Rezultatele alegerilor fe­de­rale din Germania arată că mai mulţi nemţi sunt nemulţumiţi de po­litici­le partidelor tradiţionale decît se pu­tea deduce din sondajele de opi­nie. Cifrele bune din statistica eco­nomică maschează o realitate gri. Alternativa pentru Germania (AfD) a ieşit din alegeri pe o poziţie mai puternică decît mulţi observatori au prezis, devenind primul partid rasist şi xenofob care intră în Parlament după vremea lui Hitler. AfD aduce naţionalismul de extremă dreapta în inima demo­craţiei germane, scrie Financial Times. Ca multe partide extremiste, AfD se hrăneşte cu frustrarea creată de inegalitate şi cu xenofobie.

Germania este una dintre ţările europene cu cel mai extins sector al salariilor mici. Şi aceasta reprezintă una din cheile succesului economic de pînă acum. Potrivit unui studiu al Guvernului, în urmă cu patru ani, 25% din salariaţi germani cîştigau mai puţin de 9,54 de euro pe oră, notează The Guardian. În Europa, doar Lituania avea un procent mai mare de salariaţi cu venituri mici (angajaţi care cîştigă mai puţin de două treimi din media la nivel naţional).

Situaţia amplifică decalajul dintre săraci şi bogaţi şi creează resentimente în rîndul celor care consideră că prosperitatea germană este construită prin exploatarea claselor sociale de jos. În Germania de Est, sectorul salariilor mici este mai mare, de peste 33%, ceea ce subliniază decalajul încă existent între Vest şi Est la un sfert de secol de la reunificarea ţării. AfD avut cele mai bune rezultate în Est, unde societatea îmbătrîneşte mai rapid decît în Vest.

În 2015, Guvernul Merkel a introdus, la presiunea social-democraţilor, un salariu minim pe economie, însă imaginea de ansamblu nu s-a schimbat prea mult. BCE sugerează acum că salariile nominale trebuie să crească cu cel puţin 3% pe an, pentru a reflecta ţinta de inflaţie a instituţiei de puţin sub 2% şi îmbunătăţirea productivităţii cu 1%. Anul trecut, salariile nominale au urcat cu 2,3%, deşi rata şomajului este la niveluri minime, notează Deutsche Welle. Şi cercetătorii de la OCDE spun că, deşi economia arată bine, cu o rată a ocupării forţei de muncă impresionantă, creşterea salariilor este dezamăgitoare. Cercetătorii au găsit că introducerea salariului minim pe economie nu a stopat angajările, aşa cum au avertizat mulţi conservatori, potrivit Deutsche Welle. Pe piaţa muncii abundă contractele foarte restrictive pentru mini-job-uri, pentru locuri de muncă, spre exemplu în supermarketuri, cu un program de lucru de 16 ore pe săptămînă. Introduse în 2003 de cancelarul social-democrat Gerhard Schroder ca parte a reformelor pentru piaţa muncii, aceste mini-job-uri permit angajaţilor să cîştige sub 450 de euro, fără obligaţia de a plăti taxe pentru aceşti bani. Angajaţii cu mini-job-uri primesc 5-10 euro pe oră, în timp ce salariul minim este de 8,84 de euro, şi nu primesc aceleaşi beneficii ca angajaţii cu locuri de muncă permanente.

Aceste locuri de muncă sunt criticate pentru că nu-l încurajează pe angajator să le transforme în locuri de muncă cu normă întreagă şi nici pe angajat să-şi caute altceva de muncă.

Sistemul german nu-i ajută nici pe şomerii cu vîrste înaintate să-şi găsească de lucru. Aproape jumătate din salariaţii germani care-şi pierd locul de muncă cînd au 55-65 de ani rămîn şomeri mai mult de un an şi peste un sfert dintre ei rămîn şomeri peste perioada de beneficii de şomaj de 24 de luni. Sindicatele preferă să se concentreze pe siguranţa locului de muncă, nu pe mărirea salariilor.

În pofida şomajului dus la cel mai scăzut nivel şi al creşterii economice sănătoase, 46% dintre nemţi spun că sunt îngrijoraţi de influenţa islamului în ţara lor. O treime dintre ei cred că sunt prea mulţi străini. Germania şi Europa nu au intrat încă în era post-populistă, scrie Financial Times. În urmă cu exact doi ani, în timpul crizei refugiaţilor, Merkel a decis să suspende de facto aşa-numitele reguli de la Dublin, care i-ar fi permis să trimită refugiaţii înapoi în ţările UE, prin care aceştia au pătruns în Uniune. Acceptîndu-i pe imigranţi, peste un milion, cancelarul a pus accent pe cultura de bine veniţi ai Germaniei, dar a creat şi nervozitate faţă de străini şi faţă de politicile sale. Timp de cîteva săptămîni, s-a vorbit atunci şi de un puci în propriul partid, notează Handelsblatt.

Ziarul Financiar.ro