Vincent Van Gogh s-a născut la data de 30 Martie 1853 în Groot Zundert, situat în Nordul Brabantului, Olanda. Este unul dintre cai mai importanţi și mai faimoşi pictori din toate timpurile. Spre deosebire de majoritatea pictorilor al căror talent s-a manifestat încă din perioada copilăriei, Van Gogh a început să picteze la vîrsta de 27 de ani, fiind convins de fratele său Theo şi de verişorul său, pictorul Anton Mauve. Primele sale picturi au fost nişte reproduceri ale tablourilor pictorului Millet pe care Van Gogh îl admira foarte mult.

În 1881 este nevoit să se mute la Haga, după ce fusese dat afară din casă de către propriul său tată. Se lasă pradă unui mediu vicios, renunţînd chiar la pictură şi începînd să bea. Are o relaţie cu o prostituată numită Christie pe care o primeşte în casa lui alături de copiii ei. Doreşte cu ardoare să o aducă pe aceasta pe calea dreaptă, dar în momentul în care realizează că nu are nici o şansă o părăseşte.

După ce tatăl său a murit în 1885, familia pictorului s-a îndepărtat din ce în ce mai mult de Van Gogh. Aceasta a fost perioada în care a realizat importantul său tablou „Ţăranii mîncînd cartofi”, tablou ce este dominat de atmosfera trista dominată de sărăcia cruntă şi reală. Singurul care a păstrat o relaţie foarte strînsă cu el a fost fratele său Theo. Acesta îl ia cu el la Paris unde cunoaşte pe marii pictori Henri de Toulouse-Lautrec, Monet si Gauguin.

Stilul său de a picta se deosebeşte mult faţă de stilul impresioniştilor care era la modă la acea vreme. În 1888 se manifestă primele semne ale bolii sale. Locuieşte pentru o perioadă alături de pictorul Gauguin, iar după o ceartă puternică cu acesta se reîntoarce acasă unde îşi taie urechea. Acest incident i-a cauzat o mare criză de epilepsie la care s-au adăugat groaznice halucinaţii.

Urmează o perioadă marcată de recidive multe ale bolii și de numeroase internări în ospicii de boli mentale. Singura alinare şi modalitate de a-şi găsi un oarecare echilibru a fost pictura. Van Gogh a pictat mult în această perioadă, realizînd cele mai bune opere ale sale, marcate însă de multe culori vii, dar şi de sentimentul morţii. Boala sa a atins apogeul în Iulie 1890, în momentul în care acesta s-a împuşcat în piept. Acest lucru i-a cauzat şi moartea, decedînd pe data de 29 Iulie 1890.