Atunci cînd motivațiile sunt, simultan, logice și ilogice

Autor: Mihai CONȚIU

Potrivit informațiilor furnizate de către Agenția Servicii Publice (ASP), începînd cu Februarie 2022 și pînă acum, 16.236 de persoane care sunt cetățeni ai Federației Ruse au solicitat obținerea cetățeniei Republicii Moldova prin recunoaștere, naturalizare și redobîndire. Din cele 16.236 de solicitări, 13.925 de cetățeni ai Federației Ruse au dobîndit cetățenia Republicii Moldova.

Ca o consecință a fostului regim sovietic, a propagandei intense a Kremlinului și a ocupației rusești a Transnistriei, aproape toți rușii consideră că Republica Moldova este o parte, de facto, a Federației Ruse. Un argument suplimentar este și acela că limba rusă este dominantă în Republica Moldova și că toți moldovenii o cunosc.

În contextul invaziei Rusiei în Ucraina, în cel al orientării pro-europene și pro-ucrainene a actualilor guvernanți, precum și cel care vizează teribilul război hibrid declanșat de către Kremlin împotiva acestei Țări, context în care forțele politice rusofile autohtone pot provoca serioase surprize în alegerile parlamentare de anul viitor, pentru rușii din Federația Rusă care fug de înrolarea forțată în Armată ori sunt ”oponenți” ai invaziei ordonată de Vladimir Putin în Ucraina, Republica Moldova este cea mai nesigură Țară pentru viitoarea lor protecție față de regimul dictatorului de la Kremlin.

Un argument al emigrării lor din Federația Rusă ar fi, să zicem, faptul că, în Republica Moldova, așa cum notam mai sus, limba rusă este omniprezentă, iar asta le-ar înlesni integrarea socială și profesională. În plus, față de alte Țări europene, unde ar fi obligați să le învețe limba, în Republica Moldova, ”pot fi scutiți de acest efort”. Fenomenul acesta, însă, reliefează o dualitate interesantă, paradoxală, care ne determină să ne întrebăm: solicitînd cetățenia moldovenească de la actualele autorități pro-europene, ei devin, automat, protejați, apărați de către actualii guvernanți, însă, prin extensie, integrîndu-se, în mod automat și firesc, comunității minoritare ruse băștinașe de aici, ei nu devin, cumva, și protejați ai etincilor ruși din Republica Moldova, care sunt pro Putin, dar și ai partidelor politice moldovenești rusofile?

Cîți din cei 13.925 de cetățeni ai Federației Ruse care au dobîndit cetățenia Republicii Moldova au devenit membri ori susținători declarați ai PAS sau ai Maiei Sandu, care, finalmente, le-a aprobat cetățenia, de exemplu? Cîți din acești noi cetățeni moldoveni au ieșit la măcar un protest public împotriva războiului din Ucraina și împotriva lui Putin? Nici unul! Ca o regulă universală, la care recurg absolut toți, orice emigrant dintr-un regim dictatorial într-o Țară democrată, atunci cînd ajunge în libertate, denunță public – în mass-media, prin proteste etc. – atrocitățile dictatoriale care l-au silit să-și părăsească Țara de origine. Cîte astfel de denunțuri au existat printre cei 13.925 de noi cetățeni moldoveni emigrați din Federația Rusă? Nici vorbă să existe vreun astfel de caz! În astfel de situații, mai ales în actualul context, denunțul ori pretextul formal, birocratic din actele necesare dobîndirii cetățeniei moldovenești nu-i suficient de convingător.

Absolut toți emigranții din Țările dictatoriale aleg ca destinație Statele occidentale ”sigure”, care nu sunt potențiale victime ale unei invazii, așa cum ar fi una rusească. Emigranții veritabili, cei ruși în cazul de față, ar fi acceptați de multe State occidentale europene, inclusiv SUA, Canada ori Australia, numai că acolo rigorile, filtrele veridicității sunt extrem de drastice. Știu bine ce spun! Putem vorbi despre astfel de rigori, veridicități și în cazul Republicii Moldova? Nu prea cred, dar poate că SIS m-ar contrazice!

Firește că și filtrele occidentale în privința emigranților au avut și poate că mai au deficiențele lor, iar aici mă refer fundamentaliștii islamici ajunși în Statele democrate prin infiltrări printre valurile nestăvilite de astfel de emigranți. Cu toate acestea, în defensivă și pentru autoapărare, am informații veridice că Țările occidentale și-au reconsolidat ”metodele” de filtrare a emigranților ruși, iar ei știu asta. Din aceste considerente, Țările-țintă pentru emigranții ruși care fug de înrolare în Armata rusă ori se declară ”oponenți” ai lui Putin sunt, de pildă, Emiratele Arabe Unite, pentru cei foarte bogați, iar în Europa sunt Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Slovacia ori Austria.

În general vorbind, sunt demne de reținut două realități: 1. Emigrantul islamic, fundamentalist ori nu, rămîne pînă la moarte același islamist care nu se va integra niciodată civilizației occidentale în care a fost primit, fără să fi fost invitat. El va pune permanent mai presus propriile valori față de cele din Țara care l-a acceptat ca migrant, neînțelegînd că trebuie să se supună necondiționat rigorilor sociale, politice și legislative ale Statului democrat în care a emigrat. Nici un Stat democratic nu poate să-și modifice legislația națională și Constituția din pricina migranților. 2. Emigratul rus este, în linii mari, aidoma celui islamic, iar din aceștia am cunoscut destui prin Țările pe unde am umblat în viața mea. Pe lîngă o ”violență specifică”, rusul devenit migrant nu contenește să se uite cu dispreț la valorile occidentale, deși are parte de toate libertățile și confortul la care nici nu visa în dictatura, umilința, primivismul social-politic și sărăcia în care trăise în ”Maica Rusie”.

În încheiere, fără să anticipez ceva, presupunînd, totuși, că Rusia va cîștiga politic Republica Moldova în anul care stă să vină peste noi, acești ultimi 13.925 de noi cetățeni moldoveni emigrați din Federația Rusă vor emigra în ”Occidentul sigur” ori vor rămîne aici, ”ca la ei acasă”, în calitate de ”administratori prestabiliți”? Avem sau nu de-a face cu o altfel de ”relocare” a rușilor în teritorii vizate pentru a redeveni gubernii rusești? SIS trebuie să știe mai bine!