Despre injuraturile romanilor care te trimit in…nascatoare!

Înjurăturile au propria lor cultură și sunt adînc înrădăcinate în limbajul fiecărei națiuni. Deși este greu de făcut un studiu despre ce nație înjură cel mai des, lingviștii consideră că statele în care se înjură cel mai des sunt Statele Unite ale Americii, Rusia și apoi Irlanda. În Statele Unite, lider la înjurat este statul Ohio, urmat îndeaproape de Maryland, New Jersey și Louisiana.

La capitolul înjurături, nici finlandezii nu stau rău. Jari Tammi, un finlandez pasionat de înjurături, a găsit 5.700 de cuvinte care semnifică cel puțin o înjurătură în limba sa.

Totuși, se pare că limba cu cele mai multe înjurături este engleza australiană. O cercetare arată că un australian înjură de 7 ori pe zi, iar 29% dintre locuitorii Australiei înjură, în medie, de cel puțin 16 ori pe zi. Da, ați citit bine! 16 ori! Mama lor!

Cînd vine vorba despre înjurături, românii par a fi campioni. De ce? Au imaginație, un vocabular bogat și un adevărat istoric în materie de vorbe de ocară. Una dintre întrebările care rămîne este: de ce majoritatea dintre înjurăturile românilor îl trimit pe cel vizat la origini? Există, oare, vreo explicație pentru acest lucru?

În urmă cu zeci, chiar sute de ani, în mediul rural mioritic, înjurăturile aveau un caracter sacru și erau asemeni unui blestem. Vorbele de ocară aveau menirea să-l facă de rîs pe cel vizat în fața comunității.

Antropologul Adrian Majuru explică de ce înjurăturile românilor trimit, de cele mai multe ori, la origini.

„Individul cu pricina este într-atît de nereuşit încît ar trebui să se mai nască o dată, pentru a mai trece prin ciclul naturii. Să aibă astfel o a doua şansă de îndreptare”, a spus Majuru pentru adevarul.ro.

În trecut, la sate, înjurătura avea un caracter de blestem. Transmițătorul mesajului își propunea să-l discrediteze în fața comunității pe cel vizat de vorbele de ocară.

Care este etimologia cuvîntului înjurătură? Cuvîntul înjurătură vine din latină și se înrudește cu verbul „a jura”. Se adaugă prefixul negativ „in” și se obține „injuro”, „injurare”, care înseamnă „a ocărî”.

Cum înjurau bunicii noștri?

Au fost vremuri în care înjurăturile românești aveau în prim plan relațiile sexuale dintre parteneri care, în funcție de anumite zone ale țării, purtau diferite denumiri. Iată cîteva exemple dintre acestea:

  • „am avut pat cu miuerea”
  • „am umblat la ia”
  • „să-mpreună”
  • „am avut sîmbră cu muierea”
  • „am șăduit cu-o femeie”
  • „am avut păcat cu muierea”

Cînd vine vorba despre numele organului sexual reproducător masculin în funcție de diferite zone ale țării, acesta era numit „vînă” sau „trup” în Crișana și Maramureș, „mădulariu” în Banat, „ocară” în Oltenia, „membru” sau „poduabă” în Muntenia, „puțcă” sau „dănănaie” în Moldova și „rușine” în Dobrogea.

Organul sexual reproducător feminin era și el denumit în funcție de regiune. Astfel, în Crișana și Maramureș se numea „pantă” sau „băbură”, în Banat „trup”, în Oltenia „gaură”, „aia” sau „rușine, în Muntenia „păsărică” sau „ocara iei”, în Moldova „partea rușînuosî dinainti” sau „vulfă” și în Dobrogea „vulvă” sau „pipoașcă”.

 Astăzi, vocabularul s-a îmbogățit foarte mult, înjurăturile au mai evoluat, însă unele sunt de-a dreptul amuzante. Site-ul shtiu.ro îți prezintă cele mai amuzante înjurături românești:

  • „Să dea bunul Dumnezeu să nu te primească pămîntu'” (Bucovina)
  • „Dacă-ți dau un pumn în cap, te opresc din creștere” (Bucovina)
  • „Mînca-te-ar peștii” (Dobrogea)
  • „Du-te-n mă-ta pe gheață” (Moldova)
  • „Dacă-ți dau una, te zgudui ca la cutremurul din ’77” (Moldova)
  • „Băi, păstaie vaccinată” (Moldova)
  • Una-ți dau și popa-ți cîntă! (Moldova)
  • Să-ți dea Dumnezeu ceteră-n stomac, să aibă la cea cînta cancerul (Moldova)
  • Să-mi fac schiuri din crucea mă-tii (București)
  • Vedea-te-aş cu vata-n nas! (Moldova)
  • „Dacă-ți dau un pumn în piept, îți aplaudă umerii” (Oltenia)
  • „Îți doresc să ai 4 mașini în fața casei: politia, pompierii, salvarea și dricul” (București)
  • „Băi, față de prezervativ folosit…” (București)

Românii au obiceiul de a repeta inversat anumite înjurături. Astfel, formule cunoscute ca „fir-ar al dracului să fie”, „arză-l să-l arză” arată caracteristicele anumitor înjurături 100% mioritice, explică pentru site-ul adevarul.ro Rodica Zafiu, şefa catedrei de limba română la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti.

03.01.22 - 00:12
03.01.22 - 00:16
02.01.22 - 16:44
02.01.22 - 16:46
02.01.22 - 16:42
03.01.22 - 00:17
03.01.22 - 00:14
04.01.22 - 00:48
04.01.22 - 00:50
03.01.22 - 00:11
04.01.22 - 01:07
03.01.22 - 00:20
03.01.22 - 00:23
03.01.22 - 00:19
04.01.22 - 00:56