Unde-s străzile ascunse față de Esinencu, Busuioc ori Vodă?

Autor: Mihai CONȚIU

În Republica Moldova, au existat și există încă o serie întreagă de creatori a căror valoare este incontestabilă. În paralel, au fost dintotdeauna și mediocrități care au știut cum să-și impună public pseudovaloarea în chip de creație autentică. În cazul acestora, este vorba și despre un abil management de tip sovietic. Cîțiva dintre cei a căror valoare autentică le este unanim recunoscută atunci cînd sunt în viață, după trecerea lor în neființă, sunt ”împinși în uitare” de către unele autorități într-o dimensiune despre care urmează să vorbim.

După moarte, numele unor scriitori, căci la ei mă refer aici, sunt atribuite unor străzi ale Chișinăului și nu numai. Uneori pe drept, alteori nejustificat, iar asta (ne)grație unor intervenții politizate post mortem de către urmașii ”scriitorilor ocazionali”. Fără să nominalizez, vă asigur că unele străzi poartă numele unor ”autori de profesie” care sunt niște pitici absoluți în raport cu unii care nu s-au bucurat de o astfel de recunoaștere din partea edililor. Nu au protecție politică post mortem, asta e! Personal, am constata, de-a lungul timpului, că acești scriitori uitați de către edili au fost incomozi nu doar politicienilor, dar și pentru confrați de-ai lor ”clasicizați în viață după model sovietic”. Ca să n-o lungesc prea mult, vă ofer doar cîteva nume de scriitori ignorați… edilitar!

Aureliu Busuioc nu doar că a fost și este un valoros scriitor, dar a fost și unul dintre cei mai culți din cîți au fost, de o spontaneitate greu egalabilă. Numele acestui Senior al literaturii nu înnobilează nici o stradă vizibilă a Chișinăului. N-a avut și nu are sprijin politic post mortem!

Nicolae Esinencu, poet, prozator, dramaturg și scenarist de film, studiat în manuale, cea mai distinctă prezență a boemei literare, nu și-a găsit sprijinit numele pe plăcuțele nici unui gard al vreunei străzi (măcar pe o porțiune a drumului său zilnic de la Uniunea Scriitorilor spre casă). N-a avut și nu are sprijin politic post mortem!

Gheorghe Vodă, poet excepțional și regizor de film, un om de o sensibilitate și o blîndețe inegalabile, nu alină denumirea nici unei străzi ale Capitalei. N-a avut și nu are sprijin politic post mortem!

Dar unde-s Vasile Vasilache, Anatol Codru, poet și cineast, Serafim Saka…? Mă opresc aici și n-o să am nici un inconvenient dacă nu veți fi de acord cu mine. Nu cred că sunt subiectiv din cauză că am fost foarte bun amic și am împărtășit multe cu Esinencu, cu Vodă, cu… Asta e!