Autor: Victor NICHITUȘ

Zice lumea că a murit limba moldovenească. Sînteți siguri că un tertip tehnic, pe care o alta majoritate parlamentara îl poate anula, poate fi prilej de bucurie?

Da, știu că limba vorbită între Prut și Nistru este limba română. Tot la fel cum știu că din punct de vedere politic politicienii moldoveni și părinții Constituției Republicii Moldova au numit-o moldovenească.

Așa că în viitorul legislativ moldovean, partidele suveraniste (pro stataliste – nota redacției) vor putea anula legea votată astăzi (16 martie – nota redacției). Pentru că denumirea limbii vorbite între Prut și Nistru face parte din componenta suveranistă a statului moldovean. Denumirea limbii vorbite la Chișinău a fost mereu o chestie politică. Toți politicienii știu că limba vorbită e limba română, dar politicienii suveraniști vor prefera să o numească moldovenească. Aceștia consideră că așa e corect politic.

Repet - o majoritate parlamentara simplă, de 51 de deputați, va putea anula legea votată astăzi de către partidul condus de Maia Sandu.

Cei care, la București, se bucură, cunosc vag realitățile politice de la Chișinău.

Explic: Parlamentul de la Chișinău are 101 deputați, majoritatea necesară schimbării articolului 13 din legea supremă a statului moldovean, acolo unde este scris că limba oficială este limba moldovenească, adică majoritatea constituțională e de 67 de deputați, majoritatea simplă cu care se învestește guvernul ori se adoptă legi e 51. Partidul doamnei Sandu are 63 de deputați, adică nu are o majoritate care ar putea schimba Constituția.

Subliniez: Nu mă bucur atunci cînd politicienii moldoveni repetă erorile aplicate de politicienii români – pe malul Dîmboviței sînt cei mai experimentați politicieni specializați în tertipuri politico-juridice.

Nu mă bucur atunci cînd un lucru bun, limba vorbită între Prut și Nistru trebuie să fie oficial numită limba română, este obținut printr-un tertip juridic care poate fi anulat.

Lucrurile bune trebuie să aibă o acoperire juridică ireproșabilă care să țină în timp.

Mă voi bucura doar atunci cînd majoritatea de 63 de deputați ai PAS va găsi încă patru voturi și va introduce în Constituția moldoveană un articol referitor la integrarea financiar-bancară a celor doua state românești și circulația leului românesc.

Pîna atunci pas, mă abțin. Și nu mă las amăgit de sirene.