Infirmitatea economiei dezechilibrează balanţa comercială

Autor: Vlad LOGHIN

Pornirea răutăcioasă a autorităţilor ruseşti faţă de mărfurile moldoveneşti şi clima blîndă de anul acesta sînt principalii factori care au determinat evoluţia exporturilor noastre din ultima vreme. Chiar dacă în luna august, curent, Ghenadi Onişcenko, cel mai mare duşman din lume al produselor moldoveneşti, încă nu dăduse ordinul de a interzice importul vinurilor, fructelor, legumelor noastre, piaţa rusă închidea pe ascuns porţile pentru mărfurile din Republica Moldova. Fluxul exporturilor autohtone cu destinaţia Federaţia Rusă a înregistrat în această perioadă aproape cea mai mică creştere, doar 4,8 procente, printre primele 10 state cu cel mai înalt nivel de absorbţie a produselor moldoveneşti. Doar în Italia am expediat mai puţine mărfuri şi este firesc să fie aşa, pentru că acest stat din sudul continentului este scuturat de crize politice, de recesiune economică.

Doar într-o singură lună, adică în august, după ultimele date statistice oficiale, volumul exporturilor moldoveneşti în Rusia a scăzut cu aproape două procente. Respectiv, s-a micşorat ponderea mărfurilor noastre care şi-au găsit drept piaţă de desfacere cea mai mare ţară din Comunitatea Statelor Independente(CSI) în volumul total al exporturilor RM. La fel, cu aproape 2 procente în comparaţie cu perioada similară a anului trecut. Limitarea prezenţei mărfurilor noastre pe piaţa rusă, probabil, a condiţionat şi îngustarea ponderii exporturilor moldoveneşti în ansamblu în spaţiul CSI. Creşterea fluxului de exporturi ale RM, în august, spre pieţele din comunitatea de la Răsărit a coborît pînă la nivelul de 4,8 procente faţă de 5,3 procente, care se înregistrase cu o lună mai înainte.

Din fericire şi spre salvarea noastră, volumul exporturilor moldoveneşti orientate spre pieţele ţărilor din Uniunea Europeană (UE) a cunoscut un salt adevărat. Fluxul produselor noastre comercializate pe pieţele europene aproape că s-a extins de 2 ori faţă de anul trecut. Acesta este unul dintre efectele de bază ale ieşirii economiei Uniunii Europene din recesiune. Doar la două luni după ce s-a anunţat oficial că Europa a traversat perioada de un şi jumătate de declin exporturile noastre au consemnat unul dintre cele mai înalte ritmuri de creştere din ultimii ani. Doar într-o singură lună, august, creşterea volumului total de mărfuri s-a dovedit, potrivit datelor statistice oficiale, cu 2 procente mai înaltă faţă de luna anterioară. După opt luni de la începutul anului am expediat pe pieţele străine produse în valoare de 1 miliard 523,8 milioane de dolari SUA, cu aproape 12 procente mai mult decît în perioada corespunzătoare a anului trecut şi cu o creştere de 2 procente faţă de 7 luni ale anului de faţă.

După cum am remarcat chiar de la început, şi clima blîndă care a condiţionat un agricol favorabil, a avut una dintre principalele influenţe asupra exporturilor. De exemplu, în opt luni ale anului am vîndut peste hotare grîne în valoare de mai bine de 70 milioane de dolari SUA. Aproape de 3 ori mai mult decît anul trecut! Acest tip de produs a înregistrat cea mai înaltă creştere din toate mărfurile pe care le comercializăm pe pieţele străine. Drept urmare, ponderea cerealelor în volumul total al exporturilor a înregistrat cea mai mare creştere şi devenit una dominantă la momentul de faţă cu o dimensiune de aproape 5 la sută.

Saltul consemnat de exportul de cereale a devenit şi unul dintre imboldurile ce a condus la creşterea cu peste 15 procente obţinută în ansamblu la nivelul categoriei de produse alimentare comercializate în afara ţării. Ritmul de creştere a exporturilor de acest gen a fost unul dintre cele mai înalte după opt luni de la începutul anului, concretizîndu-se printr-o intensificare de aproape 10 procente faţă de luna precedentă.

În afară de produsele alimentare, au mai crescut exporturile încă pe 4 din cele 9 categorii de mărfuri comercializate pe pieţele externe. Este vorba de extinderea fluxului de materiale brute necomestibile, uleiuri şi grăsimi, articole manufacturate, combustibili. De o vorbă, exporturile de produse petroliere, de gaze au crescut de 2 ori. Ca atare, aceste produse sînt raportate la capitolul reexporturi de mărfuri, ale căror pondere în volumul total al exporturilor a crescut cu aproape 2 procente, în timp ce proporţia produselor autohtone a scăzut cam cu un procent.

Desigur, importurile sînt şi ele în creştere, dar după ritmul de extindere cedează cu mult exporturilor. Bunăoară, după opt luni ale anului, dinamismul dezvoltării exporturilor s-a arătat cu aproape 5 procente mai ridicat decît cel al fluxului mărfurilor aduse în ţară. Au continuat să crească importurile de combustibili, de maşini şi echipamente, de mărfuri manufacturate, precum articole din piele , cauciuc, hîrtie, metale, etc.

 Cît priveşte ţările, ale căror mărfuri au cea mai mare prezenţă pe piaţa noastră, după opt luni, se dovedeşte că România a înregistrat cel mai înalt nivel al creşterii exporturilor de mărfuri în RM, depăşind-o în această privinţă pe Ucraina, care tradiţional era liderul extinderii importurilor pe piaţa noastră. Desigur, cu cea mai mare prezenţă a produselor sale în ţara noastră se poate lăuda Rusia. Dar nu este exclus că poziţia dominantă a mărfurilor ruseşti pe piaţa noastră să fie pierdută, judecînd după evoluţia importurilor acestei ţări din ultima vreme. Astfel, după opt luni, ponderea acestora a constituit doar 13,9 la sută din totalul importurilor. Adică, cu mai puţin de 1,5 la sută mai mare decît proporţia importurilor romîneşti. Numai că spre deosebire de importurile din ţara de peste Prut, cele ruseşti scad cu fiece lună, cu fiece an. Dacă anul trecut, după 8 luni de relaţii comerciale cu Rusia, importurile din cel mai mare stat CSI reprezenta 15,5 procente din fluxul global al mărfurilor aduse în RM, apoi, anul curent, tot în această perioadă aveau o prezenţă mai mică de 14 la sută. Ultimul detaliu, ar fi că importurile din Rusia se află printre puţinele care îşi încetinesc creşterea.

Deşi, ritmul de creştere al exporturilor în ultima vreme este cu mult peste cel al importurilor, gradul de acoperire a importurilor cu exporturi creşte, totuşi decalajul dintre aceste două componente al comerţului exterior rămîne a fi unul destul de mare. Bunăoară, ultimele date statistice oficiale vorbesc că valoarea mărfurilor noastre comercializate peste hotare este de mai bine de 2 ori mai mică decît cea a produselor aduse din străinătate. Din cele peste 60 de mărfuri care fac parte din registrul nostru de comerţ exterior doar pe 12 dintre ele vindem mai mult decît cumpărăm. Să admitem că n-avem încotro şi sîntem constrînşi să cumpărăm produse străine, precum combustibil, pentru că nu avem zăcăminte de petrol, de gaze. Sau să importăm maşini, echipamente, pentru că funcţionarea unei industrii grele eficiente pentru o economie mică, ca cea a noastră, este o sarcină aproape imposibilă. Dar, oricum, nu este admisibil, este de neînţeles de ce importul de alimente străine este cu aproape 50 procente mai mare decît exportul produselor noastre! Cîtă vreme populaţia ţării va fi hrănită cu carnea, produsele lactate, ouăle producătorilor străini? Rezultă că ţara noastră nu dispune de o industrie alimentară în măsură să satisfacă cererea de alimente a cetăţenilor noştri, să creeze surplusuri de produse competitive pentru export şi în felul acesta să echilibreze balanţa comercială a statului nostru.