Putînd să distrugă „Sistemul Plahotniuc”, provoacă „panici colaterale”

După învestirea sa în funcţia de procuror general, pe data de 29.XI.2019, pentru scurtă durată, Alexandr Stoianoglo a fost apreciat, relativ unanim, ca fiind un specialist integru, incoruptibil şi capabil să reformeze o instituţie îngenuncheată în faţa lui Vladimir Plahotniuc. Precizez că aici mă refer, mai cu seamă, la aprecierile de care s-a bucurat din partea societăţii civile, a mijloacelor mediatice şi, în general, chiar şi din partea celor care nu sînt simpatizanţii socialiştilor, care sînt „motorul” actualei guvernări.

Încă de la învestirea sa, Stoianoglo a dat semnale foarte clare că vrea să depolitizeze total Procuratura Generală (PG) şi instituţiile subordonate, că, pe timpul mandatului său, procurorii nu se vor subordona nici unei eventuale sugestii sau comenzi politice, indiferent de la ce nivel ar veni. Valurile de agresiuni mediatice împotriva lui Stoianoglo s-au declanşat din clipa în care au început să se efectueze controale severe la Procuratura Anticorupție (PA) și PCCOCS, dar mai ales după suspendarea din funcţie a lui Viorel Morari, fost şef al PA, anchetarea penală, reţinerea în arest preventiv şi, ulterior, suspendarea sa din funcţie prin decizia CSP.

Cunoscîndu-i-se trecutul de „locotenent” credincios lui Plahotniuc, de bîtă a Sistemului oligarhic împotriva celor cărora „trebuia să li se preia afacerile” şi oponenţilor politici ai uzurpatorului fugar, cunoscîndu-i-se „miracolul” averilor şi afacerilor de milioane de euro ale întregii lui familii din perioada şefiei sale în fruntea PA, orice om cinstit se revoltă cînd îl aude pe Morari acuzînd că ar fi „persecutat politic, la comandă politică”!

Ca slujitor credincios al lui Plahotniuc, Viorel Morari ştie multe şi despre mulţi. În acest context, Stoianoglo reprezintă pentru numeroşi indivizi o ameninţare. Asta în sensul că poate scoate „tot” de la Morari, nu va muşamaliza nimic şi va iniţia pedepsirea tuturor fărădelegilor comise de către Sistemul Plahotniuc.

Ceea ce revoltă marea majoritate a moldovenilor îngenuncheaţi de Plahotniuc şi prin „biciul lui Morari”, este faptul că mai multe instituţii mediatice, jurnalişti şi comentatori politici obişnuiţi ai ecranelor de televiziune, care pînă nu de mult se declarau potrivnici oligarhului, au încercat şi încă mai încearcă să-l prezinte pe Morari drept o „victimă nevinovată” a lui Stoianoglo şi, culmea, a lui Dodon.

După reţinerea lui Morari, n-am fi fost surprinşi dacă doar diplomaţi şi anumiţi politicieni români „şi-a fi exprimat îngrijorări serioase privind reforma reală a Procuraturii”. Ştim cu toţii că „mulţi astfel de fraţi români” se tem de grave destăinuiri legate de complicitatea lor cu Vladimir Plahotniuc. Am fost însă contrariaţi, legitim, cînd astfel de „îngrijorări” au fost exprimate şi la nivelul Ambasadei SUA de la Chişinău şi de către Peter Michalko, şeful Delegaţiei UE în Republica Moldova. Din cîte ştim noi, serviciile şi diplomaţiile occidentale au aflat de mult că „centrul de informare românesc în Dosarul Republica Moldova” a dezinformat grosolan pentru a-şi proteja şi consolida complicitatea cu Plahotniuc în calitate de uzurpator al Puterii…! Diplomaţia SUA şi a UE i-a făcut să creadă pe toţi observatorii independenţi că vrea cu orice preţ nu doar debarcarea procurorului şef, prin compromitere mediatică falsă a lui Stoianoglo, ci chiar şi a noii guvernări.

Prin comunicatele emise, cele două servicii diplomatice amintite, la unison cu diplomaţia română complice cu Plahotniuc, doreau să sugereze că se aşteptau ca Stoianoglo să facă într-o lună tot ceea ce nu s-a putut realiza în 28 de ani în domeniul reformei Procuraturii. Din umbră, Plahotniuc aplaudă, văzînd că planurile sale destabilizatoare continuă să funcţioneze şi la un astfel de nivel! În acest context, n-ar fi de mirare să ne pomenim că vor fi „eroizaţi”, ca fiind „persecutaţi politic, la comandă”, şi procurorii de tristă amintire Adriana Bețișor și Andrei Băeșu, care sînt cercetaţi penal pentru modul în care au „investigat” furtul miliardului, ascunzînd fapta infracțiunii, şi falsificînd acte.

„Veți auzi foarte multe lucruri interesante despre activitatea Procuraturilor”, spunea Stoianoglo pe data de 26 Decembrie şi nu ne-a lăsat mult să aşteptăm. Chiar dacă nu i s-a pus la dispoziţie suficient timp, iar asta pentru că a fost învestit în funcţie pe 29 Noiembrie, fiind un veritabil profesionist şi cunoscător al Sistemului, într-o conferinţă de presă din 20 Ianuarie 2020, a dezvăluit ceea ce nici unul pînă la el nu a făcut-o. Prin cele „raportate public”, spre deosebire de absolut toţi procurorii generali de pînă la el, Stoianoglo nu doar că a demonstrat că are de gînd să cureţe Sistemul corupt, dar prin cele prezentate a dat clar de înţeles că nu are de gînd să muşamalizeze nelegiuiri ori să preia vreuna din schemele corupte din Sistem pentru a le utiliza în interes personal, de grup ori să le „afilieze politic”. Stoianoglo a înţeles că tocmai aceste practici au blocat pînă acum toate tentativele de reformă a Procuraturii, a Justiţiei, în general.

Ca să înţelegeţi realitatea, obiectivitatea celor arătate mai sus, vă prezentăm o parte din dezvăluirile lui Stoianoglo, care însumează chiar şi un angajament programatic în continuă derulare!

PG: Rezultatele controalelor desfășurate la PA și PCCOCS în perioada Decembrie 2019 – 10 Ianuarie 2020

„Pe cauza penală privind frauda bancară (furtul miliardului; n. red.), s-au făcut multe eforturi de entitățile implicate în investigație, cu arestări ale unor beneficiari ai furtului bancar, cu sechestrări de bunuri și active de valoare. Totuși, auditul procesual al materialelor cauzei penale au scos în evidență multiple carențe, ceea ce înseamnă că direcția pe care s-au focusat procurorii pînă în prezent, nu a permis să aibă loc o investigație complexă și obiectivă, cu referire la toți potențialii beneficiari ai furtului miliardului. …Poziția și declarațiile unor persoane direct implicate în procesele de investigație au fost ignorate total, în timp ce unele grupări economice și politice au fost favorizate unilateral.

La investigațiile din cadrul acestui dosar lucrează un grup format din doar șase persoane, în timp ce o altă cauză, nesemnificativă, este investigată de un grup format din 45 de persoane. Auditul procesual al materialelor cauzei penale au scos în evidență multiple carențe, ceea ce înseamnă că direcția pe care s-au focusat procurorii pînă în prezent, nu a permis să aibă loc o investigație complexă și obiectivă, cu referire la toți potențialii beneficiari ai furtului miliardului” spune Stoianoglo.

Procurorii implicaţi în activitățile de control al Procuraturilor specializate au întîmpinat probleme de ordin major în verificarea în ansamblu a activităţii acestor Procuraturi, din cauza lipsei „practic totale” a evidenţei activităţilor de bază a Procuraturilor, în contextul în care procurorii-şefi sînt obligaţi să asigure prin registre unice evidenţa permanentă a cauzelor/proceselor penal (10 registre). Nu a fost posibil de verificat completamente pe cîte cauze penale, de facto, s-a exercitat şi condus urmărirea penală, cîte persoane au fost reţinute şi cîte din ele au fost arestate, cîte din ele au fost scoase ulterior de sub urmărire penală. PA nu a lucrat eficient în ultimii patru ani. Fiecare a 3-a infracțiune din cele investigate a fost clasificată drept infracțiune minoră, sau nu atinge gradul de severitate al infracțiunilor clasificate cel puțin grave. Din numărul total de sentințe în instanțele de fond, 33% reprezintă cazuri de corupție minoră, de mită de maximum 5.000 de lei. (...) Dosarele de rezonanță se prăfuiesc în safeuri neavînd finalitate cu anii. Potențialul PA a fost utilizat doar în documentarea cazurilor minore, în scopul creării unor indicatori statistici favorabili.

Mai multe persoane au fost interceptate timp de 8 sau chiar 12 luni. O persoană cu funcție de răspundere din cadrul Procuraturii a fost interceptată neîntemeiat, motivul fiind că „nu este cunoscut utilizatorul numărului de telefon”, chiar dacă această persoană era arhicunoscută de toți angajații iar numărul de telefon era utilizat zi de zi în scopuri de serviciu. Prin activităţile acestor două Procuraturi specializate care au vizat încălcări flagrante ale drepturilor fundamentale ale omului, Republica Moldova a fost tratată de o bună parte a societăţii, într-o perioadă de mai mulţi ani, ca un stat poliţienesc, în care oamenii au trăit cu simţul fricii faţă de organele de drept apreciate ca inchizitorii.

Cu referire la cauza privind „finanţarea PSRM”, pornită, de fapt, pentru acţiuni pretinse de spălare de bani, care la fel este una extrem de voluminoasă şi complexă, este de reţinut că activităţile procesuale au purtat, începînd cu Iunie 2016, un caracter neplanificat şi neconsecvent pe o durată de peste 3 ani (o acţiune de urmărire penală în 2016, altă acţiune în 2017, iar în 2018 şi 2019 – nici o acţiune de urmărire penală), trezind interes doar cînd anumite evenimente social-politice au început a fi utilizate de diferite grupuri de interese, inclusiv şi de către unii dintre procurori care au fost responsabili în ultima instanţă de ineficienţa anchetei pînă în prezent. Doar în Noiembrie 2019, pe dosar a intervenit conducătorul PA (Viorel Morari) şi a dispus exercitarea urmăririi penale de către un grup din 28 de procurori şi 38 de ofiţeri de urmărire penală şi de investigaţii.

Un episod distinct ce vizează anumiţi membri ai PSRM, a fost examinat de PA cu dispunerea neînceperii urmăririi penale, soluţia dată fiind anulată şi procesul penal reluat de conducerea PA doar sub presiuni majore politice realizate prin media în lunile Noiembrie-Decembrie 2019.

Procesul penal reluat, deşi reprezenta un caz distinct, contrar prevederilor CPP, la 02.12.2019, a fost conexat la materialele cauzei penale menţionate. Procuratura Generală nu s-a implicat în acest dosar penal decît pentru verificarea lui în legătură cu examinarea adresării oficiale a Preşedintelui PSRM, Zinaida Greceanîi, fiind constate încălcările procesuale enumerate mai sus.”

Motivul pentru care complicii lui Plahotniuc se tem de Stoianoglo

Analizînd toate aceste aspecte cu obiectivitate, constatăm că şi Stoianoglo a devenit unul dintre inamicii personali ai lui Plahotniuc. Asta pentru că i-a înlăturat omul lui de încredere, Viorel Morari, din fruntea PA, cu care încă mai spera că poate lupta eficient împotriva lui Dodon şi a Republicii Moldova. Teama lui Plahotniuc constă în aceea că Stoianoglo, în mod absolut independent şi în spiritul legii, poate demonstra falsul lansat mediatic de către Plahotniuc în privinţa aşa-zisei finanţări externe ilegale a socialiştilor şi a lui Dodon. Nu trebuie musai să fii procuror ca să înţelegi acest fals. Este suficient să urmărim evoluţia cronologică a dezinformărilor lansate în momente politice convenabile lui Plahotniuc.

Paradoxul cu care încă ne mai confruntăm, în „episodul Morari”, constă în aceea că cei care-l atacă pe Stoianoglo o fac la dorinţa lui Plahotniuc de parcă ar fi hipnotizaţi. O fac totuşi conştient din cauză că Stoianoglo cercetează nelegiuirile omului de încredere al oligarhului fugar, Morari, prin care acesta dorea să-şi răzbune stăpînul, din funcţie oficială, cercetîndu-l penal, pe cauze false, tocmai pe Dodon, cel care a scăpat ţara de fugarul Plahotniuc. Totodată, nu excludem varianta prin care nelegiuirile amintite pot să-şi întindă iţele pînă la chiar cei care, declarativ, au fost împotriva lui Plahotniuc, însă acum devin avocaţii lui colaterali prin „eroizarea” lui Morari într-o absurdă ofensivă a lor asupra lui Dodon. „Bună scuză”, nu avem ce zice”! În numărul viitor, pentru că situaţia o cere şi adevărul e disperat să iasă la suprafaţă, o să vă oferim adevăratul chip al lui Morari, cel de „jupîn protector” al unei averi de familie absolut ameţitoare!

Mihai CONŢIU