Curtea de la Strasbourg nu a emis nici o Hotărîre care să confirme Decizia CC. Inadmisibilitatea nu se referă la fapte, ci la procedură

Zilele acestea adversarii lui Vlad Filat scot rotocoale de bucurie din nimic. Este vorba despre răspunsul Curţii Europene pentru Drepturile Omului la o plîngere a lui Vlad Filat. O spunem din capul locului: cei care l-au sfătuit pe Vlad Filat să se adreseze la CEDO au făcut-o din rea intenţie sau din ignoranţă. Este clar acest lucru. Juriştii din PLDM s-au descalificat. Înapoi la facultate! Curtea de la Strasbourg nu avea cum să examineze o plîngere depusă împotriva unei Curţi Constituţionale (CC), oricît de coruptă şi subordonată politic ar fi. La fel nu au fost epuizate toate instanţele naţionale, cărora Vlad Filat trebuia să se adreseze. Noi am scris asta încă prin luna martie.

Prin ramificaţiile cele mai diabolice, Vlad Plahotniuc are suficient control şi la Grefa moldovenească de la CEDO, dar aici nu-i vorba despre asta, ci de faptul că Plahotniuc i-a aplicat o lovitură cruntă lui Filat tocmai prin „slujbaşul său” Alexandru Tănase, prin supremaţia juridică naţională a CC.

Paradoxul este altul: Curtea Constituţională a decis, pe 22 aprilie 2014 că „o persoană demisă pentru acte de corupţie nu poate fi numită din nou să ocupe aceeaşi funcţie din care a fost demis”, numai că nu există nici o hotărîre judecătorească prin care să se dovedească elementar că Filat a fost condamnat pentru corupţie. „Suspiciuni de corupţie”? Au fost dovedite? Există vreun dosar? Nu! În toată această furtună într-un pahar cu apă se porneşte de la ideea populară că cei de la guvernare neapărat sînt corupţi. Să luăm aminte însă că CEDO doar nu admite un dosar spre a-l judeca pe fond, ci a reţinut cele două puncte arătate mai sus. În acest context, CEDO nu este interesată de faptul că CC, în frunte cu Alexandru Tănase, este subordonată lui Plahotniuc, că a existat o adevărată conspiraţie politică spre a-l alunga din fruntea guvernului pe Vlad Filat şi multe alte lucruri ce ţin strict de „interiorul” Republicii Moldova.

Declarîndu-i plîngerea ca fiind inadmisibilă, nu înseamnă că CEDO i-a blocat o posibilă viitoare carieră politică de demnitar preşedintelui PLDM. În acest sens, CEDO nu a confirmat decizia CC printr-o hotărîre scrisă. CEDO a respins plîngerea ca fiind inadmisibilă din motive procedurale, dar nu pentru că nu ar fi de acord cu cele expuse într-un dosar care nici nu a ajuns să fie examinat de Marea Cameră. Plîngerea a fost examinată doar de un singur judecător, care avea obligaţia să stabilească dacă a fost întocmită conform procedurii, însă Filat nu a ştiut că nu a respectat procedura deoarece nu a epuizat toate căile de atac juridic în toate instanţele naţionale.

Situaţia devine cu atît mai bizară, ca în Kafka, pentru că Filat este pus în faţa mai multor dileme. Ce să facă – să-i dea în judecată pe cei care l-au acuzat de corupţie sau că există suspiciuni de corupţie în privinţa sa? Să culeagă despre sine dovezi că nu-i corupt şi instanţele de judecată să-i dea dreptate? Ghimpu, subordonatul lui Plahotniuc, spunea la un post de televiziune că trebuie ca Filat să vină cu hotărîrea unei instanţe de judecată pentru a mai ocupa o funcţie. Ce fel de hotărîre şi cum trebuia obţinută, „juristul” Ghimpu nu a ştiut să spună.

În perspectiva politică a lui Filat, CEDO iese din discuţie. Rămîne CC, Plahotniuc şi dorinţa acestora de a interpreta şi extinde cît vor ei valabilitatea temporală a deciziei din 22 aprilie 2014. În funcţie de asta, dar şi în cazul unor demersuri juridice, abia atunci, în final, Filat poate găsi dreptate la CEDO. Pînă atunci însă speculaţiile pe marginea acestui caz sînt doar speculaţii menite să umple spaţiul virtual moldovenesc destul de sărac în idei. Se uită, la modul extrem de cinic următorul lucru: trăim într-un sistem ticăloşit pe care nu Filat l-a inventat. Şi atunci ori Filat este curat, ori toţi cei de la guvernare sînt corupţi. În această ordine de idei, nu numai Filat trebuie să-şi demonstreze incoruptibilitatea în instanţă.

Teofil KAMINSKI