UNIUNEA EURASIATICA „DIGITALA”: INCOTRO SE MISCA UEE

Pe 2 februarie, la Alma-Ata, s-a desfăşurat şedinţa ordinară a Consiliului interguvernamental eurasiatic la nivelul de şefi de Guvern din partea a cinci state membre ale Uniunii Economice Eurasiatice (UEE). Întrunirea a reliefat în deplină măsură divergenţele interstatale de bază şi punctele conflictuale, cu care se va confrunta Rusia în cadrul Uniunii, în anul în care va deţine preşedinţia în organizaţie. Şedinţa a arătat în jurul căror probleme va fi concentrată „agenda eurasiatică” şi ce rezultate pot fi aşteptate pe platformele esenţiale de integrare.

 

Pieţele comune: chinurile facerii

Una dintre tradiţionalele şi cele mai importante direcţii ale activităţii statelor membre ale UEE este lupta pentru constituirea a patru pieţe comune – de mărfuri, servicii, capital şi cea a muncii.

Problema constă în prezenţa mai multor bariere reciproce, limitări şi retrageri, precum şi în diferenţa tarifelor de comerţ extern, care de comun acord îndepărtează de marele scop – întemeierea unei uniuni economice puternice şi viabile.

Totodată, acestea fac sol fertil pentru multiple dezacorduri interstatale. Astfel, la finele anului 2017, un nod gordian a devenit zahărul. Rusia a considerat că traderii din Belarus şi Kazahstan, folosindu-se de propriile taxe nule la importul zahărului, au început să-l reexporteze pe piaţa rusească mai profitabilă, creînd astfel o prăbuşire de preţuri de 40%. Chestiunea a fost abordată la şedinţa Consiliului interguvernamental de la Erevan şi, ca urmare a discuţiilor, s-a ajuns la nişte înţelegeri cu Belarus, care prevăd că materia primă pentru producerea zahărului va fi livrată din Rusia şi nu de peste hotare.

Totuşi, înţelegerile, din cîte se vede, nu atît au soluţionat problema, cît au aprofundat-o: producătorii ruşi au început să livreze zahăr ieftin în Belarus, prăbuşind preţurile şi acolo, din care cauză guvernul belarus a fost nevoit să introducă preţuri reglementate la zahăr. Pe 2 februarie, ministrul Agriculturii al Federaţiei Ruse, A. Tkaciov, care anul trecut ajunsese să ceară chiar închiderea pieţei ruse în faţa importului belarus şi kazah, a fost prezent la negocieri. Şi statele, cum rezultă clar din documentele aprobate la summit, s-au înţeles asupra necesităţii de a face o analiză a situaţiei create pe piaţa de zahăr. Astfel, problema, deocamdată, este departe de soluţionare, iar ţările membre încă vor trebui să coordoneze mecanismul de obţinere a preţurilor echitabile, care, pe de o parte, ar pune capăt reexportării ieftine în Rusia, iar pe de altă parte, nu ar duce la scumpirea substanţială a zahărului în Kazahstan şi Belarus.

Despre existenţa încă a unei divergenţe în contextul barierelor şi restricţiilor pentru comerţul reciproc a devenit cunoscut după gluma lui Dmitri Medvedev pe marginea cutremurului de pămînt, produs la Alma-Ata în ziua summit-ului. „Cutremurul a avut loc în momentul examinării deciziei nr. 666 a Sovietului Miniştrilor al Republicii Belarus. Asta pentru noi toţi este o lecţie, iar pentru Belarus – un semn, un semnal dumnezeiesc”, a spus premierul rus.

Este vorba de Decizia Sovietului Miniştrilor al R. Belarus nr. 666 de la 6 august 2015, care a făcut obligatorie prezentarea actelor sanitar-epidemiologice pentru toată producţia importată în Belarus. Chiar dacă un asemenea document demult nu mai este necesar între ţările UEE, or, Minskul oficial a impus astfel bariere comerciale de prisos.

La rîndul său, Belarus în pemanenţă indică Rusiei la şedinţele organelor UEE asupra necesităţii creării unei pieţe comune de gaze, petrol şi produse petroliere. Cerinţa a fost reiterată şi de această dată de prim-ministrul R. Belarus, Andrei Kobliakov. În 2016, între Rusia şi Belarus s-a încins o dezbatere aprinsă cu privire la faptul ce preţ la gaze trebuie considerat corect. O reglementare în acest sens a fost posibil să fie obţinută abia în 2017, şi, deocamdată, doar pentru cîţiva ani.

Toate aceste dezbateri comerciale, doar o parte din care devin publice, vorbesc despre o insuficienţă de încredere în interiorul UEE. Fiecare ţară încearcă în mod unilateral să obţină profituri maxime şi puţin se deranjează de cauza comună. În mare parte, asemenea comportament se explică prin micşorarea, cauzată de criză, a tortului economic de împărţit, ceea ce favorizează sporirea egoismului naţional.

În acest context, indicii macroeconomici ai UEE, în special pentru dinamica comerţului reciproc, nu pot redresa situaţia. Or, conform rezultatelor anului 2017, creşterea comercială reciprocă de 26% nu este altceva decît un proces de restabilire – după căderile de 25,5% din 2015, plus încă cu 5,8% în 2016. Creşterea economică aşteptată în Rusia, la nivelul de 2-3% în 2018, puţin probabil să schimbe ceva, iar statele UEE s-ar putea ca într-o perspectivă apropiată să modifice puţin lista pretenţiilor reciproce referitor la barierele comerciale existente.

 

Digitalizarea: concurenţa atitudinilor

Una din principalele teme ale preşedinţiei sale în UEE, Rusia a decis să fie digitalizarea. Statele Uniunii au început să discute acest subiect mai mult de un an în urmă, însă abia acum au ajuns la coordonarea unor hotărîri concrete şi semnarea unor documente strategice.

Graţie faptului că şefii de Guvern ale statelor UEE au participat pe 2 februarie nu numai la o adunare oficială , dar şi la o sesiune a forumului „Agenda digitală în epoca globalizării”, ei au reuşit să contureze atitudinile naţionale faţă de faptul cum trebuie folosite tehnologiile informaţionale în folosul fiecărui stat aparte şi al Uniunii în general.

Cele mai observabile au fost dezacordurile dintre ţări referitor la folosirea criptovalutei. Anul trecut Belarus a luat decizia să liberalizeze la maximum piaţa criptovalutei în cadrul funcţionării propriului Parc IT. Kîrgîzstan a anunţat că este gata să folosească criptovaluta în propriile achiziţii publice.

Premierul rus Dmitri Medvedev, nu numai că şi-a arătat atitudinea sceptică faţă de criptovalute, menţionînd că acestea ar putea fi nişte ordinare „bule de aer” pe piaţă, dar a şi chemat colegii din alte ţări, în condiţii de reciprocitate economică, să elaboreze convenţii comune în eventualitatea că criptovalutele vor fi utilizate în sistemele naţionale de plăţi.

Poziţia R. Belarus, conform premierului A. Kobliakov, se explică în primul rînd prin tendinţa Minskului de a găsi resurse suplimentare pentru creşterea propriei economii. Cu toate acestea, Minskul oficial a declarat ferm că ţările lumii astăzi concurează la capitolul digitalizării, procesul avînd loc şi în cadrul UEE. Astfel, dacă statele membre ale Uniunii vor accepta o mai largă utilizare a criptovalutelor , în condiţiile actuale de diferenţiere în sistemele de reglementare naţională acest fapt ar putea provoca neînţelegeri serioase.

În acelaşi timp, Rusia, atît la nivel retoric, cît şi practic, şi-a exprimat susţinerea tehnogiilor blockchain. Se ştie că în conformitate cu un acord interstatal Banca Centrală a Rusiei elaborează un sistem de transmitere a mesajelor financiare între regulatorii ţărilor UEE. Ulterior acest sistem poate deveni o platformă pentru plăţi reciproce, care va fi bazată pe noi principii de distribuire a registrelor. Astfel, între statele UEE există şi puncte comune, nu doar de deosebire.

Al doilea, nu mai puţin important grup de chestiuni, asupra cărora în UEE probabil se încrucişează săbii, constă în crearea platformelor digitale care permit urmărirea circuitului de mărfuri pe teritoriul întregii Uniuni.

Lobbystul de bază al acestei idei este Moscova. Pînă în 2024 Rusia intenţionează să creeze un sistem naţional de urmărire a tuturor canalelor de mărfuri.

Rusia este interesată în dezvoltarea unor asemenea sisteme care asigură transparenţa circulaţiei mărfurilor din cîteva motive. În special pentru că acestea ajută să elibereze schemele de import de contrabandă, să majoreze acumulările fiscale, asigurînd calitatea produselor în interesul populaţiei.

Nu este un secret că hotarele externe ale UEE sînt slab protejate de importul ilicit. Problema este cunoscută de toţi: reexporturile, mai ales de mărfuri alimentare, din Europa prin Belarus, pe care Minskul promite să le combată „în măsura posibilităţilor”, de roşii din Turcia prin Armenia, de mărfuri chinezeşti prin Kîrgîzstan. Rusia, folosind , experienţa Uniunii Europene, ar vrea să-şi asigure propria securitate economică.

La iniţiativa Moscovei a fost elaborat şi la 2 februarie semnat acordul privind marcajul mărfurilor cu mijloace de identificare în UEE. Acest acord are un caracter cadru, stabilind ordinea lansării platformelor interunionale de monitorizare pentru fiecare categorie de mărfuri. Afară de aceasta, statele membre au căzut de acord să coordoneze între ele introducerea sistemelor naţionale de monitorizare. Primul sistem în acest sens ar putea fi în domeniul farmaceuticii . Un marcaj electronic există deja în Belarus şi Armenia, în regim de testare a fost lansat şi în Rusia.

Însă dorinţa Rusiei de a introduce controlul asupra unui volum cît mai mare de circuit al mărfurilor (de dorit al tuturor) se ciocneşte de atitudinea sceptică a altor ţări membre.

Astfel, la şedinţa Consiliului şefilor de Givern, prim-ministrul R. Belarus, A. Kobliakov a declarat: „Sper că introducerea marcajului unor mărfuri concrete se va face ţinînd cont de interesele naţionale ale tuturor statelor membre UEE. Este important ca în această problemă să fie respectat un echilibru optimal între toate interesele”.

Ca urmare, este puţin probabil că în următorii ani vom observa o creştere vertiginoasă a platformelor informaţionale de monitorizare interstatale. Acestea vor fi create pentru grupuri aparte de mărfuri. De aceea, dacă Rusia va lansa în 2024 platforma sa naţională pentru tot circuitul de mărfuri, nu este clar cum va funcţiona aceasta în condiţii de teritoriu comun vamal pe teritoriul UEE.

Afară de chestiuni de reglementare a criptovalutei şi securitate economică, în faţa statelor UEE mai apare o chestiune în cadrul agendei digitale şi aceasta este foarte importantă – cum să stimuleze în interesele integrării eurasiatice apariţia platformelor digitale transfrontaliere în mediul privat. Astăzi asemenea platforme apar mai mult în interesele statelor: aşa lucrează sistemele informaţionale pentru schimbul de date vamale, sistemele de urmărire a circuitului de mărfuri, fiind create platforme similare pentru regulatorii financiari şi în scop de integrare a sistemelor de pensii în spaţiul UEE.

Deocamdată nu-i neclar în ce măsură este solicitată digitalizarea la nivel de business. Acum este evident că introducerea tehnologiilor informaţionale se face preponderent la nivel naţional, iar ţările nu coordonează între ele aceste procese.

Totodată, după cum a menţionat Dmitri Medvedev, între statele membre UEE există o mare inechitate digitală. Şi aceasta într-adevăr e aşa: dacă Rusia şi Kazahstan deja de zece ani în urmă au introdus tehnologiile e-guvernare şi digitalizarea serviciilor publice, implementînd tehnologiile oraşelor inteligente, atunci Kîrgîzstan şi Armenia abia încep realizarea unor asemenea procese. Potrivit datelor Băncii Mondiale, în Kîrgîzstan acces la internet are nu mai mult de 3% din populaţie. De aceea nu este clar cum anume va funcţiona digitalizarea la nivelul UEE.

Pentru stimularea creării platformelor digitale transfrontaliere Comisia economică eurasiatică desfăşoară concursul „Platforme digitale eurasiatice”. Este o iniţiativă interesantă, însă aceasta poate aduce doar rezultate parţiale, în condiţiile de lipsă în mediul de afaceri al UEE a unor interese comune relevante.

În ciuda complicaţiilor evidenţiate, examinarea unei agende digitale comune este o programare serioasă pentru viitorul tuturor statelor UEE. După cum a menţionat pe 2 februarie prim-ministrul Kazahstanului, Bakîtjan Saghintaev, de cele mai dese ori probleme în coordonarea agendei digitate apar nu doar între ţări, ci chiar şi între ministerele unui stat. Perfectarea unui schimb regulat de informaţii, apropierea sistemelor naţionale de reglementare, conjugarea eforturilor, fie şi fără anunţarea unor proiecte de rezonanţă la nivel de Uniune, sînt foarte importante pentru o funcţionare stabilă a UEE.

Andrei DEVIATKOV, colaborator ştiinţific superior la Centrul de cercetări postsovietice în cadrul Institutului de Economie al Academiei de Ştiinţe a Rusiei

Sursă: Eurasia Expert

Socialmai mult
22.05.18 - 18:28
22.05.18 - 18:27
22.05.18 - 18:25
22.05.18 - 15:11
22.05.18 - 15:09
22.05.18 - 13:01
21.05.18 - 17:55
21.05.18 - 17:54
21.05.18 - 17:52
21.05.18 - 16:25
21.05.18 - 11:43
20.05.18 - 12:57
20.05.18 - 12:55
18.05.18 - 19:21
18.05.18 - 19:18
18.05.18 - 18:53
18.05.18 - 15:49
18.05.18 - 15:48
18.05.18 - 15:47
18.05.18 - 14:16