Polonezii ne îndeamnă să renunţăm la Transnistria ca să cîştigăm UE

Autor: Vlad LOGHIN

Am avertizat de cîteva ori, cu referinţă la opiniile unor experţi de la Moscova, că Rusia se va opune vehement integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Nu cunosc dacă demnitarii noştri de prim rang, responsabili de destinul ţării, iau în calcul această provocare dinspre Răsărit, care s-ar putea dovedi principalul obstacol ce ar opri RM din drumul său spre UE.

Unii funcţionari europeni aflaţi în misiuni permanente în ţara nostru refuză categoric punctul de vedere al Moscovei faţă de obiectivul european al Republicii Moldova, pornind de la premisa că statul nostru este unul suveran, independent şi este dreptul lui să facă orice alegere. Cam aceasta a fost şi reacţia Nataliei Gherman, ministrul al Afacerilor Externe şi al Integrării Europene, la reticenţa colegului ei moscovit, Serghei Lavrov, care a spus că Moldova trebuie să se gîndească bine înainte de a semna Acordul de asociere cu UE.

Face să luăm în serios poziţia Rusiei şi ameninţările ei de zădărnicire a cursului proeuropean al RM? Un răspuns ar putea fi un articol apărut zilele acestea în publicaţia periodică poloneză „Rzeczpospolita, al cărui autor atenţionează întreaga comunitate europeană că Rusia este pe cale de a împiedica Uniunea Europeană să semneze  Acordul de asociere cu Republica Moldova care, în opinia acestuia, are cel mai puternic regim prooccidental dintre  toate statele post-sovietice. Acesta mai avertizează că Moscova  e dispusă să provoace conflicte militare dintre RM şi republica separatistă transnistreană. Izbucnirea unui război pe malurile Nistrului ar însemna, conform publicaţiei poloneze, în primul rînd un eşec de imagine al UE, dar şi o înfrîngere a politici geostrategice a guvernanţilor europeni.

Preocupată de dezvoltarea proiectului uniunii vamale şi eurasiatice,  scrie „Rzeczpospolita”, Moscova tinde să-şi delimiteze aria ei de influenţă, în care, în afară de Belarus şi Ucraina, să intre şi Moldova. Şi asta în ciuda faptului că RM este cea mai aproape de Occident, din perspectivă economică, politică, culturală şi a extraordinarei deschideri, în special a tinerelor generaţii. Circulaţia mărfurilor dintre Chişinău şi UE depăşeşte nivelul schimburilor comerciale cu Rusia. Migranţii moldoveni preferă un loc de muncă în ţările europene, nu la Moscova, unde, după ce muncesc, în loc de plată sunt măcelăriţi. .

Negocierile dintre UE şi Moldova, sugerează publicaţia poloneză, se desfăşoară în ritm normal. Consultările în ce priveşte finalizarea textului Acordului de asociere merg strună. Chişinăul este dispus să aplice performanţele europene în domeniul justiţiei, fiind susţinută de către Polonia, Germania, România. Totul ar fi bine şi frumos, constată „Rzeczpospolita”, dacă nu s-ar opune Rusia, care are la îndemînă un instrument foarte puternic de presiune: Transnistria.

Publicaţia poloneză evidenţiază că Acordul de asociere, îndeosebi cel privind regimul de liber schimb, conform dreptului internaţional, devine valabil pentru întregul teritoriu al RM. În caz contrar, Chişinăul ar trebui să instituie un regim vamal pe ambele maluri ale Nistrului. Nici una dintre aceste soluţii nu va fi uşor de aplicat.

Prima variantă este respinsă de liderii separatişti de la Tiraspol, deoarece aceştia ar trebui să se conformeze normelor europene de drept, care ar arunca în aer temelia economiei acestei structuri separatiste ce se ţine pe elementele oligarhice, mafiote. Pe cînd a doua soluţie, cea autentică şi reală,  adînceşte dezmembrarea Moldovei în două state, fapt inacceptabil de către Chişinău, dispus pentru autonomia Transnistriei, dar nu pentru independenţa acesteia.

Rusia mizează, precizează „Rzeczpospolita”, pe încăpăţinarea liderilor separatişti. În opinia jurnaliştilor polonezi, în cazul în care aceştia se vor opune alinierii Transnistriei la Acordul cu UE în cadrul RM, acest document, în genere, nu ar avea şanse să intre în vigoare. Or, Moscova are cu ce-i cumpăra pe conducătorii de la Tiraspol. Le poate propune separatiştilor finanţări masive, gaze naturale în regim gratis. Unii politicieni ruşi insistă pentru recunoaşterea independenţei Transnistriei şi includerea ei în uniunea vamală, eurasiatică, pentru a compensa daunele economice rezultate din semnarea de către Chişinău a Acordului de regim de liber schimb cu UE. Pentru că dacă nu intră în zona respectivă, Transnistria nu va beneficia de înlesniri vamale la exporturile sale pe pieţele europene, care reprezintă aproape jumătate din volumul total al acestora.

Jurnaliştii polonezi cred că anume Rusia stă în spatele liderului de la Tiraspol, care a semnat decretul privind extinderea graniţelor de „stat” prin anexarea Varniţei, subordonată Chişinăului. Conducătorul separatiştilor, la indicaţia Rusiei, a dat ordin structurilor de forţă să elaboreze în trei luni planul de acaparare a puterii de la Chişinău. Potrivit lor, termenul dat expiră în septembrie, iar în noiembrie este planificat summitul de la Vilnius, în cadrul căruia UE are de gînd să semneze Acordul de asociere cu RM. Un context mai rău pentru un  asemenea eveniment decît eventuale ciocniri armate cu separatiştii nici nu poate fi conceput, constată „Rzeczpospolita”. Această versiune pare să fie confirmată de declaraţia recentă a lui Şevciuk pentru o publicaţie periodică, potrivit căreia nu este exclusă rezolvarea conflictului transnistrean pe cale armată.

Din aceste perspective negre, publicaţia poloneză consideră drept oportună semnarea acordurilor dintre UE şi RM, chiar dacă acestea vor tensiona relaţiile cu separatiştii şi va conduce la pierderea speranţei de a obţine controlul asupra Transnistriei. Se susţine că chiar dacă această regiune se va separa, oricum Moldova va avea mai mult de cîştigat prin integrarea cu UE, decît din speranţa iluzorie de a cîştiga Transnistria contra acceptării sferei de influenţă ruseşti

Polonezii cred că planurile Moscovei încă pot fi zădărnicite. Se cere doar ca moldovenii să fie convinşi să se împace cu gîndul pierderii Transnistriei. „Rzeczpospolita” subliniază că Moldova este unicul stat din Europa Răsăriteană care-şi doreşte cu adevărat să se integreze în UE, încît pierderea ei ar echivala cu un eşec al politicii Uniunii Europene cu Estul.