Putin şi Barroso, la dialogul surzilor în Urali

Preşedintele Vladimir Puţin s-a întîlnit, Luni, 3 Iunie, seara, în cadrul unui dineu neoficial, cu liderii delegaţiei UE la summit-ul UE-Rusia de la Ekaterinburg, în Urali: Jose Manuel Barroso, Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, şi Catherine Ashton, şefa diplomaţiei UE. Este prima dintre cele două întîlniri la vîrf UE-Rusia care vor avea loc în 2013.

Cercurile conservatoare europene, dar mai cu seamă americane, doresc o abordare mai fermă din partea UE a relaţiei cu Rusia, considerînd că regimul Putin apune. Cît îi priveşte pe oficialii de la Bruxelles, chiar şi în cazul în care observă o slăbiciune a interlocutorului de la Kremlin, ei nu au capacitatea de a susţine o poziţie fermă. Der Spiegel relata că Barrsoso este unul dintre cele mai detestate personaje de către Putin, cu toate eforturile celui dintîi de a-l cita pe Puşkin cînd are ocazia, şi că mai marele Comisiei aşteaptă zile în şir pentru ca Putin să catadicsească să-i răspundă la un telefon. Cît despre baroneasa Ashton, incompetenţa ei în calitate de şefă a diplomaţiei UE este extrem de cunoscută. Acestea au fost datele care au condus către un non-summit.

Pe de o parte, UE este foarte preocupată de criză datoriilor din zona euro şi încercările franco-germane de reformare a guvernanţei euro, iar la aceasta se adăugă incapacitatea Europei de a vorbi pe o singură voce în materie de politică externă. Pe de altă parte, preşedintele Vladimir Putin începe să piardă din autoritatea cu care controlează grupurile puternice ale foştilor KGB-işti de la Kremlin şi din rîndul oligarhilor: artizanul politicii putiniste, Vladislav Surkov, a fost demis din funcţia de vicepremier, analiştii susţin că vremea premierului Medvedev se va încheia şi ea, iar următorul nu poate fi decît Vladimir Vladimirovici însuşi.

Summit-ul nu a început deloc bine şi pentru că oficialii ruşi au lăsat să se înţeleagă că subiectul privind regimul la care sunt supuse ONG-urile din Rusia şi cel al aşa-numitei liste Magniţki nu va fi abordat (este vorba despre persoanele implicate în moartea suspectă în detenţie a avocatului Serghei Magniţki, care lucra pentru un fond de învestiţii occidental). A fost momentul în care baroneasa Ashton a ripostat şi a insistat că dezbaterea va avea loc şi în care a început un dialog al surzilor, dominat de criza din Siria.

Potrivit consilierului preşedintelui Putin, Iuri Uşakov, Moscova doreşte să ceară UE simplificarea regimului de vize pentru cetăţenii ruşi, în special oameni de afaceri, pentru ca apoi să se treacă la eliminarea vizelor. Delegaţia UE a respins ferm această propunere. Iar delegaţia rusă a respins orice discuţie cu UE pe marginea retragerii de la putere a preşedintelui sirian Bashar- al-Assad. „Cum să-l facem pe al-Assad să plece din exterior? Cine o va face? Ignor această idee. Nu vrem aşa ceva”, a spus Uşakov. ''Subliniez încă o dată că orice tentativă de a influenţa situaţia din Siria prin forţă, prin ingerinţă militară, este sortită eşecului şi va duce la consecinţe umanitare grave”, a spus şi preşedintele Putin.

UE se află sub presiunea propriei decizii de a ridica embargoul lansării de arme către rebelii sirieni, cu riscul ca acestea să ajungă în mîinile grupărilor jihadiste care au penetrat tabără opozanţilor lui al-Assad. Londra a fost cea care a făcut lobby puternic pentru ridicarea embargoului, în tentativa de a compensa astfel continuarea livrărilor de arme către regimul sirian din partea Rusiei. La Ekaterinburg, preşedintele Putin a declarat însă că Rusia nu a livrat „încă” Siriei temutele rachete S-300. „Contractul a fost semnat cu ani în urmă şi nu a fost onorat pînă acum. Este bine, este un armament periculos. Nu vrem să stricăm echilibrul forţelor în regiune”, a spus Putin.

Urgenţa dosarului sirian a trecut în plan secund problemele energetice de pe agenda summit-ului, cu atît mai mult cu cît cererea mai redusă de gaz, din cauza crizei economice, a mai eliberat Europa din strînsoarea Gazprom. Ambasadorul Rusiei la UE s-a arătat iritat, înaintea summit-ului, cînd a fost întrebat despre ancheta (considerată nelegitimă în Rusia) deschisă de UE împotriva practicilor de monopol ale Gazprom în Europa. El a declarat că prevederile celui de al treilea pachet energetic al UE (care separă activităţile de extracţie a gazelor, de transport şi distribuţie) nu trebuie să se aplice şi companiilor ruseşti, în virtutea Parteneriatului UE-Rusia, pe care preşedintele Barroso se face că îl uită şi care a fost în mijlocul unei mediatizate dispute între Putin şi preşedintele CE, la precedentul summit. Pe acest fond al disputelor, printre puţinele reuşite ale summit-ului UE-Rusia se numără semnarea unui acord vizînd lupta cu traficul de precursori ai drogurilor, acord a cărui negociere a început în 2009 şi care vizează heroina afgană şi cocaina sud-americană.

Summit-ul de la Ekaterinburg, în care discuţiile pe marginea combaterii evaziunii fiscale au fost afectate mult de naţionalizarea conturilor cipriote ale cetăţenilor ruşi, la presiunea UE, anunţă şi un summit G20 la Sankt Petersburg destul de tensionat, pentru că aici urmează să se ia decizii chiar pe marginea acestui subiect.

Americanii au criticat poziţia UE la summit încă înainte de începerea acestuia, acuzînd Bruxelles-ul că este orb în faţa realităţilor care şubrezesc puterea lui Putin în Rusia. Este inadmisibil, în viziunea americanilor, ca UE să pregătească aproape aceeaşi agendă ca şi la precedentul summit şi concluzii aproape identice pe care să le rostească Barroso şi Van Rompuy. Viziunea americană este că Bruxelles-ul să nu mai caute un partener de dialog în regimul Putin, ci să investească cît mai mult în aşa-zisa societate civilă rusă, pentru a forţa o prăbuşire a lui Putin sub presiunea străzii.

Călin MARCHIEVICI