Deficitul fiscal şi sectorul bancar, cele mai mari riscuri pentru ţară

Economia Moldovei s-a redresat în urma recesiunii din 2012. Aceasta este constatarea Băncii Mondiale (BM) după o jumătate de an de monitorizare a evoluţiei economiei noastre. În viziunea acestei instituţii financiare internaţionale, ritmul creşterii economice s-a ridicat în trimestrul II pînă la 6,1 procente, ceea ce a determinat o majorare a Produsului Intern Brut al ţării cu aproape 5 procente. Drept urmare a investiţiilor mari în infrastructura drumurilor şi în sfera construcţiilor, consideră BM, industria extractivă a cunoscut un boom, ce s-a materializat prin extinderea sectorului respectiv cu aproape 20 procente.

La fel, graţie recoltei bune din acest an, întreprinderile prelucrătoare au fabricat cu 9,4 procente mai multă producţie decît în perioada respectivă a anului trecut. Cererea înaltă la produsele noastre a fost alimentată, potrivit Băncii Mondiale, de consumul crescînd al gospodăriilor casnice, generat de mărirea veniturilor populaţiei, îndeosebi din remitenţe, adică de banii trimişi în ţară de către moldovenii care lucrează peste hotare. Însă această creştere economică, remarcă BM, este una nesigură, şubredă cîtă vreme este asigurată de consum, ci nu de investiţii fixe, unica sursă în măsură să confere un caracter durabil, ferm creşterii economice a ţării.

Banca Mondială ne asigură că deficitul contului curent, adică raportul dintre afluxul de valută străină în ţară şi fluxul acesteia peste hotare este unul moderat, adică se menţine la nivelul unei singure cifre, de 8,6 procente. Chiar dacă deficitul balanţei comerciale a ţării rămîne la un nivel ridicat, exporturile în prima jumătate a anului, cu o creştere de 7,5 procente, sînt peste importuri, care s-au extins doar cu 6,3 procente. Condiţiile favorabile externe s-au manifestat şi prin creşterea remitenţelor cu 9,5 la sută. BM precizează că cele mai mari sume de bani au fost transferate din ţările Comunităţii Statelor Independente. Practic, nivelul remitenţelor s-au ridicat la nivelul de pînă la izbucnirea crizei mondiale. De asemenea, valul investiţiilor străine directe s-a mărit cu 53 procente, însă rămîne unul inferior celui de pînă la declanşarea crizei mondiale.

În ciuda faptului că dimensiunea datoriei externe a atins 81 procente din Produsul Intern Brut al ţării, fiind una dintre cele mai mari din istoria ţării, experţii BM ne liniştesc că această stare de lucruri nu trebuie să ne pună în gardă, pentru că reprezintă un nivel sustenabil. Ba mai mult, aceştia susţin că, în general, poziţia externă a ţării s-a îmbunătăţit, ceea ce a permis Băncii Naţionale a Moldovei să acumuleze rezerve valutare, în măsură să asigure importurile ţării pentru 4,5 luni, faţă de 3 luni, cît e normativul uzual, sau aproape 140 procente din datoria externă pe termen scurt.

Creşterea economică, în opinia Băncii Mondiale, a condus la suplimentarea veniturilor în bugetul ţării, care, după 8 luni, s-au majorat cu 8,6 procente, în timp ce guvernul a redus cheltuielile şi, în consecinţă, deficitul bugetul s-a micşorat pînă la 1,6 la sută, comparativ cu 3,1 procente, în perioada similară a anului trecut. În timp ce veniturile au crescut, constată BM, scumpirile a fost ţinute în frîu. Nivelul inflaţiei ţintit de Banca Naţională a Moldovei, 5 procente, plus-minus 1,5 la sută, a fost atins. Mai mult ca atît, nivelul preţurilor de consum a coborît pînă la 3,7 procente, datorită recoltei bune din anul acesta şi a stabilităţii tarifelor la serviciile comunale.

Experţii BM în RM contează pe o creştere economică şi în a doua jumătate a anului curent, rata acesteia ridicîndu-se la 5,5 procente. Însă, pentru anul viitor, prognozele lor vizavi de creşterea economiei noastre se arată mult mai reţinute, doar cu 3,5 procente. Totuşi, în următorii ani, Banca Mondială presupune că economia Moldovei va creşte cu aproape 4,5 procente, mediu anual.

De unde această reţinere vizavi de evoluţia economiei noastre pe termen mediu? Ruslan Piontkivsky, economist de ţară al Băncii Mondiale pentru RM, argumentează că creşterea economică din primul semestru al anului rezultă dintr-un an agricol favorabil şi din fluxul mare de remitenţe din Rusia. Pe cînd, anul viitor, în opinia lui, aceşti doi factori vor avea un impact benefic mai moderat în raport cu economia ţării noastre. Desigur, spune el, agricultura se va dezvolta în mod normal, însă, deşi Europa va fi în creştere, este adevărat în ritm lent, Rusia, după calculele lui, va avea probleme în ce priveşte evoluţia economică. Din aceste cauze, este posibil că PIB-ul să dea în jos cu circa 2 procente. Pînă la urmă, expertul BM ne încurajează, precizînd că în 2015 este posibilă o revenire la o creştere de 4,5 procente.

Cît priveşte riscurile cu care ar putea să se confrunte ţara noastră în anii ce vin, Ruslan Piontkivsky şi-a manifestat îngrijorarea faţă de deficitul fiscal şi cel extern. El estimează o creştere a deficitului fiscal, deşi la momentul de faţă acesta se încadrează în nişte limite acceptabile. Neliniştile sînt alimentate de majorările de cheltuieli admise la începutul anului curent, care necesită finanţări suplimentare din bugetul statului atît din perspectiva anului curent, cît şi a celui care vine. În timp ce investiţiile în construcţii, după calculele economistului de ţară al Băncii Mondiale, s-au dovedit mai mici. În consecinţă, avertizează dînsul, deficitul bugetar al ţării ar putea să se ridice la 3,5 procente, în 2013, şi pînă la 2 procente, anul viitor. Gestionarea acestor două riscuri, în viziunea lui Ruslan Piontkivsky, necesită efort suplimentar, pentru că RM degrabă va intra într-un an electoral.

Un alt risc vine dinspre sectorul bancar al ţării, ne atenţionează expertul BM. Deşi situaţia din acest domeniu, spune el, este bună, totuşi, dă de gîndit nivelul transparenţei, aplicarea deciziilor regulatorului naţional. Pentru Banca Mondială este un motiv de îngrijorare faptul că Banca Naţională a Moldovei nu-şi poate exercita funcţiile în ce priveşte identificarea acţionarilor reali ai băncilor din ţară.

Economistul de ţară al Băncii Mondiale pentru RM a condiţionat accelerarea creşterii economice, suficiente să îmbunătăţească traiul populaţiei ţării, de ameliorarea mediului de afaceri, care presupune reducerea costurilor de conformare, condiţii mai bune de concurenţă, asigurarea securităţii financiare articulată cu consolidarea transparenţei şi înlesnirea accesului la finanţare, şi în final, de eficientizarea, raţionalizarea cheltuielile publice.

Vlad LOGHIN