Analiza IPN: În pofida unor afirmaţii reeditate permanent, mulţi locuitori ai Găgăuziei susţin partidele pro-europene. Mai mult, tendinţele existente conduc spre aceea că Găgăuzia poate să joace un rol decisiv în depăşirea dezbinării geopolitice a Moldovei.

Balanţă geopolitică

Sondajele sociologice arată că jumătate din populaţia Moldovei se orientează spre Occident, iar altă jumătate – spre Est. Conţinutul actualei campanii electorale doar confirmă existenţa acestei dezbinări. Însă, dacă am evalua preferinţele geopolitice ale cetăţenilor moldoveni în funcţie de raioane, am vedea că, în ansamblu, tabloul este omogen – în majoritatea unităţilor administrative majoritatea populaţiei acordă prioritate forţelor politice pro-occidentale.

În ţară există doar cîteva raioane, în care stările de spirit pro-estice predomină într-o astfel de măsură încît la nivel naţional aceasta se manifestă în forma unei dezbinări ideologice. Şi principala dintre „greutăţile” care nu permite să tragă la cîntar mai mult partea pro-occidentală este Autonomia găgăuză. Dar chiar şi în această regiune există forţe, care susţin vectorul european de dezvoltare. De felul în care vor evolua aceste forţe şi dacă ele vor reuşi să modifice mentalitatea comunităţii locale, va depinde mult şi viitorul geopolitic al Republicii Moldova.

Fiecare al patrulea este „occidentalist”

În Găgăuzia locuiesc aproximativ 160 mii de oameni. Dintre aceştia, la diverse forme de alegeri în listele electorale sînt incluşi circa 100 mii. Nu este o sarcină simplă să determini cîţi dintre ei simpatizează Rusia şi cîţi – Europa, pentru că niciun criteriu nu ar fi exact. De exemplu, la referendumul local din 2 februarie 2014, circa 98% din locuitori s-au pronunţat pentru aderarea Moldovei la Uniunea Vamală. Dar ar fi incorect să considerăm că doar 2% din localnici susţin integrarea europeană. Deşi referendumul s-a desfăşurat în condiţiile unei prezenţe nemaivăzut de înalte de 70%, mulţi adepţi ai Uniunii Europene au evaluat ideea plebiscitului ca fiind ilegală din start şi au considerat ca fiind rezonabil să-l ignore. Adică, o parte considerabilă dintre acei care nu au participat la votare în ziua de 2 februarie, susţin, probabil, vectorul occidental al politicii externe.

Ca un anume indice pot fi utilizate şi rezultatele partidelor moldoveneşti occidentale, pe care acestea le obţin pe teritoriul Găgăuziei în cadrul alegerilor parlamentare. De exemplu, dacă am lua cifrele ultimelor alegeri parlamentare din anul 2010, partidele care au creat în continuare Alianţa de guvernămînt pentru Integrare Europeană, au obţinut în Găgăuzia în ansamblu 20%. Dar dacă am aduna rezultatele tuturor concurenţilor pro-occidentali, am obţine circa un sfert din toate voturile locuitorilor autonomiei, care este, de altfel, un rezultat destul de bun.

„Manipulări” de dragul eurointegrării

Fireşte, rezultatele partidelor pro-occidentale nu pot să servească în măsură deplină drept un indicator al orientărilor geopolitice ale alegătorilor acestora. Aceasta pentru că la baza susţinerii manifestate de unii sau alţii activişti politici, în afară de cea politică, mai poate fi şi o altă solidaritate – de la cea teritorială pînă la cea de clan, ceea ce se reflectă în mod deosebit în realităţile Găgăuziei. Să luăm, de exemplu, filialele găgăuze ale celor două partide principale de guvernămînt – PDM şi PLDM. Reprezentanţii acestora au participat la activităţile de agitaţie pentru referendumul din februarie. Astfel că, printre cele 98% care s-au pronunţat „pentru Uniunea Vamală” au fost şi voturile multor alegători ai lui Marian Lupu şi Vlad Filat.

Iese că cetăţenii care ţin la concepţiile lor, în virtutea unor anumite cauze, sînt dispuşi să voteze cu partidele care promovează scopuri contrare. S-ar putea afirma că avem de a face cu o anumită manipulare politică. Lucrul acesta se observă foarte bine atunci cînd liderii găgăuzi ai aceloraşi democraţi şi (într-o măsură mai mică) liberal-democraţi îşi adaptează în procesul de agitaţie platformele lor electorale la stările de spirit ale populaţiei locale. Deşi nu trebuie să se mizeze pe faptul că în cazul în care va fi creată o nouă coaliţie de guvernămînt realizarea acestor platforme va fi adaptată în aceeaşi măsură la interesele găgăuzilor.

Oricum, cel mai mult contează rezultatul: se reuşeşte ca o parte considerabilă a electoratului găgăuz să fie folosit în calitate de resursă pentru vectorul occidental al dezvoltării Republicii Moldova. O astfel de abordare, s-o numim „de manipulare”, are o prioritate evidentă, care rezidă într-o realizare suficient de simplă. În ultima instanţă, totul se reduce la soluţionarea problemelor de cadre care, în cazul existenţei unor reprezentanţi regionali mai mult sau mai puţin influenţi, urmează să facă destul de puţin – să utilizeze resursa administrativă şi să antreneze specialiştii pregătiţi în tehnologiile informaţionale şi electorale.

Abordarea sistemică – un rezultat ireversibil

Totodată, miza pe afacerea cu liderii locali, care sînt dispuşi să devină promotori ai ideilor occidentale, îşi are şi riscurile sale. Este suficient ca aceşti lideri să-şi piardă din autoritate, că toată munca de „consolidare” a electoratului găgăuz trebuie luată de la început.

Unele circumstanţe ne permit să afirmăm despre existenţa şi a unei alte strategii, orientate spre modificarea stărilor de spirit geopolitice din Găgăuzia. Este vorba şi despre inaugurarea la Comrat a Centrului Pro Europa, destinat informării populaţiei despre priorităţile integrării europene. Este vorba şi despre concentrarea atenţiei donatorilor europeni şi internaţionali ai Republicii Moldova asupra necesităţilor sociale şi cele de infrastructură ale Găgăuziei, precum şi despre tentativele diplomatice ale Chişinăului de a-i antrena pe partenerii externi apropiaţi găgăuzilor în calitate de argument în favoarea vectorului european (cea mai relevantă în acest context este declaraţia preşedintelui Turciei, lansată la întrevederea cu Nicolae Timofti în decembrie 2013 despre faptul că „integrarea europeană este favorabilă pentru toţi cetăţenii Moldovei, inclusiv pentru găgăuzi”).

O astfel de strategie are un caracter de lungă durată şi la ora actuală nu poate lăuda cu rezultate substanţiale. Dar în virtutea caracterului său sistemic, rezultatele acesteia nu se vor lăsa aşteptate în viitor. Totodată, consecinţele în schimbarea mentalităţii societăţii găgăuze pot deveni ireversibile. Anume în aceasta constau principalele distincţie şi prioritate ale acestei strategii comparativ cu manipulările politice ale partidelor pro-europene.

Dacă în timpul cel mai apropiat în regiune nu se vor produce nici un fel de evenimente sau cataclisme politice, care au calitatea de a „cristaliza” stările de spirit sociale care predomină la ora actuală, atunci Ideea europeană, dar şi mai larg – cea occidentală, are în perspectivă şansa de a ocupa o poziţie sigură în autonomie. Dar aceasta va fi o Altă Găgăuzie, care va lipsi definitiv vectorul pro-estic de şansa de a fi dominant pentru Moldova.

Veaceslav CRACIUN, IPN