Beţia puterii nesăbuite pe spatele unui popor înfrînt de sărăcie

Autor: Mihai CONŢIU

În spatele circului cinic prilejuit de tentativele de a se reforma o guvernare pretins europeană, nu se află nimic altceva decît voinţa nemiloasă şi încrîncenată a încă atotputernicului oligarh Vladimir Plahotniuc de a nu pierde statul de sub control. Aici, însă, nu-i vorba numai de entitatea acestui individ, ci şi de întregul sistem creat de el, care este atît de laş şi de şantajabil încît, prin oamenii care-l constituie, nu are curajul să se destructureze, să-şi facă mea culpa şi să treacă de partea poporului.

Răbdător şi îngăduitor cum este acest popor, este sigur că i-ar ierta pe subordonaţii lui dacă ar avea curajul să se alăture moldovenilor ca să elibereze ţara din captivitatea oligarhului. Dar cine s-o facă? Andrian Candu, finul de cununie al oligarhului, acest individ odios şi din ce în ce mai obraznic cu ţara, în general, care s-a deprins să trăiască la fel ca un sultan în umbra lui Plahotniuc?

Să treacă Mihai Ghimpu de partea poporului? Niciodată, atîta timp cît ţine la propriile-i privilegii, la averea pe care şi-o poate spori ameţitor şi suspect doar prin cîrdăşia cu odiosul oligarh, care-l şantajează cu dosar penal, dar şi cu „indiscreţii erotice”! Doar vedem cu toţii că a uitat de miliardul furat de Plahotniuc şi Ilan Shor, crezînd că moldovenii vor înghiţi gogoaşa că Vlad Filat este autorul furtului. A uitat şi de procurorul străin pe care-l tot solicita „ca o condiţie” de participare le guvernare. La fel se face că nu înţelege că principala condiţie a UE şi FMI spre a salva ţara de colaps este tocmai depolitizarea Procuraturii, CNA, CNI, MAI, SIS sau Consiliul Coordonator al Audiovizualului.

Dorin Chirtoacă să treacă de partea moldovenilor spre a scoate ţara din captivitate oligarhică? Nicicînd! Imediat i-ar scoate Plahotniuc pe rol zeci de dosare penale dacă nu i s-ar mai subordona. De Marian Lupu nici că poate fi vorba, căci acest individ este atît de şantajabil şi credincios oligarhului încît a ajuns să se confunde cu acesta în „măreţia atotputernică” pe care crede că o are deja.

Acum, pe final de mandat, laşul, nepriceputul şi slugarnicul preşedinte Nicolae Timofti ar avea şansa să se reabiliteze, trecînd de partea poporului şi denunţîndu-l pe oligarh. N-au decît să-l demită slugoii lui Plahotniuc din Parlament, dar măcar ar părăsi Preşedinţia cu fruntea sus, iar poporul l-ar aplauda! De ce se teme Timofti de Plahotniuc, cu ce-l are la mînă? Unii spun că unui fecioraş de-al lui îi place să prizeze substanţe psihotrope. Şi ce dacă, căci n-ar fi singurul demnitar cu astfel de probleme!

Cea mai mare „revoluţie instituţională” ar putea-o produce, totuşi, armatele necorupte de procurori simpli de la Procuratura Generală şi CNA, cadrele de la SIS şi cele din MAI, care ar trebui să-şi denunţe şefii corupţi, întocmai pe modelul lui Ivan Diacov, care n-a ezitat s-o facă împotriva oligarhului şi a partidului din care face parte fratele său, Dumitru Diacov.

Toţi aceşti apărători ai legii trebuie să înţeleagă bine faptul că acum regimul mafiot al oligarhului a intrat deja în agonie, iar asta a început din clipa reţinerii ilegale a lui Vlad Filat. Dacă aceşti procurori şi ofiţeri nu vor înţelege că, în conformitate cu statutul lor, trebuie să se afle în slujba poporului, nu a unui singur individ, atunci, mai devreme sau mai tîrziu, vor ajunge ca ei să fie cei judecaţi de poporul sărăcit, flămînd şi disperat. Nu le trebuie decît curaj şi să înţeleagă bine că nu au altă opţiune.

Numele oligarhului este rostit acum în absolut toate instituţiile internaţionale şi pe toate canalele diplomatice, ca fiind inamicul de moarte al Republicii Moldova. Indiferent cît de mulţi bani are, de cîte elemente de şantaj are la dispoziţie împotriva celor care-l slujesc, Plahotniuc începe să simtă că nu este veşnic, că nu este infailibil, că moare şi el ca toţi oamenii. Important este ca Legea şi slujitorii ei să nu-l însoţească părtinitor în ruşine şi blestemul popular cu care va fi nevoit să părăsească butoanele de comandă ale statului mafiot fondat de el.

Acum cea mai mare problemă a acestei ţări nu este formarea unei coaliţii proeuropene de guvernare, ci ori formare uneia din care trebuie exclus oligarhul şi eliberarea instituţiilor de sub controlul lui, ori alegeri anticipate, indiferent de orice temeri occidentale care contravin revoltei populare faţă de aceşti guvernanţi mafioţi. În acest context, PLDM are obligaţia morală faţă de alegători de a nu participa la nici un fel de coaliţie de guvernare care ar contravine tocmai propriilor cerinţe. Haideţi să vedem cîţi deputaţi PLDM se vor vinde muribundului politic Plahotniuc! Să nu uităm că Occidentul este foarte atent la toate combinaţiile lui Plahotniuc, iar soarta ţării depinde de ajutorul venit de acolo. Lui Plahotniuc nu-i pasă, căci nu el suferă de foame şi este sigur că răbdarea moldovenilor este nemărginită, numai că se înşeală amarnic!