şi prozelitism”; Alina Felea – „Dialog al culturilor: impactul otoman în viaţa cotidiană a locuitorilor Ţării Moldovei (mijl. sec. al XVII-lea – sec. al XVIII); Iurie Caraman – „Comunicarea prin cultură – dialog intercultural”; Arina Antoci – „Comunicarea şi dialogul civilizaţiilor”; Lidia Pădureac – Impactul evoluţiei statului şi instituţiilor religioase asupra moralei: controverse istorice, perspective contemporane".

În capitolul „Secţiunea Etică, moralitate şi responsabilitate”, Gheorghe Bobână semnează studiul „Etică şi responsabilitate în cercetarea ştiinţifică”; Teodor N. Ţîrdea – „Toleranţa bioetică în asigurarea comunicării sociale: configuraţii teoretico-metodologice”; Ferdinand Gjana – „Education in Multi-religious and Multiethnic Societies”; Valeriu Capcelea – „Locul şi rolul responsabilităţii morale în societatea postmodernă”.

La capitolul „Secţiunea Libertate şi responsabilitatea, studiul „Practici emancipative în filosofia socială a secolului XX” este semnat de către Eudochia Saharneanu; Ana Pascaru – „Filosofia libertăţii în societatea cunoaşterii”; Ludmila Roşca – „Alegerea raţională şi morală a omului contemporan: realizări şi dificultăţi”; Dan Ioan Dascălu – „Individualism şi responsabilitate într-o lume în schimbare”; Vasile Ţapoc – „Revenirea la filosofie”.

Postfaţa cărţii este semnată de Victor Moraru şi este intitulată „De la dialogul civilizaţiilor la civilizaţia dialogului.”

Parcurgînd rîndurile de mai sus, aţi constatat deja că sîntem în faţa unei enciclopedii culturale – o multitudine de idei şi studii extrem de necesare studenţilor, în primul rînd, dar care îşi găseşte cititori, cu prioritate, în mediul intelectual.

„Dialogul Civilizaţiilor” ca provocare pentru un viitor lipsit de sentinţe militare!