UE, CARE VEDE RM PRIN OCHII DIPLOMATIEI

Pirkka Tapiola: Moldova are nevoie de un simţ al identităţii

În Republica Moldova se fac eforturi insuficiente în direcţia creării unei identităţi civice comune, declară şeful Delegaţiei UE în RM, Pirkka Tapiola, într-un interviu pentru Agenţia IPN. În opinia lui, principalul factor destructiv este discursul polarizant. “Cu cît se polarizează discursul, cu atît polarizarea devine mai evidentă şi la nivel de cetăţeni. Aceasta-i atmosfera. Nu ajută deloc la consolidarea unui „noi””, spune diplomatul european. “Este important să se creeze un sentiment al identităţii, identităţii civice, în primul rînd, nici nu vorbesc de identitatea naţională sau altceva. E ceea ce ne uneşte. Lipsa unei identităţi determină cetăţenii moldoveni să aibă aşteptări mai mari vis-a-vis de forţele externe, precum Rusia, UE sau state membre ale UE, decît faţă de forţele politice interne”, declară Tapiola.

Ar trebui să înţelegem bine că afirmaţiile, constatările ambasadorului UE în Republica Moldova reflectă şi parametri reali în care percepe Bruxellesul această ţară. În acest context, ni se pare util să vă mai oferim cîteva extrase din interviul acordat de Tapiola IPN.

“În lipsa acestui „noi” care trebuie edificat între cetăţeni, fiecare avînd experienţe personale foarte diferite, identificări de sine diferite şi aşa mai departe, există aşteptarea că altcineva va veni şi va prelua grijile, fie că vorbim de Rusia, de Uniunea Europeană sau de un membru aparte al UE. Că cineva din afară, cumva, poate veni şi prelua responsabilitatea”. „Acum văd că discursul politic devine din ce în ce mai polarizat şi cred că aceasta este problema cea mai mare. În ce măsură această polarizare reflectă cu adevărat realitatea rămîne de discutat şi n-aş vrea să intru mai adînc în acest subiect, dar am opiniile mele pe această temă ( este vorba despre polarizarea geopolitică, dar şi polarizarea lingvistică, polarizarea identitară...).”

„Pentru ca ţările din fosta Uniune Sovietică să reuşească, trebuie să se realizeze şi mai mult, la toate nivelurile societăţii, că interesul naţional trebuie să predomine, iar interesele particulare nu trebuie să aibă un rol atît de important şi noi am subliniat acest lucru în concluziile Consiliului UE din Februarie 2016. Am vorbit şi despre influenţa businessului şi altor interese în viaţa politică. Lucrurile trebuie depolitizate. Alt duşman e lipsa eforturilor în direcţia creării unui „noi”. Cum am menţionat, mă îngrijorează mult discursul polarizant. Cu cît se polarizează discursul, cu atît polarizarea devine mai evidentă şi la nivel de cetăţeni. Aceasta-i atmosfera. Nu ajută deloc la consolidarea unui „noi”.

Toate aceste elemente se schimbă spre bine atunci cînd sentimentul identităţii devine mai puternic. Cînd cineva decide pentru sine că trebuie să fie responsabil pentru soarta sa locuind pe acest teritoriu, acesta va pune presiune să se elimine interesele obscure. Se destramă şi logica că cineva din afară ţi-ar putea rezolva problemele. O mînă de ajutor poate să vină şi din afară. Noi suntem aici să ajutăm, sprijinim, finanţăm, sfătuim şi aşa mai departe, însă restul trebuie să vină din interior.”
„Lucrez în regiunea aceasta de mult timp şi, da, propaganda e ceva ce are impact negativ. Sentimentul de dezamăgire din societate, care şi-a pus speranţele într-un Guvern declarat pro-european, aşteptările fiind înşelate, reprezintă desigur una din problemele principale. În acelaşi timp, remarcăm că în alte ţări din regiune aşteptările au fost la fel înşelate, iar puterea s-a schimbat, de exemplu în Ucraina, de la Iuşcenko la Timoşenco, la Ianukovici. Însă imaginea UE a rămas mai mult sau mai puţin stabilă.”

„E valabil şi pentru cetăţenii pro-ruşi, care au aşteptări că Moscova le va rezolva problemele. E valabil şi pentru cei care se identifică puternic cu România, o ţară din care a făcut parte R. Moldova. Pe vremuri de criză, se constată o creştere a acestor sentimente unioniste. O parte din ele sunt de înţeles, sunt strîns legate de factorul emoţional, dar o parte sunt legate de credinţa că, poate, o ţară vecină va veni într-o bună zi să te scutească de griji. Pe parcursul mandatului meu, existînd guverne care s-au declarat proeuropene, uneori puteai rămîne cu impresia că ţine de responsabilitatea noastră modul cum se guvernează ţara, în timp ce noi doar ofeream sprijin extern” a declarat Tapiola.

Virginia Filip 16.07.2017 - 18:45

Eu cred ca Tapiola a pus problema intr-un mod cam exagerat. Nu s-a pus niciodata in discutie faptul ca noi nu avem identitate. E clar ca noi ne consideram romani, chiar daca pe unii ii deranjeaza asta si suntem romani. Ca mai suntem asociati ca facand parte dintr-o tara ex sovietica e pentru ca atatia ani nu am stiut decat sa traim ceea ce ne spuneau rusii.

Socialmai mult
23.11.17 - 17:27
23.11.17 - 17:25
23.11.17 - 17:17
23.11.17 - 17:05
23.11.17 - 17:04
23.11.17 - 12:05
23.11.17 - 12:02
22.11.17 - 18:57
22.11.17 - 17:37
22.11.17 - 17:36
22.11.17 - 17:35
22.11.17 - 14:44
22.11.17 - 13:27
22.11.17 - 13:14
22.11.17 - 12:59
22.11.17 - 12:18
22.11.17 - 12:17
21.11.17 - 18:41
21.11.17 - 18:40
21.11.17 - 18:20