Republica Moldova a fost exclusa de la exporturile româneşti de gaze

Un ordin al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) publicat, Vineri, 29 Martie, în Monitorul Oficial, permite exporturile de gaze, însă nu oriunde, ci doar în spaţiul comunitar. Practic, vor putea fi realizate exporturi prin conductele de interconectare cu Ungaria (Arad-Szeged) şi Bulgaria (Giurgiu-Ruse), însă nu şi prin cea cu Republica Moldova (Iaşi-Ungheni). Trebuie precizat că toate cele trei interconectări se află în stadiu de proiect, ceea ce înseamnă că exporturile nu pot fi realizate, deocamdată, în mod fizic.

Legislaţia permite, în schimb, tranzacţiile de tip backhaul, o procedură de  export al gazelor, prin schimburi virtuale. Motivul: interconectarea Iaşi-Ungheni nu a fost prevăzută în programul guvernamental de investiţii pe 2013. În aceste condiţii, nu se explică o declaraţie recentă a ministrului delegat pentru energie, Constantin Niţă, care a spus că "lucrările la conducta de gaze Iaşi-Ungheni vor demara în luna Mai, urmînd să fie finalizate pînă la sfîrşitul acestui an".

Noul ordin al ANRE reglementează valorificarea cantităţilor de gaze naturale pe piaţa internă şi modalitatea de stabilire/avizare a structurilor amestecului  de gaze naturale. Potrivit ordinului, termenul de "amestec intern/import" înseamnă "amestec de gaze constituit din cantităţi de gaze naturale din producţia  internă curentă/înmagazinare şi de gaze naturale achiziţionate din import sau din alte state din spaţiul comunitar curente/înmagazinare".

Aceasta înseamnă că  sunt permise importurile de gaze atît din Rusia, de exemplu, cît şi din spaţiul comunitar.

În acelaşi ordin, se arată că pentru determinarea structurilor lunare de amestec, pînă în data de 10 ale lunii anterioare lunii de livrare, producătorii,  furnizorii, operatorii de distribuţie, operatorii de înmagazinare, operatorul de transport şi de sistem, precum şi clienţii eligibili au obligaţia de a  transmite Transgaz diverse informaţii. În privinţa producătorilor şi furnizorilor de gaze, există obligaţia transmiterii informaţiilor legate de cantităţile  de gaze naturale din producţia internă destinate comercializării în alte state din spaţiul comunitar. Astfel, exporturile au ca destinaţie doar la statele  UE. Alte prevederi care fac referiri la export se limitează tot la termenul de "state din spaţiul comunitar". Deci, în cazul importurilor sunt permise  tranzacţii cu state din afara UE, iar în cazul exporturilor doar cele cu statele UE.

Contactat de HotNews.ro, Emil Calota, vicepreşedinte ANRE, a explicat că Ordinul a fost elaborat în baza "programului anual de investiţii". Acest program este unul guvernamental şi este întocmit de transportator, adică de Transgaz. În programul de investiţii pe 2013, nu a fost prevăzută interconectarea cu R. Moldova, prin Iaşi-Ungheni. În condiţiile în care această interconectare nu este prevăzută în programul pe 2013, nu pot fi realizate nici măcar exporturi de tip backhaul.

Tranzacţiile de tip backhaul sunt o procedura de export al gazelor, prin schimburi virtuale. Exportul nu este realizat în mod fizic, prin conducte, ci prin intermediul documentelor. ANRE a permis, printr-un alt ordin recent publicat în Monitorul Oficial, realizarea acestui tip de export al gazelor naturale.

Toate acestea, aşa cum aminteam mai sus, vin în contradicţie cu o declaraţie făcută chiar în luna Martie de ministrul delegat pentru energie. "Lucrările la conducta de gaze Iaşi-Ungheni vor demara în luna Mai, urmînd să fie finalizate pînă la sfîrşitul acestui an, a declarat ministrul delegat pentru energie, Constantin Niţă, potrivit unui comunicat al ministerului Economiei de pe 6 Martie.

Importanta conductei Iaşi-Ungheni pentru R. Moldova

Pentru R. Moldova, acest proiect este foarte important, fiind o soluţie pentru reducerea dependenţei de gazele ruseşti. Conducta de interconectare Ungheni-Iaşi ar avea o capacitate de transport de 1,5 miliarde de metri cubi pe an. În urma cu doi ani, aflat într-o vizită în Romania, ministrul moldovean a declarat că Moldova doreşte să înlocuiască între 15% şi 30% din importurile din Rusia cu gaze care provin din surse alternative. În acest fel, poate fi redusă dependenţa de gazele ruseşti. De aceea, Moldova urmăreşte cu mare interes proiectele în care este Romania implicată, precum Nabucco.

La sfîrşitul lunii Mai 2012, Guvernul a aprobat o hotărîre privind indicatorii tehnico-economici ai conductei de gaze Ungheni-Iaşi. Acesta este un proiect inclus în Protocolul de colaborare moldo-roman din 24 Mai 2010. După finalizarea gazoductului Ungheni-Iaşi, o mare parte din necesarul de gaze din Republica Moldova ar putea fi acoperită cu importurile din Romania, a declarat, anul trecut, Valeriu Lazăr, viceprim-ministru şi ministru al Economiei din R. Moldova.
Gazoductul Ungheni-Iaşi este un proiect cu o susţinere financiară din partea Uniunii Europene în cadrul Programului de cooperare transfrontalieră Moldova-România. Conform prevederilor, în realizarea proiectului sunt implicate companiile Transgaz (România) şi Moldovagaz (Republica Moldova).

Şi conductele Arad-Szeged şi Giurgiu-Ruse sunt în stadiu de proiect, iar construcţia lor a tot fost amînată, deşi ar fi trebuit finalizate încă de anul trecut.

În Noiembrie 2012, Comisia Europeană a demarat o nouă procedură de infringement* împotriva României, motivul fiind interdicţiile impuse de autorităţile statului asupra exporturilor de gaze.

Legislaţia europeană obligă statele membre să asigure transportul de gaze prin conductele de interconectare în ambele direcţii, şi în sensul de import, dar şi de export, motivul fiind sporirea securităţii  aprovizionării. Potrivit Regulamentului european 994/2010, toate conductele de interconectare din România vor trebui să asigure şi „fluxul invers”, ceea ce înseamnă permiterea exporturilor de gaze.

Autori: Claudia Pîrvoiu, Cristian Pantazi,  HotNews.ro

* „Infringement”: Prin traducere directă, “infringement” înseamnă “încălcare”, mai exact “încălcare de jurămînt”, adică o chestiune importantă doar pentru oamenii de onoare. Procedura de infringement se referă la o succesiune de paşi ce trebuie parcurşi de către autoritatea unională – Comisia Europeana – în cazul în care un stat UE încalcă legea.