Lăsaţi mărfurile moldoveneşti să ajungă la consumatorul mondial!

Avem noi un cusur al nostru! Parcă nu ducem lipsă de inspiraţie, fantezie în a croi planuri măreţe, însă ne părăseşte fermitatea atunci cînd vine vremea să îndeplinim ceea ce ne-am propus. Ţin minte acum cîţiva ani am anunţat cu surle şi trîmbiţe că vom asigura creşterea economică a ţării pe seama extinderii exporturilor, iar mai recent ne-am propus, odată cu semnarea acordului de liber schimb cu Uniunea Europeană, să „înecăm” continentul cu mărfurile noastre. În acelaşi timp, continuăm să ţinem prins în chingile birocraţiei producătorul autohton, să luăm nouă piei de pe el, astfel încît marfa lui ajunge cu chiu cu vai pe piaţa de dinafara ţării şi chiar dacă răzbate, după o sumedenie de biruri plătite, nu se poate compara după preţ cu cea de alături, a străinilor.

Dar să nu credeţi că e vorbărie goală. Ne dau dreptate chiar şi cei mai consacraţi experţi din economie. Bunăoară, Andrea Lorenzo Capussela, consilierul Ministerului Economiei din partea misiunii Uniunii Europene pentru consiliere în politici publice, şi Georgeta Mincu, expert local pentru Ministerul Economiei în cadrul aceleiaşi misiuni a UE, ne avertizează că costurile tot mai înalte pe care trebuie să le suporte agenţii noştri economici face din în ce în ce mai tot mai anevoioasă pătrunderea produselor moldoveneşti pe pieţele lumii şi regionale, precum cele din ţările Uniunii Europene şi Comunităţii Statelor Independente.

Mai rău ca atît, aceşti doi experţi explică că anume acest dezavantaj ar fi una dintre barierele greu de trecut care stau în calea produselor noastre spre noi pieţe de pe glob. În consecinţă, agenţii economici moldoveni întruna trebuie să înghită capriciile a două pieţe tradiţionale: UE şi CSI.

Costul înalt, puzderia de reglementări dezavantajează în egală măsură şi importurile, făcîndu-le mai costisitoare, din care cauză, pînă la urmă, tot exporturile au de suferit. Deoarece, importăm materii prime, care nu se găsesc în ţara noastră, pentru fabricarea de bunuri, iar taxele înalte impuse de noi pentru produsele străine subminează competitivitatea mărfurilor moldoveneşti pe pieţele străine.

Cu cît mai reală devine şansa semnării acordului de liber schimb cu UE, cu atît mai mult se vorbeşte despre urmările negative ale aplicării acestui regim comercial pentru RM. Mai ales, se insistă că acordul va favoriza doar mărfurile europene, fiindcă acestea sînt mai ieftine. Această îngrijorare nu este lipsită de temei. Însă mărfurile noastre sînt mai scumpe decît ale europenilor nu doar din cauză ca producătorii din ţările UE beneficiază de subvenţii mai mari din partea statului, ci şi pe motiv că regulile şi costurile comerţului exterior în aceste state sînt mai blînde. Bunăoară, indicatorii Doing Business arată că un agent economic din RM, ca să expedieze un lot de marfă peste hotare, trebuie să prezinte 7 documente, pe cînd colegul lui din UE doar 4 acte. Adică, aproape de 2 ori mai puţin.

De altminteri, producătorul european se simte avantajat şi în ce priveşte durata realizării unei operaţiuni de export. El are nevoie de doar 10 zile pentru a expedia un lot de marfă, în timp ce agentul economic moldovean trebuie să piardă mai bine de o lună. Adică de 3 ori mai mult. La fel, producătorii noştri care vor să-şi comercializeze mărfurile pe pieţele externe sînt obligaţi să suporte mai mari cheltuieli decît cei din UE. De exemplu, un agent economic de la noi plăteşte cîte 1545 de dolari SUA pentru fiecare container cu produse expediat peste hotare, în timp ce europeanul achită doar 1028 de dolari SUA.

Mai multe surse arată că regulile şi costurile comerţului exterior din ţara noastră sînt unele dintre cele mai rigide, costisitoare din lume. Potrivit Indicelui de Performanţă Logistică elaborat de către Banca Mondială, Republica Moldova ocupă de abia locul 132 în clasamentul alcătuit din 155 ţări ale lumii, iar după anumite criterii, încheiem această listă. Astfel, eficienţa procesului de vămuire în ţara noastră a fost apreciată cu cea mai joasă notă, 2,11 puncte. La fel, în ce priveşte calitatea transportării mărfurilor şi infrastructura tehnologiei informaţionale am acumulat cele mai puţine puncte, 2, 05 unităţi. Stăm mai bine decît alte ţări din lume în ceea priveşte livrările mărfurilor în termenii stabiliţi, competenţa industriei locale de logistică şi abilitatea de a urmări şi respecta traseele expedierilor internaţionale.

Ce ar trebui să facă Guvernul nostru ca agenţii noştri economici, atît cei care se ocupă cu exporturile, cît şi cei care execută operaţiuni de import, să plătească mai puţin, să strîngă mai puţine hîrtii, să piardă mai puţin timp? Cei doi experţi, Andrea Lorenzo Capussela şi Georgeta Mincu sugerează crearea unui site pe care să fie publicate în regim de urgenţă toate actele legislative, administrative, decizii judiciare şi modificările acestora ce ţin de condiţiile, regulile de derulare a comerţului exterior, astfel încît agenţii economici să aibă posibilitate să se familiarizeze cu acestea în termeni utili.

Mai mult ca atît, ei consideră că legislaţia ţării ar trebuie să prevadă termeni şi proceduri clare încît orice lege, act administrativ sau modificări ale acestora, înainte de a intra în vigoare, să fie plasate pe site-ul respectiv pentru a fi analizate, comentate de participanţii la operaţiunile de export/import şi de-a lua în calcul propunerile acestora.

Experţii sînt de părere că legislaţia naţională ar trebui să acorde dreptul persoanelor sancţionate pentru încălcarea regulilor de comerţ exterior de a beneficia de o explicaţie, solicitată în scris, vizavi de motivele aplicării pedepsei respective, precum şi de posibilitatea de a o ataca într-o instanţă superioară sau judecătorească. Ei cred că legea trebuie să oblige instituţiile respective să notifice imediat importatorii ale căror mărfuri au fost reţinute, iar în situaţia în care produsele sînt supuse anumitor controale, agenţii economici să aibă posibilitate să ceară un test de confirmare.

În afară de aceasta, Andrea Lorenzo Capussela şi Georgeta Mincu ne îndeamnă ca legislaţia noastră să conţină şi nişte reguli privind procesarea mărfurilor înainte de sosirea lor în vamă. Adică, agenţii economici să prezinte în prealabil datele necesare pentru vămuire, încît la sosirea mărfurilor în vamă să poată fi preluate imediat de beneficiar.

Întru facilitarea comerţului exterior, sugerează experţii, ar fi rezonabil ca agenţii economici, care de multă vreme sînt implicaţi în asemenea operaţiuni şi în acest răstimp au demonstrat că respectă legislaţia în domeniul respectiv, să beneficieze de formalităţi simplificate de import/export sau de tranzit. Este adevărat, spun ei, că ţara noastră aplică un asemenea regim, doar că acesta nu este conform cu cele mai bune practice ale UE, care cere un sistem de gestionare şi evidenţă a controalelor, solvabilitatea financiară a agenţilor economici şi alte cerinţe.

Însă, conchid cei doi experţi, circuitul liber, neîntîrziat, cu costuri mici ale mărfurilor noastre este de neconceput fără o activitate coordonată, regulată a tuturor instituţiilor care sînt implicate în activităţile de comerţ exterior, ceea presupune după ei, folosirea unor date şi documente standard pentru operaţiunile de import/ export sau de tranzit, stabilirea unui punct de vămuire pentru toţi agenţii economici, armonizarea lucrărilor de inspecţie şi control.

Vlad LOGHIN