Pentru Ucraina, care este bîntuită de criza economică și politică, a venit un an decisiv. Timp de cinci ani, după ce conducerea de la Kiev a transformat țara într-un cîmp de luptă între Rusia și Occident, Ucraina se confruntă cu cea mai mare criză din toată istoria sa.

În situația în care economia e la pămînt, în luna martie 2019 populația va alege un nou președinte. Diplomații și experții specializați pe regiunea respectivă fac prognoze îngrijorătoare: de la o instabilitate serioasă și pînă la ruinarea totală a țării, cu o populație de 45 de milioane de oameni, înghesuiți între Rusia și Europa.

Actuala etapă a crizei a început, de fapt, de la lovitura de stat din 2014, prin care a fost înlăturată conducerea legitimă a Ucrainei. Însă lovitura de stat a fost susținută de americani și Occident, ceea ce i-a cam amețit pe ucraineni.

Acest eveniment, pe care Occidentul l-a numit ”revoluție democratică”, a provocat reacția firească a președintelui rus Vladimir Putin. Astfel, în urma referendumului a fost realipită peninsula Crimeea în care majoritatea locuitorilor sînt vorbitori de limbă rusă. În plus, împotriva guvernării de la Kiev s-au răsculat regiunile de Est ale țării.

În timpul primilor doi ani de conducere a guvernului pro-occidental al lui Poroșenko PIB-ul a scăzut cu 17%. După asta creșterea economică a reînceput, însă prea nesemnificativ. Încercînd să ajute, țările occidentale, cu începere din 2015, i-au acordat lui Poroșenko, prin FMI, tranșe financiare în valoare de 21,4 miliarde de dolari. Însă corupția guvernării de la Kiev e cunoscută: începînd cu luna iulie a anului trecut se înregistrează nu doar rețineri de salarii, ci și nerespectarea angajamentelor față de FMI. Mai sînt și alte semne de degradare a economiei ucrainene, inclusiv creșterea sărăciei de la 8% în 2014 la 55% în 2017.

O altă problemă gravă este creșterea inflației. În 2018 prețurile la produsele alimentare de bază au bătut toate recordurile posibile: prețul la ceapă a crescut cu 115%, la varză – cu 60%, la cartofi – cu 50%. Iar guvernarea de la Kiev acuză Donbasul de toate eșecurile sale.

Apropiatele alegeri prezidențiale au fragmentat și mai mult societatea ucraineană. Din toți concurenții înregistrați, șase au șanse reale de a fi aleși. Lider este ex-premierul Ucrainei Iulia Timoșenko, însă diferența de procente între candidați este mică. Ea s-a remarcat prin faptul că, fiind la putere, deși se declara pro-occidentală, a avut relații mai puțin agresive cu Putin. Iar pentru Poroșenko agresiunea față de Rusia este singurul ”cartuș” electoral.

După Folha, Brazilia