Legaturile criminale ale unor colaboratori MAI, SIS si ai Procuraturii Generale cu autoritatea criminala Vitalie-Czine Mocanu, prezentat in mass-media Republicii Moldova ca agent sub acoperire al  MAI și SIS

Din conținutul proceselor verbale de confruntare nominalizate în primul episod al acestui material, publicat în cotidianul Moldova Suverană de Vineri, 20 Noiembrie, rezultă că Alexei Vîrlan, în perioada aprilie - noiembrie a anului 2008, a deţinut funcţia de vice-ministru la Ministerului Transportului şi Infrastructurii Drumurilor. În noiembrie 2008, a fost eliberat din funcţia deţinută, iar după aceasta nu a mai activat, rămînînd fără serviciu. În vara anului 2009, lui i s-a adresat Dabija Mihail, un cunoscut de-al său, cu rugămintea de a-i consulta nişte persoane la proiectarea şi construcţia drumurilor. La scurt timp, dînsul s-a întîlnit cu persoanele respective, acestea fiind Czine Vitalie şi încă 2 persoane. Persoanele menţionate l-au rugat să le acorde consultaţie pentru a se pregăti să participe la licitaţia privind obţinerea dreptului la construcţia tronsonului de drum Chişinău-Bălţi (așadar, criminalul V. Czine s-a ocupat și cu organizarea tenderelor pentru construcția drumurilor). Inițial, A. Vîrlan le-a oferit consultația respectivă, iar după licitaţie a continuat să contacteze cu acele persoane. În toată această perioadă de timp, V. Czine îl tot întreba pe A. Vîrlan dacă nu și-a găsit de lucru, promiţîndu-i totodată ajutorul în angajarea la serviciu.

În vara anului 2009, V. Czine i-a organizat lui A. Vîrlan o întîlnire cu deputatul Iurie Bolboceanu, întîlnirea care a avut loc la terasa de vara a magazinului „Elat”. Astfel, ei au discutat în trei: A. Vîrlan, V. Czine şi Iu. Bolboceanu. Ultimul i-a spus lui A. Vîrlan că dacă vrea să obţină un post de lucru, ar fi bine să se implice în campania electorala din partea Partidului Democrat. La 22.11.2010, A. Vîrlan s-a întîlnit din nou cu V. Czine, la iniţiativa ultimului, lîngă magazinul Toamna de Aur. Acolo, V. Czine i-a spus lui A. Vîrlan că în zilele imediat următoare urmau a fi numiţi vice-miniștrii și daca ultimul îi  transmite 150 de mii euro, dintre care 50 de mii de euro imediat, pînă la numire, A. Vîrlan urmează a fi numit vice-ministru la Ministerul Transporturilor, mai mult, V. Czine i-a promis lui A. Vîrlan că o să-i facă cunoştinţă cu persoana care va decide aceasta problemă.

După un timp scurt, în automobilul lui A. Vîrlan a avut loc o întîlnire între V. Czine şi o persoană care s-a prezentat ca fiind Zanosiev Zahar (actualmente anunțat în căutare). Acesta din urmă, i-a spus lui A. Vîrlan că are cunoştinţe mari şi poate să-l angajeze ca vice-ministru al Transportului, iar pentru acest serviciu A. Vîrlan urma să-i dea  150.000 de euro, dintre  care 50.000 euro trebuie transmiși în timp de trei zile. În decurs de 3 zile, A. Vîrlan a strîns de la prieteni suma de 50 de mii euro, după care a fost telefonat de V. Czine, care i-a indicat să se prezinte lîngă Muzeul de Istorie de pe str. 31 August. Prin telefon, V. Czine i-a spus lui A. Vîrlan că se află într-un automobil Mercedes, în care  era și Zanosiev Zahar. Deoarece A.Vîrlan  era  neîncrezător încă în ceea ce-l priveşte pe Zanosiev, a hotărît să-l telefoneze pe dl. Bolboceanu, de la care a aflat că  Zanosiev este consilier al Partidului Democrat. Avînd aceste asigurări, A. Vîrlan i-a transmis  lui Zanosiev Z. suma de 50 de mii euro.

Tot atunci, Zanosiev Z. i-a promis lui A. Vîrlan că o să-i organizeze, pînă la 27.12.2010, o întîlnire cu M. Lupu pe acest subiect. În aceiaşi seara, A. Vîrlan s-a întîlnit cu V. Czine, în cadrul căreia ultimul i-a transmis copia înregistrării discuției avute în acea zi dintre ei, care confirma faptul transmiterii și primirii banilor în schimbul funcției de vice-ministru. În cîteva zile după transmiterea banilor, au fost numiţi vice-miniștrii, inclusiv la Ministerul Transporturilor, fapt ce l-a alarmat pe A. Vîrlan, care  a înțeles că ceva nu este în regulă.  După aceasta, A. Vîrlan a încercat să-l găsească pe V. Czine şi Zanosiev Z. la telefon, dar nici unul din ei nu răspundea la apeluri. Totuşi. în final, A. Vîrlan l-a găsit pe V. Czine, care, sub diferite pretexte, îl asigura că-i va restitui banii, amînînd acest lucru la infinit. În continuare, V. Czine i-a propus lui A. Vîrlan o întîlnire și cu Marian Lupu. Întîlnirea a organizat-o un oarecare Oleg, care i-a fost prezentat ca fiind consilierul preşedintelui Parlamentului. La întîlnirea cu M. Lupu, s-a discutat chestiune referitoare la angajarea lui A. Vîrlan în cîmpul muncii, iar discuţii despre bani nu au fost, deoarece V. Czine i-a solicitat lui A. Vîrlan să nu discuta în prezența lui M. Lupu acest subiect.   

După acea întîlnire, A. Vîrlan a înțeles că V. Czine organizează toate întîlnirile cu scopul de a tărăgăna  restituirea banilor și a început  a cere insistent ca să-i fie restituiți banii. Atît Czine, cît și Zanosiev, o perioada îndelungata de timp, nu-i răspundeau la telefon lui A. Vîrlan, de aceea ultimul l-a contactat pe Iu. Bolboceanu, după care a mers la el la birou, în Parlament, care i-a spus că-i la curent cu problema sa și că a discutat cu Czine şi Zanosiev, care i-au promis restituirea banilor. Ulterior, ultimii i-au mai fixat lui A. Vîrlan o întîlnire la sediul Partidului Democrat, urmînd a discuta cu o altă persoană din Partidul Democrat, căruia urma să-i declare că banii în sumă de 50.000 de euro i-a donat unei echipe de fotbal,  dar Vîrlan, înțelegînd că este înșelat și de acea dată, a refuzat să meargă la întîlnire de la sediul Partidului Democrat.

Mai mult ca atît, după cum declară A. Vîrlan, atît V.Czine și cît și Z. Zanosiev, în schimbul banilor transmiși, îi promiteau lui A. Vîrlan ba funcție în cadrul Primăriei mun. Chișinău, ba un teren în or. Codru (ce forma obiectul unor litigii civile), iar mai apoi un apartament cu 3 odăi, dar fără a realiza vreuna dintre promisiuni. Atît Zanosiev, cît și Czine au încetat din nou a lua legătură cu A. Vîrlan. După multiplele încercări de ale lui A. Vîrlan de a stabili la cine sunt banii săi, în luna ianuarie 2012, după o întîlnire avută cu Z. Zanosiev, pe str. P. Movila din Chişinău, ultimul i-a declarat lui A. Vîrlan  că banii în sumă de 50.000 de euro au fost repartizaţi în felul următor: 30 mii euro i-a primit Iurie Bolboceanu, 5 mii de euro i-a primit V. Czine, iar restul  de 15 mii euro i-a primit Z. Zanosiev.

Declarațiile expuse mai sus și anume primirea a sumei de bani de 50.000 de euro au fost confirmate de A. Vîrlan și în timpul desfăşurării confruntării cu învinuitul V. Czine. Cauza penală nr.2012970004, în care V. Czine și complicii săi au statut de învinuiți, de mai mult de 3 ani se prăfuiește în safeurile procurorilor anticorupție, fără a fi expediată în instanță de judecată.

10) În anii 2013-2014, V. Czine-Mocanu, în complicitate și sub acoperirea colaboratorilor SIS și MAI, organizează în s. Bucovăț r. Strășeni (dar și în alte localități ale Republicii Moldova) construcția mai multor sere (conform declarațiilor, în jur de 30), cu o dotare tehnică la nivel înalt (picurători, aparataj de control a umidității, cu control video), pentru semănatul și cultivatul de plante care conțin substanțe narcotice, prelucrarea și utilizarea a astfel de plante fără autorizare, săvîrșite în scop de  înstrăinare de către mai multe persoane, ce constituie un grup criminal organizat în proporții deosebit de mari, cu împărțirea rolurilor.

În acest grup criminal, lui V. Czine-Mocanu îi revine obligațiunea de a construi serile pe teritoriile de pămînt luate în arendă  sau cumpărate din timp, organizarea răsădirii plantelor care erau importate și aduse prin contrabandă de alți membri ai grupului organizat, racolarea persoanelor, preponderent din categoria celor cu antecedente penale, pentru cultivarea plantelor pînă la recoltare. Procurarea răsadului din Olanda, transportarea și introducerea prin contrabandă pe teritoriul Republicii Moldova, dar și realizarea substanțelor narcotice dobîndite din aceste plante, peste hotarele R. Moldova, preponderent în Federația Rusă le reveneau reprezentanților SIS, MAI și lucrătorilor vamali, membri ai grupului criminal organizat prin intermediul cetăţeanului Republicii Moldova și cu cetățenie a Federației Ruse, Levco, soția căruia este con-săteancă și verișoară cu soția lui V. Czine.

Conform planului dinainte adoptat, V. Czine-Mocanu raporta complicilor săi, colaboratorilor SIS și MAI, că plantele de cînepă atingeau vîrsta de maturizare, (peste 3-4 luni de la sădire), care, imitînd lupta cu circulația ilegală a substanțelor narcotice, soseau la fața locului, rețineau persoanele care lucrau la îngrijitul plantelor, după recoltarea produselor narcotice (a semințelor a uleiului)  și a unei bune părți  din produsul vegetal, imitau distrugerea prin arderea plantelor de cînepă și porneau cauze penale, pentru a demonstra indici de luptă cu circulația ilegală a substanțelor narcotice.

Așa s-a procedat și în cauzele penale nr. 2013790150, 2013790149, 2013790148, aflate pînă în prezent la examinare în judecătoria sect. Buiucani mun. Chișinău. Oare de ce nu se finalizează examinarea acestor cauze? În urma acestor activități, gruparea criminală se alegea cu venit curat de milioane de euro colaboratorii SIS și MAI, membri ai grupării criminale cu grade și indici pentru succese în activitatea profesională, iar V. Czine-Mocanu cu „legenda” că și-a adus aportul la descoperirea unui grup de creștere a canabisului, iar cei racolați de el pentru  îngrijirea plantelor – cu sentință.

Fiind convins că are asigurări din partea organelor de drept că nu vor fi trași la  răspundere penală, grupul criminal, organizat în scopul comiterii crimelor, în special în punerea ilegală în circulație a substanțelor narcotice, membru activ al căreia este V. Czine-Mocanu, în Vara anului 2014, în mod repetat, a sădit canabis în șapte sere construite din timp și dotate tehnic de către acesta în s. Bucovăț, r. Strășeni. Despre modul de îngrijire și creștere a plantelor de canabis, periodic, V. Czine-Mocanu îi informa pe membrii grupului criminal – colaboratori ai SIS, MAI, inclusiv prin poșta electronică. În baza informației operative a Direcției antidrog și Comisariatului de poliție Strășeni, au fost depistate serile de canabis în gospodăria lui V. Czine-Mocanu și pe 15.09.2014 a fost pornită cauza penală nr.2014330518.

Pe 21.10.2014, V. Czine-Mocanu postează pe internet o adresare video prin intermediul căreia recunoaște că a construit serele și a sădit canabisul cu acordul și sub controlul ofițerilor SIS și MAI, că a cheltuit pentru punerea „afacerii” pe picioare 50.000 de euro și că el este nevoit să se ascundă de organele de urmărire penală. Știind că este anunțat în căutare, V. Czine declară că a acționat ca agent sub acoperire, trimițînd semnale în formă de șantaj colaboratorilor de poliție să-l scoată de sub urmărire penală.

Mai tîrziu, pe 20.11.2014, fostul șef al SPIA MAI, colonelul V. Maiduc, împreună cu fostul vice-ministrul MAI, V. Cosovan și avocatul P. Mindrigan, au organizat o conferință de presă la rugămintea lui V. Czine-Mocanu și au anunțat că la ei s-a adresat ultimul, că le-a pus la dispoziție materialele video care confirmă că el, V. Czine-Mocanu, a construit pe terenul său în s. Bucovăț, r. Strășeni, 6 sere, iar în alte localități încă 24, în total 30 de sere în care se cultiva canabis sub acoperirea colaboratorilor SIS și MAI. În această declarație publică, V. Czine, prin intermediul persoanelor interpuse, șantajează colaboratorii MAI și SIS, învinuindu-i că l-au lăsat să răspundă de unul singur pentru crima depistată, precum că aceștia (complicii săi din MAI și SIS) i-au promis că îl vor judeca formal, pe un termen minimal și că ei vor avea grijă de el și familia sa.

Pe 17.11.2014, prin ordonanța prim-adjunctului Procurorului General, A. Pântea, cauza penală nr.2014330518 a fost expediată pentru exercitarea urmăririi penale Procuraturii mun. Chișinău, fiind repartizată procurorului O. Pavlovschi (conducător) și P. Vinițchi, incluzînd în timpul exercitării urmăririi penale pe colaboratorii Direcției Antidrog al INI după cum urmează:

• Colesnic Oxana – ofiţer superior al secţiei nr.4 a Direcţiei nr.4 a INI a IGP, cu atribuirea statutului de ofiţer de urmărire penală, potrivit prevederilor Legii cu privire la statutul ofiţerului de urmărire penală;
• Savca Alexandru – inspector superior al secţiei nr.1 a Direcţiei nr.4 a INI a IGP, cu atribuirea statutului de ofiţer de urmărire penală, potrivit prevederilor Legii cu privire la statutul ofiţerului de urmărire penală;
• Rudenco Sergiu – ofiţer principal al secţiei nr.4 a Direcţiei nr. 4 a INI a IGP, cu atribuirea statutului de ofiţer de urmărire penală, potrivit prevederilor Legii cu privire la statutul ofiţerului de urmărire penală;
• Badila Ion – inspector superior al secţiei nr.1 a Direcţiei nr.4 a INI a IGP, cu atribuirea statutului de ofiţer de urmărire penală, potrivit prevederilor Legii cu privire la statutul ofiţerului de urmărire penală;
• Vitalie Dimineaţă – inspector superior al secţiei nr.1 a Direcţiei nr.4 a INI a IGP, cu atribuirea statutului de ofiţer de urmărire penală, potrivit prevederilor Legii cu privire la statutul ofiţerului de urmărire penală;
• Mîrleanu Roman – inspector superior al secţiei nr.1 a Direcţiei nr.4 a INI a IGP, cu atribuirea statutului de ofiţer de urmărire penală, potrivit prevederilor Legii cu privire la statutul ofiţerului de urmărire penală;
• Barbăscumpă Igor – inspector superior al secţiei nr.1 a Direcţiei nr.4 a INI a IGP, cu atribuirea statutului de ofiţer de urmărire penală, potrivit prevederilor Legii cu privire la statutul ofiţerului de urmărire penală.

Pentru a controla declarațiile din mass-media ale lui V. Czine-Mocanu, precum că el este agent sub acoperire la SIS, personal l-am contactat pe directorul SIS, d. Balan M., de la care am aflat că V. Czine-Mocanu a fost radiat din lista agenților SIS încă din anul 2012, cînd în cazul acestuia a fost intentată o cauză penală de către Procuratura Anticorupție pentru trafic de influență în complicitate cu deputatul PD, Iurie Bolboceanu, ceea ce confirmă că învinuitul V. Czine-Mocanu și șeful Direcției SIS pe mun. Chișinău, D. Gore, au alte relații. Eu personal l-am invitat pe șeful Direcției SIS, pe mun. Chișinău, colonelul Dorin Gore, care a confirmat că V. Czine-Mocanu nu este angajat oficial ca agent al SIS, dar a remarcat că îl folosește ca informator.

El a mai confirmat că știe adresa unde se ascunde V. Czine-Mocanu  în Chișinău cu familia sa, a confirmat că discută telefonic, chiar mi-a dat să ascut unele discuții telefonice, pe care acesta le-a înscris la telefonul său mobil. Eu l-am avertizat pe D. Gore că poate să aibă neplăceri la serviciu dacă se va afla că ține relații cu un învinuit anunțat în căutare, după care am insistat să-mi ofere adresa unde acesta se ascunde. D. Gore mi-a dat adresa unde se ascundea învinuitul V. Czine-Mocanu cu familia, iar eu am transmis-o ofițerilor  de investigații  operative, care l-au și reținut pe învinuit.

Aflînd că șeful direcției SIS al mun. Chișinău, D. Gore, ne-a dat adresa unde se ascundea de organele de urmărire penală, învinuitul V. Czine-Mocanu l-a șantajat pe acesta, amenințîndu-l că dacă acesta nu întreprinde măsuri pentru a-l elibera de sub arest îl va denunța (învinuitul  V. Czine-Mocanu le-a transmis amenințări similare și complicilor săi din MAI, SIS și în postarea video din 21.10.2014 ).

Fiind influențat de șantajul învinuitului V. Czine-Mocanu, șeful direcției SIS, colonelul D. Gore, aflîndu-se în concediu, pe 30.12.2014, a venit la Procuratura mun. Chișinău şi fără permisiune a intrat în biroul meu, informîndu-mă că el s-a înțeles cu judecătorii ca învinuitul în comiterea unei crime deosebit de grave V. Czine-Mocanu să fie eliberat de sub arest. M-a rugat ca eu, în calitate de procuror al mun. Chișinău, să dau indicații subalternilor să nu atace hotărîrea judecătorească. În replică, eu i-am cerut colonelului D. Gore să părăsească biroul meu, spunîndu-i că refuz să-i susțin acțiunile ilegale.

Fiind îngrijorat că colonelul SIS Dorin Gore putea să-l influențeze și pe procurorul O. Pavlovschi, tot atunci l-am invitat pe acesta la mine, imediat după plecarea primului. Convingîndu-mă că procurorul O. Pavlovschi are intenţia fermă de a continua exercitarea urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului, l-am dat un telefon judecătorului de instrucție S. Bularu, pentru a-l avertiza că colaboratorul SIS încearcă să influențeze procurorii și judecătorii pentru a-l elibera de sub arest pe V. Czine-Mocanu, persoană cu antecedente penale, care este învinuit de comiterea unei crime deosebit de grave.

Am fost extrem de mirat atunci cînd am aflat că, în aceiași zi, după-amiază, judecătorul S. Bularu l-a eliberat din arest pe învinuitul V. Czine-Mocanu, care nu  a colaborat cu organul de urmărire penală, dar din contra, public, prin intermediul presei, întreprinde măsuri de influență și șantaj, declarînd deschis că are acoperire din partea unor colaboratori SIS și MAI. Informațiile pe care le deţineam în privinţa persoanelor cu funcție de răspundere din organele de drept care au influențat eliberarea ilegală a lui V. Czine-Mocanu de sub arest m-au determinat să le fac publice într-o conferință de presă.

Decizia ilegală a judecătorului de instrucție am atacat-o la Curtea de Apel. Prin decizia din 14.01.2015, Curtea de Apel a reținut că, „…situația învinuitului V. Czine-Mocanu întrunește cerințele § 1 lit. c) art. 5 al Convenţiei., deoarece legea internă (art. art. 175, 176, 185, 186 şi 188 CPP) permite aplicarea acestei măsuri preventive în asemenea cazuri. Procurorul a prezentat date suficiente ce indică la existenţa unei asemenea bănuieli…”.

„…Colegiul penal consideră că în cazul dat sunt prezente temeiurile de arestare preventivă. Colegiul penal consideră că urmărirea penală a fost pornită cu respectarea legislaţiei în vigoare, în privinţa învinuitului Czine Vitalie a fost solicitată prelungirea măsurii preventive - arestul, orientată spre o bună desfăşurare a procesului penal, pentru preîntâmpinarea eschivării de la organele de urmărire penală şi judecată, precum şi riscul de ingerinţa în normala derulare a procesului. Din materialele dosarului penal reiese o bănuială rezonabilă că învinuitul Czine Vitalie a săvârşit faptele imputate. De asemenea, Colegiul penal consideră că suntem în prezenţa cazului excepţional, care indică la necesitate detenţiei preventive a învinuitului Czine Vitalie. Urmărirea penală este la etapa incipientă, urmând ca organul de urmărire penală să efectueze toate acţiunile de urmărire penală în vederea acumulării probelor, fără a întâlni careva impedimente create artificial şi intenţionat de către învinuit, în scopul eschivării acestuia de ia urmărirea, răspunderea şi pedeapsa penală”.

În continuare, prin aceeași decizie, Colegiul penal reţine că, „…împiedicarea bunei desfăşurări a urmăririi penale, prin riscul zădărnicirii de către învinuit a efectuării calitative şi obiective a acţiunilor de urmărire penală preconizate la această fază incipientă, manifestat prin întreprinderea acţiunilor de influenţă asupra eventualilor martori sau a complicilor săi, ar putea să se răsfrângă întru-un mod sigur negativ asupra calităţii suportului probator, ce urmează a fi administrat, devenind un obstacol în stabilirea ulterioară a adevărului în cauza dată”.

Totodată, la aplicarea măsurii preventive a mai reținut și motivat că, „…fapta pentru care învinuitul este cercetat, prezintă un pericol social, ce rezultă nu numai din limitele de pedeapsa stabilite de legiuitor, ci şi din modalităţile şi împrejurările concrete de săvârşire a faptei sus-descrise, de organizarea premeditată şi prealabilă pentru comiterea infracţiunii, ce denotă gradul de periculozitate sporit al învinuitului pentru societate şi creează la această etapă un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere rezonanţa cazului investigat de organul de urmărire penală, care este de natură să stârnească o reacţie de dezaprobare generală puternică din partea societăţii civile, astfel încât într-o asemenea situație privarea de libertate a învinuitului este justificată totalmente”.

După schimbarea măsurii preventive în arest, organul de urmărire penală a planificat un șir de acțiuni de urmărire penală, fiind autorizate inclusiv efectuarea unor percheziții, audieri şi confruntări. Aici trebuie să facem o lămurire: Interlopul V. Czine și protectorii (complicii) săi din organele de drept susțin că activitatea criminală a acestuia se numește „activitate sub acoperire”. Fiind sub urmărire penală 4 luni, dintre care 2 luni sub arest, învinuitul V. Czine n-a colaborat cu grupul de anchetă, nu l-a divulgat pe complicele său Iurie Levco, n-a numit persoanele prin intermediul cărora i-au fost cumpărate semințele de canabis, dar nici pe cele prin intermediul cărora se produceau substanțele narcotice. Mai mult ca atît, el nu trebuia „să se roage” procurorului mun. Chișinău, ci trebuia să facă denunț, ca informator. Așa ceva nu există, deci omul trișează.

Însă, pe 02.02.2014, în legătură cu examinarea unor plîngeri, procurorul pe misiuni speciale V. Bodean, la indicația personală a Procurorului General C. Gurin, a solicitat deschiderea unei cauze penale, deși asemenea plîngeri, de regulă, le examinează colaboratorii Direcției control al urmăririi penale și asistență metodică. Motivul plîngerii constă în nemulțumirea învinuitului V. Czine că eu în calitate de procuror al mun. Chișinău, în conferința de presă din Ianuarie 2015, aș fi divulgat date despre faptul că el activa în calitate de „agent sub acoperire”. Precizez că învinuitul V. Czine, personal și prin intermediul persoanelor interpuse, făcuse în mass-media asemenea declarații, de aceea eu nu aveam ce să divulg.

Mai mult decît atît, în conferința de presă organizată de mine, avînd drept scop de bază dezmințirea faptului că învinuitul V. Czine ca activa ca agent sub acoperire, am declarat că deși acesta încheiase un contract de colaborare în calitate de informator cu colaboratorii MAI (ceea ce este lucru diferit de ceea ce se numește agent sub acoperire), în acel contract era indicat că numitului V. Czine i se interzice să participe la activități criminale. Contrar acestor prevederi din contract, V. Czine a participat nemijlocit la plantarea și cultivarea ilegală a canabisului. În ciuda evidenţei că argumentele indicate de V. Czine puteau fi verificate în cîteva ore, procurorul V. Bodean a ținut dosarul penal la el pentru „studiere” mai mult de 10 zile.

La indicația mea, adjunctul procurorului mun. Chișinău, V. Lupu, în mod repetat, a solicitat ca V. Bodean să returneze cauza penală din cauză că expira termenul de arest dat de către Curtea de Apel, iar pe caz nu se efectuau acțiuni de urmărire penală. Procurorul V. Bodean a spus că așteaptă indicații de la procurorul general. Am fost obligat de situație să mă adresez, cu raport scris, către procurorul general, cerîndu-i să mi  se restituie cauza penală, motivînd că expiră termenul de arest.

Pe 16.02.2015, am primit ordonanța procurorului general din 12.02.2015, cu privire la retragerea cauzei penale nr.2014330518, în care este indicat faptul că „verificarea materialelor cauzei penale în raport cu alegațiile cetăţeanului Vitalie Czine (conform normelor procesual penale trebuia calificat drept „învinuitul V. Czine”) expuse în cererile sale, înregistrate la 27.01.2015 și 31.01.2015, permit de a constata existența unor situații de conflict dintre procurorii în procuratura mun. Chișinău, pe de o parte, și învinuitul V. Czine, precum și reprezentanții organelor ce desfășoară activitate specială de investigație, pe de altă parte...”

Deci, procurorul general, prin ordonanța sa din 12.02.2015, face o constatare ofensatoare, plasînd ofițerii care desfășurau activitate specială de  investigații în cauza penală nr.2014330518 și pe învinuitul V. Czine într-un grup cu interese comune, care ar „lupta” în comun împotriva procurorilor ce exercită urmărirea penală. Cu toată responsabilitatea, afirm că procurorii Octavian Pavlovschi și P. Vinițchii erau și sunt în relații omenești și de serviciu foarte bune cu ofițerii de investigații operative, angajații Direcției nr.4 INI MAI, membri ai grupului de urmărire penală constituit prin Ordonanța Procurorului mun. Chișinău din 18.11.2014, privind formarea grupului de urmărire penală, îndeplinindu-și atribuțiile de serviciu în strictă conformitate cu legea, nefiind generate situații conflictuale. Se poate concluziona că procurorul general și subalternul său, procurorul pe misiuni speciale V. Bodean, au fost influențați de către învinuitul V. Czine și eventualii complici, ofițerii SIS (D.Gore și P. Năstase) și ofițeri MAI (eventual L. Pîntea și I. Beschieru), cu care învinuitul V. Czine „colabora” pînă la intentarea procesului penal și pornirea urmăririi penale și care, în exercitarea urmăririi penale, nu au fost implicați și n-au participat în nici o formă.

Mai mult decît atît, în aceeași ordonanță de retragere a cauzei penale din Procuratura mun. Chișinău din 12.02.2015, procurorul general arată faptul că „…fiind audiat în calitate de învinuit, la data de 05.12.2015, V. Czine a declarat că a fost implicat în comiterea infracțiunilor de care este acuzat cu știrea ofițerilor de investigații din cadrul INI al IGP  al MAI și al ofițerilor SIS, colaborînd cu aceștia...” Din această constatarea reiese că procurorul general, la momentul studierii materialelor cauzei penale, recunoaște că procurorii mun. Chișinău erau corecți în bănuiala lor asupra faptului, că V. Czine a comis o crimă deosebit de periculoasă în complicitate cu ofițerii SIS, D. Gore, P. Năstase și ofițerii MAI L. Pîntea și I. Beschieru.

În plus, în motivarea hotărîrii sale de a retrage cauza penală nr.2014330518 din Procuratura mun. Chișinău, procurorul general, în aceeași ordonanță, menţionează: „...E de reținut că în cadrul urmăririi penale este necesară verificarea minuțioasă și obiectivă a circumstanțelor eventualei implicări în săvîrșirea infracțiunii investigate a ofițerilor din cadrul INI al IGP al MAI și SIS, (adică a ofițerilor D. Gore, P. Năstase, L. Pîntea și I. Beschieru) motivînd precum că procurorii procuraturii mun. Chișinău sunt în imposibilitate a desfășura această activitate în continuare ...”

Procurorul general n-a invitat pe nimeni dintre procurorii și ofițerii care, conform ordonanței de formare a grupului de urmărire penală din 18.11.2014, exercitau urmărirea penală în cauza dată pentru a da explicații. Aici apare întrebarea firească: care lege, care criterii, sau care probe au stat la baza concluziilor procurorului general, altele decît interesul de a apăra pe ofițerii bănuiți de comiterea crimei deosebit de periculoase, iar în mod implicit și pe complicele acestora, pe criminalul deosebit de periculos V. Czine, deoarece procurorii mun. Chișinău și ofițerii Direcției Antidrog în cazul dat erau cei mai indicați, avînd tot dreptul legal și obligația de a ancheta și proba vinovăția (sau nevinovăția) persoanelor învinuite și bănuite în comiterea crimei în prezenta cauza penală?

De aceea, eu consider că procurorul general a retras cauza penală nr.2014330518 din competența Procuraturii mun. Chișinău prin ordonanța sa din 12.02.2015 în mod ilegal, nemotivat, din alt interes decît cel de a descoperi  crima legată de construcția pe teritoriul Republicii Moldova a unui șir de sere de către un grup criminal bine organizat, cu împărțirea rolurilor între ei, membru activ al căreia este învinuitul V. Czine, care, în perioada anilor 2000-2015, a comis pe teritoriul Republicii Moldova un șir de crime periculoase și deosebit de periculoase, o parte din care au fost mușamalizate de către complicii săi – colaboratorii MAI și SIS, cu susținerea tacită a unor procurori, iar pentru unele din ele fiind acuzat.  Începînd cu anul 2013, V. Czine s-a specializat în creșterea canabisului în sere special construite și dotate cu tehnică performantă și camere video.

Această concluzie reiese chiar din spusele învinuitului V. Czine în public, în conferința sa de presă din 08.10.2015, cînd a spus că el, din 2014, cunoaște despre existența și activitatea a 10 sere în Fălești și 5 sere în Glodeni, în care a crescut canabis timp de 5 ani. V. Czine a făcut declarații analogice personal și prin intermediul colonelului de poliție V. Maiduc în conferințele de presă din Octombrie-Noiembrie 2014, declarînd că în Republica Moldova se crește canabis în mai multe localități, în aproximativ 30 de sere. În aceeași conferință de presă, V. Czine declară că, fiind 4 luni la rînd sub arest (de fapt a fost doar 2 luni arestat), se ruga în fiecare zi procurorului mun. Chișinău cu propunerile: „Eu știu unde se află serele, eu știu ce să facem, haideți să lucrăm”. Vă închipuiți? Să-i spui unui procuror: „Hai să-ți arăt unde-s serele și el nu vrea!” Învinuirea mai „gravă” pe care încearcă să mi-o impute mie, ca procuror al mun. Chișinău, este aceea că l-aș fi deconspirat în fața societății ca „agent sub acoperire”.

Sunt nevoit încă  o dată să explic că, împărțind rolurile în grupul criminal organizat, reprezentanții MAI și SIS i-au atribuit lui V. Czine rolul de agent sub acoperire pentru a se justifica în cazurile în care, în urma activității criminale, se declanșa urmărirea penală. Și, aşa cum am indicat mai sus, acest rol de „agent” i-a permis lui V. Czine să evite răspunderea penală pentru multiplele crime comise între anii 2000-2015, cu excepția celor două accidente rutiere în care rolul de agent nu putea fi aplicat. Deci în urma transferului cauzei penale nr.2014330518 în gestiunea Procuraturii Generale, pînă la expirarea termenului de arest de 30 de zile, aplicat în instanța Curții de Apel, învinuitului V. Czine nu a efectuat nici o acțiune de urmărire penală și a fost eliberat de sub arest, în pofida faptului că Curtea de Apel a constatat nu unul, ci un șir întreg de argumente pentru deținerea învinuitului în stare de arest.

Prelungind activitatea sa criminală, după cum singur, indirect, recunoaște în conferința de presă, (această activitate V. Czine o numește infiltrare în grupul criminal), aproximativ în Iunie 2015, împreună cu Levco și alți complici (familia cărora nu le cunosc deoarece nu am acces la materialele cauzei penale), au plantat în 10 sere din raionul Fălești canabis. Vreau să remarc faptul că V. Czine și Levco se află în cîrdășie criminală de mai mulți ani, soțiile lor fiind din același sat și sunt și verișoare.

Sunt convins că scenariul cu „denunțul” și arestarea lui Levco a fost pregătit și pus în aplicare de colaboratorii MAI și SIS special pentru a organiza denigrarea  mea în presă și a încerca de a mă învinui în „deconspirarea” agentului V. Czine și mușamalizarea grupului criminal care cultiva canabis în serele din Fălești și, eventual, în cazul cu serele din Bucovăț, raionul Strășeni. Lămuresc și de ce:

Conducerea Procuraturii Generale i-a înlăturat de la efectuarea măsurilor operative de investigații pe lucrătorii operativi ai Direcției Antidrog a INI MAI, desemnați prin Ordonanța procurorului mun. Chișinău, dispunînd efectuarea activității operative de investigație de către Direcția nr.2 al INI al IGP (fost DSO), șef al acestei subdiviziuni fiind nimeni altul decît colonelul Lilian Pîntea, „agent” al căruia este V. Czine și împotriva căruia conform ordonanței procurorului general se preconiza exercitarea urmăririi penale. Cum se zice în popor, „au pus lupul să păzească oile”. A coincis interesul colaboratorilor SIS și MAI, suspectați de comiterea crimelor sus indicate și, în cîrdășie cu V. Czine, de a se eschiva de la urmărirea penală și a  procurorului general, care, pe parcursul ultimilor 2 ani, mă persecută permanent.

Mai departe!

Pe 01.10.2015, angajații Direcției nr.2 al INI a IGP, locotenent colonelul de poliție Iachimov și locotenent colonelul de poliție Andrei Bălănescu au depistata în s. Egorovca r. Fălești 17 sere, dintre care 7 erau goale, iar 10 erau pline cu plante de canabis în stare maturizată. Pe cazul dat, ofițerul principal de urmărire penală pe cazuri excepționale al Secției urmărire penală a Direcției Control al Urmăririi Penale, locotenent colonel de poliție Radu Grosu, a deschis cauza penală nr.2015790231, conform indicilor infracțiunii prevăzute de art.217/1 alin. (4) lit. b), d) CP, fiind reținuți apoi arestați și puși sub învinuire cetăţenii Levco Iurii, originar din s. Călugăr, r. Fălești și Simac Valentin, originar din r. Glodeni.

Conform informațiilor, au fost depistate  și ridicate 7.384 plante cu greutatea de 4.000 de kg. Conform datelor vociferate de V. Czine, în serele de la Egorovca au fost depistate plante de canabis cu greutatea de 40.000 de kg, această cifră fiind mai aproape de adevăr, fiindcă o plantă de 2,3 metri de canabis maturizată cîntărește mai mult de 5 kg.

Din aceasta reiese că participanții la examinarea de la fața locului, care a început la ora 19.00 (parcă nu se putea lăsa pentru a doua zi dimineața și la televizor se vede că au dat foc plantelor noaptea), au ascuns  36 de tone de canabis. Analogic, au dispărut plantele de canabis și în cazul de la Bucovăț. Dacă este să calculăm faptul că un kg de canabis costă 3.000 de Euro, iar mai apoi înmulțim cu 36.000 de kg, constatăm că grupul de urmărire penală în cazul de la Egorovca, în cauza penală nr.2015790231, a dosit și şi-a însușit pentru punere în circulație ilegală canabis cu valoarea de piață de 10 milioane şi 800.000 de euro. Cred că această sumă justifică riscurile celor implicați în această afacere, acestea fiind suficiente „argumente”  chiar și pentru convingerea procurorului general.

Aici iarăşi apare fireasca întrebare: dacă interlopul V. Czine și „patronii” săi din organele SIS, MAI și Procuraturii Generale tot insista că aceasta s-a infiltrat în „grupul criminal”, de ce nu  i-a denunțat la etapă semănatului sau la oricare altă etapă de creștere a canabisului, căci doar el cu Iurie Levco, cu care este cumnat, activează de mai mulți ani, atunci care era sensul creșterii canabisului pînă la maturizare? Explicația este simplă: roada a fost colectată (semințele și uleiul, care este mai de preț), apoi au dat foc la o mică parte din tufele de canabis. Aș vrea să văd dovezi că pe  01.10.2015 au fost cîntărite, numerotate și distruse 7.384 plante de canabis.

La data de  09.11.2015, l-am invitat la mine pe locotenent colonelul de poliție Ion Iachimov, pentru o discuție neoficială pe marginea acestui caz, pe mine interesîndu-mă rolul interlopului V. Czine, care s-a lăudat în conferința de presă că el s-a infiltrat în grupul criminal și  l-a deconspirat. Locotenent colonelul de poliție Ion Iachimov, pe care l-am cunoscut pe 09.11.2015, s-a arătat foarte nemulțumit de evoluția evenimentelor de ultimă oră în Direcția nr.2 INI a IGP, mărturisind că dacă nu se vor schimba lucrurile în timpul apropiat, el este gata să demisioneze și să-și caute un alt loc de muncă, lăsînd să se înțeleagă că nu este mulțumit de actuala conducere și de tot ce se petrece în jurul său, la serviciu, dar n-a dorit să deschidă parantezele de rigoare.

Fiind întrebat direct care a fost aportul lui V. Czine la depistarea serelor din s. Egorovca, locotenent colonelul de poliție Ion Iachimov mi-a relatat că el și colegii săi dispuneau de informația necesară pentru descoperirea acestui caz, însă, la inițiativa șefului Direcției nr.2, colonelul de poliție Lilian Pîntea, el a conlucrat cu interlopul V. Czine, care într-adevăr, cunoștea unele detalii, inclusiv despre Iurie Levco.

În urma discuției cu locotenent colonelul de poliție Ion Iachimov, am tras concluzia și sunt ferm convins că interlopul V. Czine, fiind eliberat de sub arest, împreună cu complicii lor, ofițerii SIS și MAI, au sădit în cele 10 sere  din s. Egorovca 40 de tone de canabis și, după un plan bine gîndit de a-i aplica învinuitului V. Czine ingerințele art.217 alin. (5) Cod penal și a-l elibera de răspundere penală, au invocat în continuare „legenda” veche de agent sub acoperire, sacrificîndu-l în acest caz pe Iurie Levco, care, inevitabil, trebuia tras la răspundere pe dosarul penal nr.2014330518.

Raportîndu-ne la poziția Procuraturii Generale și a colaboratorilor MAI și SIS, care insistă că în aceste dosare interlopul V. Czine a avut rolul de „informator” sau de „agent sub acoperire”, vor să ne facă să credem că dacă aceste organe, într-adevăr, recunosc că fără ajutorul interlopului V. Czine nu sunt capabile să depisteze și să anihileze grupările criminale care cultivă în zeci de sere și pun în circulație ilegală canabis în proporții deosebit de mari – zeci de tone – în sume de zeci de milioane de euro, care în mare parte (90-9 5%) este trecut prin contrabandă peste hotarele Republicii Moldova, preponderent în Federația Rusă.

În acest caz, pe cine a denunțat în acești ani „neînlocuitul agent”, în realitate criminalul deosebit de periculos Vitalie Czine, pentru care merite de fiecare dată din zecile de cauze penale el iese basma curată? Oare nu cumva argumentul principal în luarea deciziilor sunt milioanele de euro primite în urma activităților criminale? Ori, în Republica Moldova, pușcăriile sunt destinate exclusiv pentru persoane gen Curarari Victoria, mamă a 9 copii, toți minori, care a vîndut 83 grame de mac, strîns de pe rîpa din dosul casei, pentru 4.000 lei, ca să cumpere pîine copiilor, fiind judecată şi condamnată la 5 ani și 2 luni privațiune de libertate?

Generalizînd cele expuse, concluzionez:

1. Intenționat sau nu, procurorul general s-a lăsat atras de un grup criminal bine organizat, format din interlopi și reprezentanți ai SIS și MAI în activități ilegale.
2. Fiindu-i convenabil, procurorul general, intenționat sau nu, folosește informații false, fabricate de grupul criminal V. Czine, pentru denigrarea procurorilor mun. Chișinău, care sunt antrenați plenar în lupta cu punerea ilegală în circulație a drogurilor și, în particular, a mea, ca procuror-șef al mun. Chișinău pentru criticele expuse de mine față de procurorul general.
3. Intenționat sau nu, procurorul general a contribuit la mușamalizarea anchetei pe cauza penală nr.2014330518, care se tergiversează din luna Februarie 2015 şi pînă în prezent, eliberîndu-l ilegal pe interlopul V. Czine de sub arest și de la răspunderea penală.
4. Intenționat sau nu, procurorul general a contribuit la stoparea definitivă a exercitării urmăririi penale împotriva presupușilor membri ai grupului criminal organizat – colaboratorii MAI, L. Pîntea și I. Beschieru și colaboratorii SIS P. Nastase și D. Gore.
5. Conducerea MAI și SIS, dispunînd de informații potrivit cărora colaboratorii lor Ion Beschieru, Lilian Pîntea, Dorin Gore și Petru Năstase sunt suspectați de activități ilegale, în complicitate cu interlopul deosebit de periculos Vitalie Czine, mai mulți ani la rînd nu au întreprins măsuri pentru a-i demasca și a-i trage la răspundere penală. Mai mult, unii din ei au fost avansați în funcții de răspundere. În astfel de condiții, care pot fi așteptările societății de la aceste organe, sunt oare ele capabile, să asigure securitatea statutului și a omului de rînd?

 În loc de încheiere

În discursul său din conferința de presă din 08.10.2015, care consider că a fost  organizată de „patronii săi”, cu acceptul procurorului general, interlopul Vitalie Czine aduce public mulțumiri cordiale procurorului general Corneliu Gurin, șefului Secției din cadrul Procuraturii Generale, d-lui V. Morari, directorului SIS,  d-lui M. Balan, colonelului SIS Dorin Gore și actualului vice-director SIS, d-lui A. Jizdan, pentru că „au încredere în el”.

Pe de altă parte, timp de 40 de minute, referindu-se la mine, ca procuror al mun. Chișinău, au adresat multe cuvinte ofensatoare, denigratoare, cu învinuiri nefondate de luare de mită ș.a.m.d. Personal, mă simt chiar mîndru că un interlop deosebit de periculos ca Vitalie Czine mă urăște, căci asta înseamnă că are pentru ce, recunoscîndu-mi astfel profesionalismul. Pe de altă parte, m-aș fi împușcat dacă un interlop ca Vitalie Czine m-ar fi lăudat și mi-ar fi mulțumit în public, ori cel puțin aș fi murit de rușine. Nu cred că persoanele lăudate cu zel de interlopul Vitalie Czine au minime remușcări sau mustrări de conștiință, căci cred că au alte priorități în viață.

Cu respect,

Ivan DIACOV

Procurorul-şef al mun. Chișinău