CE AU IN COMUN SUA SI MICUL STAT CENTRAL AMERICAN

Bloomberg: Panama, Rothschild şi jumătăţile de măsură ale Washingtonului

Preşedintele SUA, Barack Obama, a admis marţi, 5 Aprilie, că multe dintre operaţiunile financiare care ies la suprafaţă în urma scurgerii de informaţii aşa-numită „Panama Papers” sînt legale, dar a subliniat că „tocmai aceasta este problema”, şi anume că mulţi profită de pe urma insuficienţei măsurilor de combatere a evaziunii fiscale la nivel internaţional. Şi Obama a mai spus în discursul său că ”asta nu mai poate continua”, că ”evaziunea fiscală este o problemă uriaşă”, că SUA ”vor adopta noi măsuri pentru a împiedica exploatarea lacunelor sistemului nostru fiscal”, că ”în tranzacţiile financiare internaţionale ar trebui să fie mai multă transparenţă”. Există, într-adevăr, o problemă uriaşă, însă ea este oarecum diferita de cea enunţată de Obama. Dintre toate ţările din lume, chiar cea în care el este preşedinte a devenit cel mai căutat paradis fiscal.

”Panama şi SUA au cel puţin un lucru în comun: niciuna dintre aceste ţări nu a fost de acord cu standardele internaţionale care să-i împiedice pe evazionişti şi pe cei care spală bani să ascundă aceşti bani”, scrie Bloomberg.

”În ultimii ani, pe fondul atenţiei acordate de jurnalişti, de legislatori şi de guverne, peisajul paradisurilor fiscale s-a schimbat. Pentru a-i prinde pe evazionişti, circa o sută de ţări au căzut de acord ca, începînd din 2014, să impună noi standarde pentru comunicarea conturilor bancare şi a unor investiţii ale clienţilor internaţionali – standarde impuse de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Elveţia sau Insulele Bermude au fost de acord, cel puţin în principiu, să comunice informaţii autorităţilor fiscale din alte ţări. Doar cîteva ţări nu au semnat. Cea mai importantă este Statele Unite. Alta este Panama, care acum este în centrul unui scandal global de evaziune fiscală.

O firmă de avocatură de aici a ajutat la înfiinţarea a zeci de mii de companii, arată Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie. CIJI şi o serie de instituţii media au publicat relatări care revelează acţiunile la scară globală pentru ascunderea averilor, acţiuni ale politicienilor si ale celor foarte bogaţi, cu ajutorul băncilor şi avocaţilor. Instrumentul principal: companii offshore folosite pentru a ascunde identitatea deţinătorilor acţiunilor. Aceste structuri sînt legale, însă le ajuta la evaziunea fiscală.

Ultimele articole ”evidenţiază secretomania din Panama”, spune Stefanie Ostfeld, director pentru SUA al Global Witness. ”Ce se ştie mai puţin este că SUA se afla la fel de mult sub jurisdicţia secretului ca şi aceste ţări din Caraibe, precum Panama. Nu ar trebui să ne dorim să fim o zonă banilor murdari, dar asta sîntem acum”. Consilieri fiscali din întreaga lume folosesc refuzul standardelor OCDE de către SUA ca pe o unealtă de marketing, atrăgînd bani străini în paradisuri fiscale precum Nevada sau Dakota de Sud, iar unii bani pot fi astfel ascunşi de guvernele altor ţări.

Luna trecută, congresmenii au propus o lege care să oblige la dezvăluirea adevăraţilor proprietari ai companiilor americane, pentru a pune capăt spălării banilor si evaziunii fiscale. În 2010, Congresul a aprobat Foreign Account Tax Compliance Act, sau Fatca, iar Departamentul Justiţiei a început să acuze băncile elveţiene pentru că favorizează evaziunea. Fatca obligă firmele să comunice Fiscului din SUA toate conturile deţinute în străinătate de cetăţenii americani. Fatca nu obligă însă băncile să ofere altor guverne informaţii despre străinii care au conturi în SUA. Washingtonul oferă asemenea informaţii doar în baza unor acorduri bilaterale cu anumite state. Aici a intervenit OCDE, care a propus o Fatca la nivel internaţional, un acord pe care SUA au refuzat însă să-l semneze.

Panama s-a supus standardelor OCDE în Noiembrie 2015. Însă ţara a făcut-o sub anumite condiţii, dintre care unele subminează eficienţa acordului internaţional. În Ianuarie, o mare firmă ce oferea consultanţă offshore a remarcat că multe conturi se mută în Panama, pentru că angajamentul ţării faţă de OCDE este foarte slab. În Februarie 2016, oficialii OCDE au spus public că Panama a fost ”exclusă de pe lista jurisdicţiilor care respectă angajamentul” pentru comunicarea informaţiilor. Cît despre SUA, ”Statele Unite nu respectă multe standarde internaţionale şi, datorită puterii politice, vor putea să facă asta în continuare”, spune Bruce Zagaris, avocat la o firmă specializată în taxare internaţională. ”De fapt, este singura ţară care continuă să facă asta. Altele, precum Panama, au încercat însă nu pot să ţintească atît de sus precum SUA”.

Într-un comunicat emis Luni, 4 Aprilie, OCDE a arătat că ”Panama este ultimul loc în care se mai permite ascunderea fondurilor în companii offshore”. Comunicatul nu menţionează SUA, care este cel mai mare finanţator al OCDE. Directorul pentru politici fiscale al OCDE, Pascal Saint-Amans, a spus nu se poate face o comparaţie între cele două ţări, pentru că SUA oferă informaţii altor guverne, chiar dacă nu au semnat pentru respectarea standardelor OCDE. ”Politicile sînt favorabile pentru SUA şi defavorabile pentru Panama”, concluzionează Zagaris.”

Articolul de mai sus, publicat pe 5 Aprilie, vine după ce în Ianuarie Bloomberg a scris despre cum SUA au devenit cel mai mare paradis fiscal din lume. ”Rothschild, o instituţie financiară europeană veche de cîteva veacuri, a deschis o companie de trust în Reno, Nevada, la cîteva blocuri distanţă de cazinourile Eldorado şi Harrah’s. În prezent, compania transferă averile clienţilor străini bogaţi din paradisuri offshore, cum ar fi Insulele Bermude, supuse unor noi standard de raportare, către trusturi deţinute de Rothschild în Nevada, care sînt scutite de standardele respective”. Bloomberg cita atunci din schiţa unei prezentări ce urma să fie făcută de Andrew Penney, unul dintre directorii Rothschild&Co: SUA ”sînt practic cel mai mare paradis fiscal din lume”. El a adăugat apoi în prezentare că Statele Unite nu au ”resursele pentru a aplica legislaţiile fiscale străine şi nici nu au apetenţă pentru asta”.

Călin MARCHIEVICI, Cotidianul.ro