5 dintre cele mai rele mame din istorie
Te-ai întrebat vreodată care au fost cele mai rele mame din istorie? Pentru cele mai multe femei, a aduce pe lume un copil este cel mai bun lucru din lume. Unele femei chiar susÈ›in că s-au simÈ›it cu adevărat împlinite abia după ce au născut. În vreme ce majoritatea mamelor fac tot posibilul să se asigure că îÈ™i vor creÈ™te copiii într-o familie iubitoare, unele se dovedesc complet narcisiste, îÈ™i abuzează emoÈ›ional copiii, îi transformă în niÈ™te inadaptaÈ›i sau pur È™i simplu îi ucid, scrie incredibilia.ro. AÈ™adar, iată cinci dintre cele mai rele mame din istorie.
Magda Goebbels și-a ucis copiii cu cianură
În 1930, Magda Ritschel s-a alăturat Partidului Nazist ca voluntară. După o vreme petrecută la o filială locală, a fost mutată la sediul partidului din Berlin, unde a primit sarcina de a se ocupa de documentele private ale lui Joseph Goebbels. În curînd, Joseph i-a făcut curte È™i, la începutul anului 1931, cei doi deveniseră deja un cuplu. S-au căsătorit în acelaÈ™i an, iar Adolf Hitler le-a fost cavaler de onoare.
Cînd naziÈ™tii au ajuns la putere, soÈ›ul Magdei a devenit unul dintre cei mai puternici oameni din Germania È™i unul dintre cei mai de încredere È™i mai devotaÈ›i consilieri ai lui Hitler. Magda È™i Joseph au avut È™ase copii, care au devenit preferaÈ›ii lui Hitler. Cînd Al Treilea Reich s-a prăbuÈ™it, în 1945, È™i Armata RoÈ™ie a intrat în Berlin, Hitler a ales să se sinucidă în loc să se predea.
Magda È™i Joseph au decis să-È™i arate devotamentul urmîndu-l în moarte. Însă Magda nu era mulÈ›umită numai cu moartea ei È™i a soÈ›ului ei: a decis să-È™i ucidă cei È™ase copii, care aveau vîrste cuprinse între 4 È™i 12 ani, forÈ›îndu-i să înghită cianură.
Mary Ball Washington
În comparaÈ›ie cu alte femei din această listă, Mary Ball Washington nu a fost deloc monstruoasă, ba chiar ar merita laude pentru felul în care l-a crescut pe George Washington, unul dintre „părinÈ›ii fondatori ai Americii”. Însă ceea ce o face să apară pe lista noastră este combinaÈ›ia ciudată de comportament pasiv-agresiv pe care i-a servit-o fiului ei întreaga viață.
George Washington spunea că a crescut fiindu-i „de zece ori mai frică” de mama lui decît de oricine altcineva. Într-adevăr, Mary i-a îngreunat viaÈ›a fiului ei.
În timpul războiului cu Anglia, Mary a cerut bani Camerei DelegaÈ›ilor din Virginia. Asta l-a făcut pe fiul ei să se jeneze (din cauza ideii de nepotism) È™i să trimită Camerei o scrisoare prin care cerea ca mamei lui să nu i se dea nici un ban.
Însă toate acestea pălesc în comparaÈ›ie cu faptul că, atunci cînd fiul său lupta pentru independenÈ›a Statelor Unite, Mary era o susÈ›inătoare vehementă a regelui britanic George al III-lea.
A rămas pasiv-agresivă pînă la sfîrÈ™it: cînd George a devenit PreÈ™edinte, în 1789, È™i a venit s-o viziteze, mama sa nu l-a primit într-un mod festiv, anunÈ›îndu-l în schimb că se pregăteÈ™te să moară.
Darius al III-lea avea o mamă „rece ca gheaÈ›a”
Alexandru cel Mare a început cucerirea Imperiului Persan învingînd forÈ›ele guvernatorului persan din Asia Mică în bătălia de pe rîul Granicus, în 334 î.e.n.
Asta l-a făcut pe regele Persiei, Darius al III-lea, să ia seama È™i să pornească el însuÈ™i după Alexandru, în fruntea unei armate uriaÈ™e. S-au înfruntat în 333 î.e.n., cînd perÈ™ii au fost înfrînÈ›i È™i Darius a scăpat cu fuga.
A lăsat în urma sa nu doar armata înfrîntă, ci È™i proviziile È™i bagajele regale, alături de familia È™i haremul său. Conform tradiÈ›iei, regii persani îÈ™i luau femeile cu ei în campanie.
AÈ™a că, atunci cînd Darius a fugit, È™i-a lăsat în urmă soÈ›ia, cele două fiice È™i mama, Sisygambis. Alexandru le-a tratat cu respect, însă fuga lui Darius a umplut-o de dispreÈ› pe Sisygambis.
Regele persan a fost înfrînt încă o dată în Bătălia de la Gaugamela È™i a fugit din nou de pe cîmpul de bătălie. Cînd, în cele din urmă, Darius a fost ucis, Alexandru i-a trimis cadavrul lui Sisygambis ca să-l jelească È™i să-l îngroape.
În schimb, femeia a spus: „Am un singur fiu (se referea la Alexandru) È™i este rege al întregii Persii.” Un deceniu mai tîrziu, cînd Alexandru a murit, Sisygambis a jelit foarte tare, a refuzat să-È™i părăsească încăperea sau să mănînce. A murit cîteva zile mai tîrziu.
Ma Barker și-a educat fiii să devină infractori și le-a adus moartea
Ma Barker îÈ™i merită cu prisosință nominalizarea printre cele mai rele mame din istorie. În anii ’30, America a fost măturată de un val de infractori violenÈ›i, care fascinau È™i, în acelaÈ™i timp, îngrozeau publicul.
Era epoca unor răufăcători celebri, precum Dillinger, Bonnie și Clyde și Machine Gun Kelly. Printre răufăcători se număra și Arizona Donnie Barker, zisă Ma Barker.
Aceasta a ajuns pe lista FBI cu cei mai căutaÈ›i infractori È™i a fost descrisă de J. Edgar Hoover, directorul instituÈ›iei, drept „cea mai periculoasă È™i mai inventivă minte criminală din ultimul deceniu”.
Ar fi fost de ajuns dacă ar fi ales o viață de infracÈ›iuni doar pentru ea, însă femeia È™i-a crescut È™i copiii să fie exact ca ea, condamnîndu-i astfel la moarte.
Arthur, Fred, Herman È™i Lloyd Barker au fost crescuÈ›i încă din copilărie ca să devină infractori violenÈ›i. La maturitate, au devenit hoÈ›i de maÈ™ini, au comis jafuri armate, au răpit È™i au ucis oameni.
Lucrurile s-au sfîrÈ™it prost pentru Herman, care s-a sinucis în anii ’20 ca să nu fie capturat după un jaf nereuÈ™it la o bancă. Ma Barker È™i Fred l-au urmat pe Herman în 1935, după un schimb de focuri cu agenÈ›ii FBI, în Florida.
Elisabeta Bathory, contesa sîngeroasă
Iată È™i ultima dintre cele mai rele mame din istorie prezente pe lista noastră. Probabil că singurul lucru bun care se poate spune despre contesa Elisabeta Bathory de Ecsend (1560-1614) ca mamă este că nu È™i-a ucis copiii. Însă i-a neglijat ca să poată ucide copiii altora. Elisabeta deÈ›ine recordul pentru cea mai prolifică ucigașă din istorie, torturînd È™i omorînd, după relatările unor martori ai vremii, 650 de fete cu vîrste între 10 È™i 14 ani (dintre care doar 80 de crime au fost dovedite) între 1585 È™i 1609.
Elisabeta Bathory s-a născut într-o familie aristocrată distinsă care conducea Transilvania È™i a fost crescută în bogăție È™i privilegii. A primit o educaÈ›ie excelentă de la profesori de frunte.
La 11 sau 12 ani, s-a logodit cu Ferenc Nadasdy, un aristocrat maghiar important. Însă, peste un an de zile, a rămas însărcinată cu fiul unui țăran din împrejurimi.
A fost trimisă să nască în altă parte, iar copilul a fost dat spre adopÈ›ie unei alte familii, pentru a preveni orice problemă în legătură cu viitoarea nuntă a contesei.
În urma procesului din 1610-1611, Elisabeta a fost condamnată pentru 80 de crime. Partenera ei într-ale morÈ›ii, Anna, È™i echipa lor de torÈ›ionari, au fost executaÈ›i.
Elisabetei i s-a permis să rămînă în castelul familie într-un fel de arest la domiciliu, uÈ™a camerei sale fiind zidită. Patru ani mai tîrziu, a murit în somn.
