Reformă pentru integrarea în Uniunea Vamală, nu în UE

Autor: Mihai CONŢIU

Circulă prin spaţiul virtual o poantă-rostire atribuită post-mortem dictatorului comunist român Nicolae Ceauşescu, care le-ar spune românilor următoarele: „Dragi tovarăşi, în comunism furaţi voi de la stat, acum, în democraţie, fură statul de la voi! Asta aţi vrut, asta aveţi!”. Exact acelaşi lucru li se poate spune şi moldovenilor în acest nesfîrşit veac al tranziţiei. Problema este că moldoveni s-au obişnuit să fie furaţi. Li se pare deja o normalitate ca guvernanţii şi politicienii, în general, să-i mintă şi să-i fure. De aceea îi şi votează, căci li se pare normal!

În ultimii cinci ani, nici o ţară europeană extra-comunitară şi cu tendinţe declarate de integrare în UE nu a primit atîţi bani cît i s-au oferit Moldovei de către europeni, în primul rînd, şi americani pentru a se civiliza, dezvolta şi a-şi reforma cele mai importante instituţii ale statului. Cu toate acestea, guvernanţii au furat de au rupt inclusiv din banii destinaţi reformelor. Au scuipat efectiv pe bunăvoinţa şi generozitatea occidentalilor. Acum vor da ţara pe mîna ruşilor ca să scape de răspundere.

Iar asta înseamnă că moldoveanul nu are vocaţie civilizatoare de tip european. Moldoveanul s-a născut să fie oportunist şi rus, nu european. Reala lui identitate este cea de esenţă rusească. Tot din oportunism şi pro-rusism autentic, după 1940, părinţii moldovenilor i-au botezat, în marea lor majoritate, cu frumoase nume ruseşti, nu cu din cele de provenienţă latină sau, pur şi simplu, tradiţionale moldoveneşti. Exemple: Igor Boţan, Iura Leancă, Serghei Lucinschi, Igor Corman i tak dalee.

Mai devreme sau mai tîrziu, căci este o chestiune de timp, Moldova o să intre irevocabil sub influenţa rusească, cea sub care se simte cel mai bine. Nu poate doar singur Vlad Filat şi PLDM să ducă Moldova în UE, chiar şi cu sprijinul comuniştilor. Politic, nu lor le aparţin acele instituţii fundamentale ale statului de a căror reformă depinde integrarea ţării în UE, ci lui Vladimir Plahotniuc. Fireşte că este vorba, în primul rînd, de Procuratură, CNA, CNI, spaţiul audiovizualului şi alte cîteva. Iar SIS-ul nostru cel pleşcat de toate zilele nu a fost niciodată al moldovenilor şi al Republicii Moldova.

Mă umflă rîsul cînd îi aud pe cîte unii „înfricoşaţi” de iminenţa unirii Moldovei cu România, idee vehiculată zgomotos şi permanent de către un grup nesemnificativ de zurbagii înhămaţi la acest proiect utopic! N-a existat niciodată acest „pericol” deoarece Moldova niciodată nu s-a desprins, în profunzimile ei, de Rusia. La ora actuală, chiar dacă nu se pot face afirmaţii oficiale, Moldova aparţine Rusiei cu totul.

Doar Rusia le poate oferi protecţie politică şi financiară marilor bandiţi de stat care au furat permanent această ţară din 1991 şi pînă astăzi. Ceea ce n-a conceput nici măcar în vis Vladimir Voronin, reuşeşte Plahotniuc cu un cinism nemaivăzut – compromiterea ireversibilă a parcursului pro-european al ţării. UE a început deja să dea semne de iritare faţă de o ţară atît de trişoare şi de făţarnică.

Recent, într-un interviu acordat postului Radio Moldova, Pirkka Tapiola, şeful Delegaţiei UE la Chişinău, declara:

„Multe dintre reforme au un caracter teoretic, cum ar fi adoptarea unui pachet de legi sau o decizie conform căreia o anumită reformă urmează să fie realizată. (…) Dovada reformei este sentimentul oamenilor că au acces la justiţie. Şi e regretabil faptul că implementarea reformei din sectorul justiţiei într-adevăr a încetinit în a doua jumătate a anului 2014, iar acest lucru a afectat atingerea obiectivelor convenite în cadrul programului nostru de suport bugetar pentru sectorul justiţiei. (…) Nu veţi avea o Procuratură reformată numai prin adoptarea unei noi legi. Rezultatele se vor vedea doar dacă legea este pusă în aplicare. Şi aici voinţa politică este cheia succesului. (…) În cazul pachetului anticorupţie, deşi aveţi o lege adoptată, dar fără un cadru normativ secundar, această lege nu poate fi aplicată şi astfel nu veţi avea rezultate. Apoi urmează chestiunea ce ţine de voinţa politică, iar aceasta înseamnă implementare, implementare şi încă o dată implementare. Iar legea implementării este de a juca conform regulilor, şi nu cu aceste reguli. (…) Simt ei (cetăţenii moldoveni; nota red.) oare că au acces mai bun la justiţie? Simt că au parte de un proces echitabil? Investitorii care vin în această ţară simt că drepturile lor sînt protejate? Dar investitorii locali? Eu discut mult cu investitorii şi, din păcate, aud despre diferite cazuri. Indiciile pe care le vedem nu prea inspiră mult optimism.”

Totodată, Tapiola a subliniat faptul că implementarea reformei nu se va termina în 2016, iar asta pentru că reforma va fi considerată finalizată doar atunci cînd cetăţenii moldoveni vor constata că ţara lor are un sistem judecătoresc funcţional şi independent, atunci cînd Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) şi Comisia Naţională de Integritate (CNI) vor funcţiona într-un mod similar cu instituţiile din statele membre ale Uniunii Europene, iar Procuratura va deveni o instituţie depolitizată şi complet independentă.

În acest context, se ştie prea bine că CNA, CNI şi conducerile tuturor instanţelor de judecată sînt controlate de Plahotniuc. Pentru a fi reformate, acesta ar trebui să renunţe la acest control dacă, într-adevăr, ar dori ca ţara să se integreze în UE. Fireşte că nu o va face de teamă să nu devină inculpat penal. Nu UE, ci Rusia este o garanţie absolută pentru Plahotniuc, motiv pentru care nu va admite reforma pro-europeană în favoarea integrării în Uniunea Vamală. Mai sînt şi alţi factori politici, dar acesta-i alt subiect!