Opt dintre cei 13 laureați ai Premiului Nobel din 2021 sunt de origine americană, fapt care indică dominația istorică a Statelor Unite în această cursă cu premii. Acest fapt stă în puterea universităților americane și capacitatea SUA de a atrage talente din întreaga lume.

De la prima ceremonie de acordare a Premiului Nobel în 1901, SUA au cîștigat 400 de medalii, cu mult mai multe decît Regatului Unit, 138 de premii și Germania, 111 premii.

„Sunt foarte recunoscător pentru oportunitățile care mi s-au oferit în această țară”, s-a bucurat în timpul unei conferințe de presă Ardem Patapoutian, laureat cu Premiul Nobel pentru Medicină 2021, alături de David Julius, pentru descoperirile lor despre modul în care sistemul nervos transmite temperatura și atingerea.

Patapoutian, un american de origine libano-armeană, și-a atribuit victoria universității publice din California, unde a studiat și unde predă și David Julius, tot american. În total, echipa și profesorii acestei universități au cîștigat 70 de Premii Nobel, aproape la fel de multe ca lista totală a Franței (71 de premii).

Universitățile americane conduc în mod constant clasamentele internaționale, cu un mix de instituții private ultra-selectate care beneficiază de donații mari și universități publice de prestigiu.

Cercetare fundamentală

Syukuro Manabe, co-laureat al Premiului Nobel pentru fizică, care a părăsit Japonia în anii 1950 și și-a desfășurat activitatea la Universitatea Princeton, a declarat reporterilor că în Statele Unite el a putut să-și împingă cercetările oriunde l-a condus curiozitatea, un factor determinant pentru succesul său.

Părăsind Scoția pentru SUA în anii 1990, David MacMillan, cîștigător al Nobelului pentru Chimie, este și profesor la Princeton, unde a absolvit laureatul Nobel pentru Pace, jurnalista filipino-americană Maria Ressa.

Americano-canadianul David Card, americanul-israelianul Joshua Angrist (ambii la Princeton) și americanul-olandezul Guido Imbens (Stanford) au primit Premiul Nobel pentru Economie.

În centrul acestor victorii americane se află finanțarea pentru cercetarea de bază, adică lucrările experimentale care vizează îmbunătățirea teoriilor științifice, potrivit lui David Baltimore, co-cîștigător al Premiului Nobel pentru Medicină în 1975.

Este un „indicator important” deoarece, spre deosebire de cercetarea științifică aplicată, rentabilitatea investiției poate dura ani, chiar decenii și este adesea imprevizibilă.

Accentul pus pe cercetarea de bază în Statele Unite datează din era post Al Doilea Război Mondial, odată cu crearea Fundației Naționale Științifice Americane în 1950, care coordonează și astăzi fondurile federale pentru universități.

Filantropia și donațiile private joacă, de asemenea, un rol din ce în ce mai important în această finanțare.

Dacă China se apropie treptat de Statele Unite în ceea ce privește finanțarea generală a cercetării (496 miliarde față de 569 miliarde ajustate în funcție de paritatea puterii de cumpărare în 2017), libertatea academică și capacitatea de a atrage cele mai talentate minți rămîn o provocare pentru puterea comunistă.

Eldorado pentru tineri

Statele Unite beneficiază, de asemenea, de statutul său de cea mai mare economie din lume.

„De exemplu, un om de știință va găsi mai multe oportunități de muncă, nu numai în mediul academic, ci și în industrie, laboratoare guvernamentale sau altele”, spune H.N. Cheng, președintele American Chemical Society.

Universitățile americane recompensează adesea cei mai promițători tineri cercetători oferindu-le propriul lor laborator, își amintește, de asemenea, Marc Kastner, profesor emerit de fizică la MIT.

„În Europa și Japonia există echipe mari conduse de un profesor foarte experimentat și doar atunci cînd această persoană se retrage poate să-i ia locul un tînăr “, subliniază acesta.

Neurobiologa franceză de la Harvard, Catherine Dulac, care a cîștigat Premiul Breakthrough în 2021, un premiu științific american de trei milioane de dolari, pentru cercetările sale despre instinctul părintesc, a preferat să nu se întoarcă în Franța cînd avea vreo douăzeci de ani. a declarat ea pentru AFP.

„Statele Unite au creat o cultură primitoare fenomenală”, spune Stefano Bertuzzi, care a emigrat în America din Italia și conduce Societatea Americană pentru Microbiologie.

Dar se teme, la fel ca Marc Kastner, că o scădere a imigrației combinată cu o creștere a xenofobiei și a naționalismului în Statele Unite vor face țara mai puțin atractivă și vor amenința dominația americană pe termen lung.