În ultima vreme, mai cu seamă de la începutul lunii iulie, curent, suntem ”bombardați” tot mai des cu comunicate  de presă și comentarii de la ANRE referitor la piața produselor petroliere. De exemplu, la 30 iulie, apare o „perlă” de acest gen, cu titlu ”Poziția  ANRE referitor la informațiile denigratoare răspîndite în spațiul public”,  prin intermediul căreia autoritatea respectivă încearcă să dezmintă declarațiile expertului economic,Veaceslav Ioniță, preluate și de alți ziariști, experți, analiști economici, specialiști în domeniul de resort privind evoluția prețurilor la carburanți și recentele propuneri de modificare a prevederilor Legii nr. 461 privind piața produselor petroliere.

 În opinia ANRE,  ”afirmațiile pe care le promovează activ V. Ioniță în spațiul public poartă un caracter vădit tendențios, bazat pe analize superficiale și argumente eronate, iar scopul acțiunilor respective este bulversarea opiniei publice și distragerea atenției factorilor decidenți, pentru a promova interesele unor jucători de pe piața produselor petroliere”. Potrivit autorilor comunicatului, ”campania de denigrare se desfășoară pe fondul unor încercări disperate de boicot și șantaj din partea unor companii petroliere și grupuri de interese asupra instituțiilor de stat, inclusiv ANRE, pentru a reveni la condițiile legislației vechi, care era mult mai permisivă pentru eventuale scheme sau fraude. Este vizibilă sincronizarea declarațiilor făcute și a argumentelor folosite de autorul acestora cu poziția agresivă promovată de o companie petrolieră cu portofoliu de afaceri important din Republica Moldova”.

 Să fie clar, nu apăr poziția lui Veaceslav Ioniță, însă, dacă ANRE este acea autoritate care are misiunea de a informa corect și la timp consumatorii, apoi ceea ce scrie în comunicatul cu pricina nicidecum nu se înscrie în limitele unor informații corecte, exhaustive.

În primul rînd, potrivit autorilor de la ANRE,  ”legislația veche,  era mult mai permisivă pentru eventuale scheme sau fraude”. Desigur, azi este la modă să vorbim despre scheme și fraude. Dar, poate totuși era cazul să fie precizate și acele norme din legislația în vigoare (autorii fac referire la legislația veche), care favorizează apariția schemelor și fraudelor pe piața produselor petroliere.

În al doilea rînd, dacă ”legislația veche” era mai permisivă pentru eventuale scheme și fraude, ar fi fost potrivit ca autorii să vină cu argumentele de rigoare.

În al treilea rînd,  referitor la boicotul și șantajul din partea unor companii petroliere și grupuri de interese asupra instituțiilor de stat, inclusiv ANRE. Nu aș insista pe sensul cuvintelor ”a boicota” și  ”a șantaja”. Doar mă întreb, dar de cînd, mă rog,  ANRE se arată atît de deranjată de ”boicotarea și șantajarea unor instituții de stat”?  Și apoi, pentru a șantaja pe cineva trebuie să existe anumite motive. Una e clar. În caz de exercitare neconformă a obligațiilor în raport cu importatorii sau alți participanți la piața produselor petroliere, se aplică sancțiunile corespunzătoare. Deci, nu poate fi vorba de boicot sau șantaj.  Sau poate autorii au avut în vedere ultimele evenimente ce țin de penuria unor produse petroliere?  Dar și în acest context trebuie să fim atenți la aplicarea calificativelor. Cu atât mai mult cu cît ANRE și-a declinat responsabilitatea în sensul dat. Or, dacă îți declini responsabilitatea, care ar fi considerentele ca respectiva autoritate să  poată fi șantajată?

În al patrulea rînd, chiar din start, din momentul apariției unor informații plasate de Veaceslav Ioniță, ANRE le-a combătut, calificîndu-le ca fiind ”tendențioase,  bazate pe analize superficiale și argumente eronate”. Desigur, asemenea informații pot fi contestate, dar lucrul acesta poate fi făcut doar în baza unor materiale de control, a unor verificări. Asadar,  în situația dată, autoritatea era obligată să se autosesizeze și să verifice corectitudinea materialelor plasate, în special mă refer la existența unei ”piețe gri” de comercializare a produselor petroliere sau altor activități ilegale în sectorul dat.

Iar dacă ANRE neagă cu vehemență existența unei  ”piețe gri”, atunci de ce instituția dată emite la 16 august, curent, un alt comunicat de presă  prin care societatea este informată că autoritatea a sesizat instituțiile de drept pentru verificarea informațiilor vehiculate în spațiul public referitor la piața produselor petroliere, specificînd că în ultima perioadă s-a constatat că unii formatori de opinie lansează în spațiul public mai multe informații privind existența unor pretinse încălcări grave în sectorul produselor petroliere. ANRE se referă la vînzările fictive către agricultori și transportatori pentru consum propriu a peste 45 procente din motorina comercializată pe teritoriul Republicii Moldova și ulterioara revînzare „în gri”, vînzările fictive în Transnistria, precum și exporturile fictive în Ucraina. Pentru a exclude orice interpretări eronate la subiectul dat, ANRE a sesizat autoritățile competente, precum Serviciului Vamal, Serviciul Fiscal de Stat, Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul de Informații și Securitate, ca să intervină pentru verificarea informațiilor vehiculate și întreprinderea tuturor măsurilor ce se impun conform legii. 

După aceasta, oricine este în situația să se întrebe care este sensul și scopul demersurilor ANRE față de autoritățile pomenite? Doar potrivit articolului 6, alineatul 4 din Legea nr.461/2001,  în vederea îndeplinirii prevederilor legii în cauză,  Agenţia colaborează cu organul central de specialitate, cu Consiliul Concurenţei, în special prin furnizarea reciprocă de informaţii necesare aplicării atît a prevederilor legislaţiei concurenţei, cît şi a prevederilor legislaţiei din domeniile energeticii, cu ministerele şi cu alte organe ale administraţiei publice centrale sau locale interesate, cu asociaţiile consumatorilor. Cine periclitează respectiva colaborare?

Or, dacă vorbim de existența unei piețe subterane, apoi articolele 18 și 27 din aceeași Lege prevede că importul produselor petroliere se efectuează prin puncte de trecere a frontierei vamale, care au autorizaţiile respective, nemijlocit la depozitele petroliere ale importatorului sau la depozitele petroliere vamale. De asemenea, cantitatea de produse petroliere importate, exportate (reexportate), tranzitate, transportate, depozitate şi comercializate este supusă evidenţei prin aparate de măsurat şi de control. Tot în contextul articolului 8 din Legea citată se prevede că  pentru a-şi îndeplini efectiv atribuţiile, autoritatea de reglementare are accesul liber în spaţiile, clădirile, la activele titularului de licenţă și de autorizație de import al motorinei, la documentele aferente activităţilor licenţiate, să solicite rapoarte şi explicaţii scrise etc.

În raportul de activitate al ANRE pentru anul trecut se menționează că pandemia de Covid-19 a încetinit dinamica de extindere constantă din ultimii ani a pieței de comercializare cu ridicata a produselor petroliere. Drept urmare, creșterea a constituit doar 11,1 procente sau cu 13,8 puncte procentuale mai puțin comparativ cu anul 2019. La fel, dinamica anuală constantă de creștere a pieței de comercializare cu amănuntul a fost compromisă pentru prima dată în anul 2020, atingînd  valori negative de -10,4 procente comparativ cu indicatorul anului anterior. Țin să precizez că furnizorul acestor informații este ANRE și nu alte autorități.

Concluzionăm existența în țara noastră a unei piețe de produse petroliere monitorizate și controlate de ANRE. Iar cît  privește demersurile către organele de drept, apoi astfel de intervenții pot fi făcute doar cu condiția existenței unor suspiciuni reale ce țin de comiterea unor astfel de ilegalități.

În condițiile în care asistăm la o avalanșă de comunicate de presă lansate de ANRE, suntem îndrituți să obținem o claritate și anume cine sunt destinatarii acestor comunicate?  Consumatorii? Greu de crezut, întrucît, după cum am menționat, acestea nu conțin nicio informație despre drepturile consumatorilor.  Mai degrabă le putem califica ca pe niște zapiști pentru Președintele și Parlamentul  Republicii Moldova, niște tertipuri de reabilitare după votul de neîncredere  declarat de fostul legislativ. Cred că în acest sens este sugestiv episodul din ședința plenară a Parlamentului din 13 august, curent, cînd un deputat l-a întrebat pe Președintele Parlamentului: ”Dar cu conducerea ANRE cum procedăm, că doar în fosta legislatură  dvs și alții prezenți în sală ați declarat vot de neîncredere, ce, de acum sunt ai voștri?”  A urmat tăcere.

 Da, sunt ai lor.

Vlad LOGHIN