În atenţia Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor

Într-una din zilele trecute, un prieten, persoană importantă, nu-i spun numele, s-a decis să-şi schimbe rabla de telefon mobil cu unul nou, unul de tip clasic, nu din cele de fiţe. Pentru asta, s-a dus la primul magazin care comercializează astfel de ustensile şi care aparţine companiei Orange. Aici, însă, surpriză – în magazin erau toate tipurile de telefoane mobile, numai că mai nici unul dintre ele nu avea aplicaţie şi în limba română.

Imaginîndu-şi că poate fi o excepţie, a mers şi la alt magazin, apoi la altul şi la… încă vreo şase. Nici una dintre aceste prăvălii nu aveau telefoane mobile cu aplicaţii în limba română, fie că aparţineau companiei Orange, fie Moldcell. La unul dintre magazine, o piţipoancă de vînzătoare idioată, după ce i-a spus prietenului meu că nu au astfel de telefoane, insista ca nătînga prin a-i spune că, totuşi, telefoanele mobile din magazin au aplicaţie şi în limba… kazahă! Să te cruceşti, nu alta!

În faţa unei astfel de situaţii ofensatoare, ca o supoziţie, putem presupune că magazinele acestor două companii achiziţionează telefoane mobile de pe „piaţa chinezăriilor”, adică marfă contrafăcută, de pe piaţa rusească sau cine mai ştie din ce fel de centre clandestine de asamblare a acestora. Dacă ar fi importate din Europa, de exemplu, aplicaţiile în limba română ar exista.

Problema gravă, însă, este alta – prin această politică de comercializare a unor astfel de telefoane mobile, companiile Orange şi Moldcell, din start, îi obligă pe absolut toţi moldovenii să recurgă la aplicaţia în limba rusă. Astfel, Orange şi Moldcell au instaurat obligativitatea cunoaşterii limbii ruse de către toţi moldovenii, chiar dacă deja sînt destui care nu cunosc această limbă.

Fiind companii străine, Orange şi Moldcell ar trebui, prin politica lor comercială, să cunoască şi să respecte Constituţia Republicii Moldova, care stipulează că limba oficială a ţării este cea moldovenească, a cărei similitudine este limba română. Faptul că marea majoritate a telefoanelor comercializate de ei nu au în meniu şi limba română denotă aroganţă şi dispreţ faţă de moldoveni. În plus, îi obligă pe cumpărătorii lor moldoveni, pe cei care nu cunosc limba rusă, să facă cheltuieli suplimentare, adică să meargă la ateliere specializate în setarea limbilor în care doresc aplicaţia comunicării.

Oare Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor nu are nici un cuvînt de spus? Sau aici, ca întotdeauna, interesul poartă fesul?

MC