Trei blocuri de initiative legislative ale Presedintelui Republicii Moldova

În timp ce guvernarea este preocupată de jocuri geopolitice și se străduie să ramînă la putere cu orice preț, situația social-economică în Republica Moldova continuă să se agraveze. În scopul sporirii nivelului protecției sociale a cetățenilor noștri, dar și pentru a impulsiona dezvoltarea economică a țării, astăzi am lansat un set de inițiative legislative cu caracter social-economic, expediind Parlamentului un șir întreg de proiecte legislative, care vizează mai multe dimensiuni: protecția socială, politici economice și financiare, responsabilitatea guvernului pentru respectarea legislației bugetar-fiscale etc. Acest set de inițiative a fost elaborat și cu contribuția Consiliului Economic de pe lîngă Președintele RM, dar și în rezultatul multiplelor întrevederi cu reprezentanții mediului de afaceri

Drept reacție la pseudo-reformele promovate de guvernare în sistemul de pensii, care se reduc doar la majorarea vîrstei de pensionare și creșterea continuă a stagiului de cotizare, am expediat în adresa Parlamentului cîteva inițiative legislative cu caracter social, inclusiv:

  • Anularea modificărilor legislative, care prevăd majorarea vîrstei de pensionare .
  • Indexarea semestrială a pensiilor: la data de 1 aprilie și la data de 1 octombrie. 
  • Pentru pensiile care sînt mai mici de minimul de existență pentru pensionari – aplicarea coeficientului de indexare, care ar ajusta mărimea pensiei la nivelul acestui indicator. 
  • Stabilirea unui termen minim garantat de 5 ani de primire a pensiei de către urmași, în cazul decesului prematur al beneficiarului pensiei pentru limita de vîrstă.

În cazul decesului asiguratului, beneficiar al dreptului la pensia pentru limita de vîrstă, într-un termen mai mic de 5 ani de la data obținerii acestui drept,  urmașii acestuia vor beneficia de pensie. În mod practic, aceasta înseamnă că dacă asiguratul a decedat după 2 ani de la data ieșirii la pensie, atunci urmașii săi vor mai beneficia încă 3 ani de pensia, pe care o primea asiguratul. În condițiile unei speranțe de viață net inferioare celei din majoritatea statelor europene – state la experiența cărora s-a făcut trimitere pentru argumentarea majorării vîrstei de pensionare, este absolut necesar ca urmașii persoanelor care au contribuit la bugetul asigurărilor sociale de stat pe parcursul a zeci de ani să poată beneficia de pensia meritată de asigurat, în cazul decesului prematur al acestuia. Speranța de viață la bărbați abia depășește 67 de ani, fapt care înseamnă, că după majorarea vîrstei de pensionare pînă la 65 de ani, perioada medie de beneficiere de pensie pentru asigurat este de ceva mai mult de 2 ani. Și aceasta în condițiile în care, stagiul de muncă necesar pentru obținerea pensiei pentru limita de vîrstă crește continuu, urmînd să ajungă la 35 de ani. Modificarea legii cu privire la salarizare în vederea majorării salariilor personalului auxiliar din instituții. 

  • Efectuarea unui examen profilactic medical anual gratuit pentru toți cetățenii Republicii Moldova, incluzînd cel puțin, analiza generală a sîngelui și radiografia cutiei toracice.

Scopul acestei iniţiative este de a consolida activitățile de profilaxie a bolilor în țară. Situația actuală în domeniul ocrotirii sănătății în Republica Moldova este una inacceptabilă pentru un stat care ține la cetățenii săi. Pe lîngă dificultățile legate de funcționarea sistemului de asigurări obligatorii în medicină, cînd pacienții chiar posedînd polițele de asigurare medicală nu beneficiază de servicii medicale de calitate și sînt nevoiți să achite mijloace financiare suplimentare pentru tratament, sistemul actual de ocrotire a sănătății al țării este afectat de un șir întreg de factori, inclusiv finanțarea insuficientă, dotarea tehnică slabă, închiderea instituțiilor medicale, exodul cadrelor medicale din țară. Aceste probleme conferă profilaxiei un rol și mai important în asigurarea sănătății populației țării, iar statul trebuie să acorde suportul necesar pentru consolidarea acțiunilor cu caracter medical profilactic. Morbiditatea populației prin tuberculoză activă capătă parametri îngrijorători, iar bolile oncologice și ale aparatului cardio-vascular printre populația țării cresc alarmant. În acest context, asigurarea de către stat a unui examen medical gratuit anual pentru toți cetățenii țării ar constitui o măsură foarte eficientă de profilaxie și ar permite depistarea cazurilor de îmbolnăvire la un stadiu timpuriu, crescînd eficiența și diminuînd costurile tratamentului.   

  • Majorarea scutirii personale la plata impozitului pe venit pentru persoanele fizice rezidente pînă la valoarea minimului de existența calculat pentru anul precedent. Se propune o majorare suplimentară similară și pentru persoanele cu dizabilități întreținute de contribuabil, precum și pentru soț/soție, dacă aceștia nu au venituri mai mari de valoarea minimului de existență.

Scopul acestei inițiative este de a spori gradul de protecție socială și nivelul de bunăstare a cetățenilor, prin majorarea cuantumului scutirii personale la plata impozitului pe venit pînă la mărimea minimului de existență. 

  • Reducerea cotei T.V.A. cu 3 puncte procentuale – de la 8% la 5%, pentru gazele naturale şi gazele lichefiate, atît la cele importate, cît şi la cele livrate pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi la serviciile de transport şi de distribuţie a gazelor natural.

Majorarea cu 3 p.p. a cotei TVA la gazele naturale, adică cu 60% față de nivelul anului 2009, a afectat populația și agenți economici. Inițiativa vine să susțină aceste categorii de contribuabili și trebuie să aibă drept efect diminuarea tarifelor la gaze naturale.

Este evident că pentru finanțarea măsurilor cu caracter social este nevoie de asigurat niște ritmuri de creștere economică cu mult mai sporite decît cele declarate astăzi de guvernare. Sînt necesare politici bugetar-fiscale eficiente care ar ține cont de interesele Republicii Moldova, în primul rind, și nu de cel al instituțiilor financiare internaționale. În acest sens, am expediat Parlamentului un set de iniţiative cu caracter bugetar-fiscal, inclusiv:

  • Restabilirea cotei 0 a impozitului pe venitul persoanelor juridice reinvestit.

Aplicarea acestei măsuri fiscale de impulsionare a creșterii economice nu va fi o premieră pentru Republica Moldova, iar experiența perioadei în care întreprinderile aveau posibilitatea de a reinvesti profiturile obținute fără a achita impozitul respectiv denotă efectul pozitiv semnificativ al acestei măsuri. În anul 2008, cînd a fost aplicată pentru prima dată cota 0 la venitul din activitatea de întreprinzător reinvestit, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut față de anul precedent cu 37.7%, constituind 1696 USD. Pentru comparație, din 2012, cînd cota zero a fost exclusă,  PIB per capita în Republica Moldova a înregistrat o diminuare de  circa 7% (1833 USD în 2015, față de 1971 USD în 2011).  În 2008, Republica Moldova a înregistrat un adevărat boom investițional. Astfel, în urma introducerii cotei 0 și a altor măsuri de liberalizare a economiei, investiţiile în activele materiale pe termen lung s-au majorat în 2008 față de 2007 cu 38.7%, atingînd echivalentul a 1.75 mlrd USD. Spre comparație, acest indicator, care reflectă calitatea climatului investițional și potențialul de creare a locurilor de muncă, la finele anului 2016 a constituit 987 mil.USD, adică aproape de două ori mai puțin ca în 2008. Stocul Investițiilor Străine Directe (ISD) în anul 2008 s-a majorat față de 2007 cu peste 700 mil. USD. Pentru comparație, în perioada 2012-2017, acest indicator a crescut cumulativ doar cu 85 mil. USD, fapt care denotă clar efectele negative ale eliminării cotei 0. În rezultatul introducerii cotei 0 în 2008, a crescut semnificativ profitul declarat de către agenţii economici, în special de companiile mici şi mijlocii, care au ieşit din umbra, diminuînd semnificativ ponderea economiei tenebre. Aceasta s-a reflectat și în creșterea veniturilor BPN, care s-au majorat în 2008 față de 2007 cu 14.5%, în condițiile diminuării semnificative a presiunii fiscale.

  • Stabilirea unei cote speciale de 36% de impozitare a veniturilor obținute de băncile comerciale din diferența de curs valutar.

Esența acestei propuneri constă în aplicarea unei cote speciale de 36% de impozitare a veniturilor obținute de băncile comerciale din diferența de curs valutar. În rezultat, acțiunile speculative pe piața valutară vor fi descurajate, iar bugetul public va încasa venituri suplimentare sub formă de impozite. În afară de aceasta, băncile comerciale vor fi încurajate să impulsioneze activitățile de creditare, or ponderea veniturilor generate din operațiunile pe piața valutară este atît de semnificativă încît activitățile de creditare nu mai prezintă interes pentru instituțiile bancare din Republica Moldova. Implementarea măsurii respective ar asigura venituri suplimentare la bugetul de stat în mărime de circa 300 milioane lei anual.

  • Eliminarea din categoria veniturilor neimpozabile a dobînzilor de la valorile mobiliare de stat. 

În ultima perioadă, de rînd cu operațiunile pe piața valutară, veniturile obținute de băncile comerciale din împrumuturile acordate guvernului constituie una din principalele surse de profit, descurajînd, astfel activitățile de creditare a economiei naționale. Această categorie de venituri nu este impozabilă, fapt ce constituie o dovadă a inechității fiscale, dar și privează bugetul de stat de mijloace financiare considerabile. Implementarea acestei măsuri ar asigura venituri suplimentare la bugetul de stat de aproximativ 200 milioane lei. 

  • Restabilirea cotei standard a T.V.A. pentru livrările producției agricole și a celei zootehnice, cu restituirea integrală a plăților în termen de 5 zile. 

Această modificare, pe lîngă avantajele evidente pentru sectorul agrar, va genera multiple beneficii, inclusiv: (i) va constitui un suport pentru industria prelucrătoare și va stimula exporturile; (ii) va elimina deficiențele, care apar în evidența T.V.A. în urma aplicării cotelor diferențiate;   (iii) va diminua potențialele riscuri pentru bugetul public, legate de acumulările în cont de către agenții economici din sector a sumelor T.V.A. aferente procurărilor de mărfuri și servicii la cota standard a  acestei taxe; (iv)  va diminua povara fiscală efectivă asupra agenților economici din acest sector și va stimula investițiile în sectorul agrar și zootehnic al țării. 

  • Folosirea apelor subterane în scopul irigării culturilor agricole în conformitate cu regulamentul cu privire la utilizarea apelor subterane pentru irigare aprobat de Guvern. 

Inițiativa respectivă este menită să ofere producătorilor agricoli, care nu dispun de alte surse de alimentare cu apă în scopul irigării, posibilitatea de a utiliza apele subterane pentru irigarea terenurilor. Deși posibilitatea teoretică de a folosi aceste ape pentru irigare există și acum, Guvernul nu a elaborat cadrul normativ relevant, iar agricultorii nu pot utiliza aceste resurse acvatice pentru irigare. Prin acest proiect, guvernul este obligat, în termen de 90 zile de la întrarea în vigoare a modificărilor la Legea apelor, să aprobe Regulamentul cu privire la utilizarea apelor subterane pentru irigare, care va servi bază pentru utilizarea apelor subterane. 

Una din condițiile cheie pentru asigurarea unui climat investițional favorabil este politica bugetar-fiscală previzibilă și transparentă, adoptată de autorități în termenii stabiliți de legislație. Din păcate, cu foarte mici excepții, nici un guvern instaurat din 2010 încoace nu a respectat prevederile calendarului bugetar, încălcînd grosolan termenele de adoptare a politicilor bugetar-fiscale și bugetelor anuale. Nu este de mirare, că nici în acest an nu se respectă calendarul bugetar, iar proiectele de modificare a politicii bugetar-fiscale, care trebuiau să ajungă în Parlament încă la 1 iunie, nici pînă  astăzi n-au fost trimise de Guvern.  Această cutumă rușinoasă a guvernării n-a întîrziat să se reflecte asupra mediului de afaceri și volumului investițiilor în economie. În scopul contracarării încălcării calendarului bugetar de către guvern și parlament, dar și pentru a asigura un nivel mai înalt de transparență a utilizării banilor publici, am înaintat Parlamentului cîteva proiecte de modificare a legislației, inclusiv: 

  • Neadmiterea pe parcursul anului bugetar-fiscal a amendamentelor legislației în domeniul bugetar-fiscal, care stabilesc majorarea cotelor de impozit și taxe, precum și instituie impozite și taxe noi. 
  • După termenul specificat la articolul 47 alin. (1) lit. b), adică 15 iulie, nu se admit amendamente ale legislației din domeniul bugetar-fiscal, care stabilesc majorarea cotelor de impozit și taxe, precum și instituie impozite și taxe noi pentru anul următor. 

Conform prevederilor legislației în vigoare, proiectul “politicii bugetar fiscale” pe anul viitor trebuie să fie remis Parlamentului către 1 iunie și să fie adoptat pînă la 15 iulie. Esența inițiativei constă în interzicerea operării amendamentelor cu caracter de înăsprire pentru anul viitor, dacă acestea n-au fost adoptate în termenii stabiliți. Elaborarea și adoptarea cu întîrziere a setului de modificări legislative anuale ale cadrului bugetar fiscal, a legilor bugetare anuale, precum și tergiversarea prezentării în Parlament a rapoartelor anuale privind executarea componentelor bugetului public național, a devenit deja o tradiție de prost gust, cu consecințe grave asupra situației economice și bugetar-fiscale a Republicii Moldova. Spre exemplu, Legea bugetului de stat pentru anul 2011 a fost adoptată la 31 martie 2011, Legea bugetului de stat pentru anul 2015 – la 12 aprilie 2015, iar  Legea bugetului de stat pentru anul 2016 a fost adoptată cu o întîrziere de mai mult de jumătate de an – la 1 iulie 2016 etc.

  • Modificarea Legii cu privire la guvern – se propune demiterea Guvernului în cazul încălcării termenului-limită al calendarului bugetar prevăzut în art. 47 și anume:
  • Aprobarea de către Guvern a proiectului “politicii bugetar-fiscale” pentru anul următor – pînă la   1 iunie;
  • Prezentarea de către Guvern a raportului semi-anual privind executarea bugetului public naţional pe anul bugetar în curs – pînă la 15 august;
  • Prezentarea de către Guvern în Parlament a proiectelor legilor bugetare pe anul următor – pînă la 15 octombrie;
  • Prezentarea de către Guvern în Parlament a rapoartelor anuale privind executarea bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul bugetar încheiat – pînă la 1 iunie.

În conformitate cu legislația în vigoare, în speță conform articolelor 2-7 ale Legii cu privire la Guvern nr.136 din 7 iulie 2017, Guvernul Republicii Moldova este responsabil pentru asigurarea sustenabilității finanțelor publice și utilizării eficiente a acestora. Una din condițiile indispensabile pentru asigurarea acestui obiectiv este respectarea de către executiv a disciplinei bugetar-fiscale și a calendarului bugetar, în conformitate cu legislația în vigoare. Încălcarea acestor prevederi ale legislației are urmări grave asupra sustenabilității financiare a țării, fapt care denotă neîndeplinirea de către executiv a rolului și funcțiilor atribuite acestuia de către legislația țării. Conform practicilor legislative internaționale în domeniu, inclusiv celor din Uniunea Europeană, asemenea încălcări sînt temei pentru încetarea mandatului guvernului.

  • Proiectele de legi referitoare la politica bugetar-fiscală și proiectele de legi bugetare anuale nu pot fi examinate mai devreme de 14 zile calendaristice din momentul înregistrării acestora la Secretariatul Parlamentului. 
  • Proiectele de legi privind amendarea legilor bugetare anuale nu pot fi examinate mai devreme de 7 zile calendaristice din momentul înregistrării acestora la Secretariatul Parlamentului. 
  • Parlamentul examinează rapoartele anuale privind executarea bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul bugetar încheiat nu mai devreme de 21 zile calendaristice din momentul înregistrării acestora la Secretariatul Parlamentului. 

Inițiativele respective sînt elaborate în scopul eliminării practicii vicioase de examinare în plenul Parlamentului a celor mai importante legi financiare ale țării, în termeni irezonabil de restrînși. Este inacceptabilă practica instaurată în legislativul țării, începînd cu anul 2010, de examinare și aprobare a legilor bugetare anuale și proiectelor de modificare a legislației bugetar-fiscale, în decurs de 2-3 zile din momentul prezentării acestor proiecte în Parlament de către guvern. 

În afară de aceste iniţiative, vom iniția foarte curînd în Parlament audieri cu privire la modul de utilizare a asistenței externe primate de guvernul de la Chișinău în perioada 2009-2017, dar și despre evoluția datoriei publice, progresului în recuperarea miliardului. Vom iniția, de asemenea, audieri și în privința datoriilor acumulate de municipiul Chișinău, care pun în pericol sustenabilitatea financiară a întregii țări. Adițional la setul de propuneri legislative menționate mai sus, pe perioada sesiunii toamnă-iarnă, Președintele Republicii Moldova va mai veni cu un set de iniţiative, ce vor viza cu preponderență domeniul social, inclusiv salariile din sectorul bugetar, sporirea gradului de protecție a categoriilor de populație cu venituri mici, revederea abordărilor în privința acordării ajutorului social de stat şi alte iniţiative. Voi insista ca Guvernul să implementeze Programul ipotecar destinat tinerilor, în acest sens identificînd resurse financiare externe, pentru oferirea unor condiții favorabile de ipotecă.

 

Socialmai mult
23.11.17 - 17:27
23.11.17 - 17:25
23.11.17 - 17:17
23.11.17 - 17:05
23.11.17 - 17:04
23.11.17 - 12:05
23.11.17 - 12:02
22.11.17 - 18:57
22.11.17 - 17:37
22.11.17 - 17:36
22.11.17 - 17:35
22.11.17 - 14:44
22.11.17 - 13:27
22.11.17 - 13:14
22.11.17 - 12:59
22.11.17 - 12:18
22.11.17 - 12:17
21.11.17 - 18:41
21.11.17 - 18:40
21.11.17 - 18:20