Scrisoarea Secretariatului Comunității Energetice către Preşedintele  Parlamentului Republicii Moldova din 17 septembrie 2021, prin intermediul căreia Igor Grosu ” este îndemnat să se abțină de la modificările legislative care afectează independența autorității de reglementare” nu este altceva decît un amestec direct în activitatea legislativului.

Cu această ocazie, aş vrea să amintesc  că  veniturile care stau la baza calculării plăților regulatorii încasate de ANRE  nu sînt corelate cu  activitățile de reglementare desfășurate de autoritate. Astfel, în conformitate cu cerințele articolului 68, alineatul 3 din Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică, furnizarea energiei electrice către consumatorii finali se efectuează potrivit preţurilor nereglementate, de piaţă, în bază de contract negociat între furnizor şi consumatorul final. Totuşi, taxa de 0,3 la sută se aplică și în raport cu veniturile de vînzări  ale titularului de licenţă pentru furnizarea energiei electrice.

Sau, în domeniul produselor petroliere, atribuțiile ce țin de aprobarea prețurilor nu revin autorității de reglementare, însă titularii de licență din acest sector sunt taxați cu 0,3 la sută din volumul produselor petroliere principale și al gazelor lichefiate importate cu includerea lor în prețul produselor petroliere livrate consumatorilor. La fel, în sectorul apă și canalizare, funcția de examinare și aprobare a tarifelor revin autorităților locale de nivelul întâi (autoritatea dispunând de acest drept doar în anumite situații), însă indiferent de aceasta, și acești operatori sînt taxați în aceleași condiții.

Modul de finanțare al autorității de reglementare are un impact negativ asupra consumatorilor, întrucît prin Legea nr.174/2017 cu privire la energetică au fost instituite norme defectuoase cu privire la formarea bugetului autorității. Astfel, mărimea plăţilor regulatorii se determină după cum urmează:

            a) pentru energia electrică – din venitul de vînzări al titularului de licenţă pentru producerea energiei electrice, al titularului de licenţă pentru operarea pieţei energiei electrice, al titularului de licenţă pentru transportul energiei electrice, al titularului de licenţă pentru conducerea centralizată a sistemului electroenergetic, al titularului de licenţă pentru distribuţia energiei electrice, precum şi al titularului de licenţă pentru furnizarea energiei electrice;

            b) pentru gazele naturale – din venitul de vînzări al titularului de licenţă pentru producerea gazelor naturale, al titularului de licenţă pentru transportul gazelor naturale, al titularului de licenţă pentru distribuţia gazelor naturale, al titularului de licenţă pentru stocarea gazelor naturale, al titularului de licenţă pentru furnizarea gazelor naturale, precum şi al titularului de licenţă pentru furnizarea gazelor naturale comprimate pentru vehicule la staţiile de alimentare;

            c) pentru energia termică – din venitul de vînzări al titularului de licenţă pentru producerea energiei termice, al titularului de licenţă pentru distribuţia energiei termice, precum şi al titularului de licenţă pentru furnizarea energiei termice;

            d) pentru produsele petroliere – pornind de la volumul produselor petroliere principale și al gazelor lichefiate importate.

Autoritatea de reglementare își aprobă bugetul în mod individual. Din păcate, normele instituite de Parlamentul Republicii Moldova conţin multe deficiențe și  nu au la bază principiul diversificării surselor de formare a bugetului autorității.  Competențele ce țin de numirea și eliberarea directorilor ANRE revin Parlamentului Republicii Moldova. Din aceste motive, consumatorii autohtoni sînt nedumeriţi, uimiți de intervențiile Secretariatul Comunității Energetice pentru apărarea directorilor ANRE, probabil, la rugămintea ultimilor.

Intervențiile respective sînt nejustificate și din motivul că statele membre ale Comunității Energetice sînt libere să-și determine conceptul legal și  instituțional de organizare și funcționare a autorităților de reglementare, care  asigură independența autorităților în cauză.  Astfel, în Estonia, cadrul legal privind organizarea și funcționarea autorității de reglementare în domeniul energetic – Agenția Antimonopol îl  constituie art. 42 și 59 din Legea cu privire la Guvern din 13 decembrie 1995 și  Statutul autorității de reglementare adoptat prin hotărârea Ministerului Justiției nr.27 din 19.08.2015 în temeiul  prevederilor alineatul 1, articolul 42 din Legea cu privire la Guvern.

Agenția Antimonopol din această ţară baltică este unica  autoritate care reglementează  domeniile energie electrică, gaze naturale, energie termică, utilități publice (apa și serviciile de canalizare), poșta, calea ferată și parțial aviația civilă. Conducerea Agenției Antimonopol este asigurată de către Președinte și un vicepreședinte, numiți și eliberați din funcție de Ministerul Justiției, precum și de un  Consiliu de administrație.  Autoritatea este structurată în departamente, cu 39 de unități. Finanțarea  Agenției Antimonopol  se efectuează din sursele bugetului de stat.

În Lituania, Consiliul Național în Domeniul Energeticii,  în calitate de autoritate de reglementare, este organizată și îşi desfășoară activitatea în temeiul Legii cu privire la energetică din 16 mai 2002. Consiliul este o instituție bugetară care se subordonează Seimului. Consiliul este condus de un Președinte și 4 vicepreședinți numiți pe un termen de 5 ani. Președintele, vicepreședinții și membrii Consiliului au statut de funcționari publici. Salariul Președintelui Consiliului nu poate depăși mărimea totală a 5 salarii medii pe economie ale unui lucrător din economia națională. Veniturile Consiliului pentru anul următor se calculează în baza veniturilor anuale ale unor întreprinderi din sectoarele energetice, plățile de reglementare constituind 2,19 procente din veniturile  obținute din transportul energiei termice, 0,5 la sută din transportul și distribuția energiei electrice, 1,37 la sută din transportul și distribuția gazelor naturale.

          În Bulgaria, mandatul membrilor Comisiei de Reglementare a Energiei și Apei este de 5 ani cu posibilitatea de a exercita atribuțiile pe un nou termen de 5 ani. Bugetul Comisiei se aprobă de Parlamentul Bulgariei și face parte din bugetul de stat.

La vecinii noştri de peste Prut, Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) este condusă de un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi. Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ANRE se asigură integral din venituri proprii, care provin din tarife percepute pentru acordarea de licenţe, autorizaţii şi atestări, contribuţii anuale percepute de la operatorii economici reglementaţi din sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale, precum şi din fonduri acordate de organisme internaţionale. Nivelul acestora se stabileşte anual printr-un ordin al ANRE, în condiţiile legii. De exemplu, veniturile totale ale bugetul rectificat pe anul 2021 al Agenției Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei din România în anul 2021 constituie 142,646 mii lei.  După cum vedem, sursele de formare a bugetului sînt diverse, inclusiv taxe pentru utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pentru desfășurarea de activități, subvenții de la bugetul de stat etc.

 Doar în Republica Moldova veniturile ANRE provin exclusiv din vînzări. Efectele acestor condiţii de formare a veniturilor ANRE  sînt dezastruoase pentru consumatorii vulnerabili. De aceea, sînt reprobabile declarațiile speculative  ale unor conducători ANRE în mijloacele de informare în masă care își acoperă inacțiunile prin ”aprecierile date de Secretariatul Comunităţii Energetice”. Or, aprecierea reală a activităţii conducătorilor ANRE o poate face doar populaţia ţării noastre. 

 Vlad LOGHIN