Foto: Cea mai recentă noutate editorială în domeniul managementului american îi aparține prof. univ. Ion Petrescu

Motto: „SUA sînt numărul unu mondial, aflat în declin”.
Paul Kennedy, economist american, 1989

La începutul sec. XXI, SUA continuă să fie „o națiune de emigranți”, una dintre cele mai eterogene societăți din lume, cu un anumit număr de subculturi. O mare parte din invenții și inovații în lume sînt de sorginte americană. La capitolul indicatorul PNB/locuitor SUA a înregistrat, în anul 2011, 42 486 $, situîndu-se după Luxemburg, însă depășind Japonia. Totodată, la 9 decembrie 2014, omenirea a aflat cu stupoare că China, condusă de planul de reformă economică a legendarului Deng Xiaoping (1904–1997), a devenit puterea economică numărul unu în lume, avînd cea mai mare rezervă valutară din lume – 2,4 trilioane $. Astfel, apare întrebarea firească dacă sec. XXI va mai fi unul american?

Grație excelenței managementului american, Statele Unite ale Americii au devenit lider mondial, context generat și prin faptul că în această țară s-a instituit pentru prima dată în lume știința și practica managerială.

Cea mai recentă lucrare științifică consacrată managementului american îl are drept autor pe profesorul universitar brașovean Ion Petrescu, membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei (2013), doctor honoris causa al Academiei de Studii Economice din Moldova (2007). Profesorul-enciclopedist este autor a 115 monografii și circa 140 de articole și studii științifice în domeniile economiei, ergonomiei, psihologiei, sociologiei, managementului etc. Este conducător științific a 66 de teze de doctorat, 7 distinse cu calificativul cum laude.

Zilele acestea ne-am revăzut cu ilustrul savant la Brașov și mi-a oferit cu drag recenta apariție editorială semnată de Domnia Sa „America – spațiul excelenței în management” (București, Editura „Expert”, 2016, 540 p.). Cu permisiunea distinsului savant am spicuit mai multe curiozități din lucrarea menționată.

1. Managementul american modern are la bază trei dimensiuni: (a) existența pieței; (b) mijlocul industrial de organizare a producției și (c) corporația (societatea pe acțiuni) ca formă principală a proprietății.
2. Experții delimitează „trei revoluții în conducere”: (a) detașarea conducerii de producție; (b) apariția managerilor, a oamenilor de profesie deosebită și (c) atragerea neprofesioniștilor în management.
3. În SUA sînt cunoscute patru forme de atragere a personalului la management: (a) implicarea angajaților la managementul muncii și calitatea producției; (b) formarea de consilii mixte, dintre lucrători și conducători; (c) instituirea sistemului de participare la profit; (d) reprezentativitatea muncitorilor în consiliile directorilor corporației.
4. Caracteristicile stilului american de management sînt: (a) capacitățile organizatorice excepționale; (b) spiritul întreprinzător; (c) perfecționarea continuă a personalului; (d) priceperea de a duce lucrul început pînă la capăt.
5. Întreprinzătorii americani se conduc de „trei reguli de acțiune”: (a) elaborează ceea ce se cumpără și aduce venituri; (b) selectează mijloacele eficiente de realizare a dezideratelor; (c) acționează în cunoștință de cauză și utilizează resursele necesare.
6. În managementul american totul are evaluare bănească și temporală. Timpul reprezintă banii, iar banii – timpul.
7. Firmele americane se adaptează facil la dinamica procesului de globalizare, tinzînd să exploateze orice sursă generată de acest proces.
8. Filosofia americană (implicit filosofia managementului) s-a format ca o alternativă la filosofia europeană prin pragmatism. Întemeietorul conceptului de „pragmatism” este fizicianul și filosoful american Charles Sanders Peirce (1839–1914).
9. „Teoria morcovului și a bîtei”. A fost elaborată de inginerul american F.W. Taylor (1856–1915), considerat părintele managementului științific, și reprezintă prima concepție închegată referitoare la comportamentul de muncă. Se consideră că eficiența maximă se poate realiza prin uniformizarea oamenilor apelînd la standardizare și utilizarea resurselor financiare ca stimulent și singură motivație umană.
10. Politicile de război au jucat un rol central în istoria SUA. Potrivit unor autori, războiul constituie coloana vertebrală reală a istoriei SUA, o țară născută din război și care s-a ridicat la nivelul unei superputeri globale tot printr-o serie de conflicte militare majore, cîștigate cu alocări mari de resurse, derivate din puterea economică.

Ion Valer XENOFONTOV, doctor în istorie

Componentele surselor puterii managerului american potrivit savantului Ion Petrescu

„Biobibliografia” (2016) membrului de onoare al Academiei de Științe a Moldovei Ion Petrescu este cea mai recentă lucrare din colecția „Biobibliografia” (editată de AȘM), a 17-a, fiind și unica consacrată unui savant din România

Savantul din Brașov Ion Petrescu cu cele mai recente apariții editoriale. Foto: Lidia Prisac, 13 mai 2016