Comisia Europeană a publicat, Miercuri, un raport privind modul în care Uniunea Europeană a răspuns crizei coronavirusului. În document se arată că impactul economic al pandemiei a fost masiv, Comisia caracterizîndu-l drept un „șoc economic major”. În ciuda acestei evaluări, miniștrii de Finanțe ai blocului european nu au reușit, totuși, să ajungă la un acord în ceea ce privește planul de relansare economică post-pandemie, în condițiile unui nou conflict între țările din Nordul și centrul Europei, conservatoare fiscal, și cele din Sud, Italia și Spania, acestea din urmă fiind și cele mai afectate de coronavirus.

„Pandemia de COVID-19 a dus la un șoc economic major care are deja un impact negativ semnificativ asupra Uniunii Europene. Activitățile economice sunt perturbate, iar acest lucru duce la constrîngeri în ceea ce privește circulația banilor și o deteriorare severă a situației financiare a actorilor economici, companiilor mari, dar și întreprinderilor mici și mijlocii. Statele membre se confruntă, de asemenea, cu creșteri ale cererii de resurse statale pentru finanțarea sistemelor publice de sănătate și pentru menținerea serviciilor publice.

Consecințele asupra economiei europene vor depinde în aceeași măsură și de durata pandemiei, dar și de măsurile luate de autorități la nivel național și supranațional”, se arată în raportul Comisiei Europene. Comisia detaliază și măsurile rapide pe care le-a luate în raport cu această situație dificilă, cea mai importantă fiind o inițiativă prin care să fie investite 37 de miliarde de euro ca răspuns la criza coronavirusului. Astfel, vor fi furnizate lichidități pentru micile companii și pentru sectoarele publice de Sănătate.

„Profunzimea și adîncimea acestei crize necesită un răspuns de o viteză, scală și solidaritate fără precedent”, se mai arată în raportul CE.

Pandemia redeschide conflictul fiscal dintre Nordul și Sudul Europei

Deși toate statele-membre ale Uniunii Europene sunt de acord că trebuie să existe un plan și o strategie pentru limitarea efectelor negative asupra economiei, miniștrii de Finanțe reuniți nu au reușit să ajungă la o concluzie, Miercuri. Eforturile miniştrilor de Finanţe de a ajunge la un acord privind un pachet de măsuri fiscale menit să contracareze consecinţele pandemiei COVID-19 s-au prelungit în noapte de Marţi spre Miercuri, dificultăţile fiind generate de diferenţa de viziune între statele din Nordul continentului şi cele din Sud, acestea din urmă solicitînd un efort financiar fără precedent cu preţul asumării unei datorii comune (aşa numitele coronabond-uri), informează agenţiile de presă internaţionale, citate de Agerpres.

Țările cele mai afectate de pandemie, în special Italia, continuă să solicite, suplimentar, crearea unui instrument comun de datorie, sub forma unor euro-obligaţiuni denumite deseori coronabond-uri sau eurobond-uri, destinat relansării economiei după încheierea crizei. Printre aceste ţări se numără şi Spania, Franţa, Grecia, Malta, Luxemburg şi Irlanda.

„Eurobondurile reprezintă un răspuns serios şi adaptat”, a insistat, Luni seara, premierul italian, Giuseppe Conte, a cărui ţară este cea mai afectată de pandemia COVID-19 (peste 17.127 de morţi). Statele din Nordul Europei, în special Germania şi Olanda, s-au opus Italiei, susţinută la Spania, ceea ce a determinant eşecul summitului din 26 Martie. Mutualizarea datoriei (împărţirea poverii financiare) reprezintă o linie roşie pentru Berlin şi Haga, care refuză să se angajeze într-un împrumut comun cu statele sudice foarte îndatorate şi a căror gestiune o consideră laxă.

În tabăra Germaniei şi Olandei se mai află Danemarca, Austria, Suedia şi statele baltice, conform unei surse europene. Chiar înainte de începerea reuniunii de Marţi, preşedintele Eurogrupului, Mario Centeno, a făcut apel la miniştri „să îşi asume un angajament clar în favoarea unui plan de relansare coordonat şi de mare anvergură”, fără a menţiona soluţia unei datorii comune.

Franţa spera să aibă succes cu oferta sa de compromis, ce propune crearea unui „fond de relansare”, care să permită emiterea unei datorii comune pentru statele membre, dar care să se limiteze la serviciile publice esenţiale precum sănătatea sau ramurile industriale ameninţate. Ministrul francez de Finanţe, Bruno Le Maire, doreşte ca această opţiune să fie menţionate în concluziile reuniunii.

Miniștrii de Finanțe europeni încearcă din nou să ajungă la consens

Miza acestor discuţii îndelungate este un pachet de aproximativ 500 miliarde de euro compus din împrumuturi de la Mecanismul European de Stabilitate (MES), un fond de garanţii pentru companii de la Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi sprijin pentru schemele naţionale de şomaj parţial.

Potrivit unor surse diplomatice, un subiect dificil în cadrul discuţiilor au fost eventualele condiţii care ar urma să fie ataşate împrumuturilor oferite de MES. Majoritatea miniştrilor europeni de Finanţe doresc să fie inclusă doar menţiunea că banii trebuie utilizaţi pentru a combate pandemia de coronavirus, iar beneficiarii trebuie să adopte o politică fiscală responsabilă.

În schimb, Olanda a dorit să se meargă mai departe, ministrul olandez de Finanţe, Wopke Hoekstra, solicitînd să fie impuse anumite condiţii economice concepute pentru fiecare ţară în parte, au precizat sursele, această solicitare fiind respinsă de alte state membre, în special Italia.

Premierul italian avertizează: Un eșec acum poate să prăbușească întreaga Uniune Europeană!

Prim-ministrul italian, Giuseppe Conte, a declarat, pentru BBC, că Uniunea Europeană riscă să colapseze ca proiect politic din cauza coronavirusului, dacă blocul european nu reușește să acționeze adecvat și coordonat pentru a ajuta țările cele mai puternic afectate de coronavirus. Conte spune că Uniunea Europeană trebuie să răspundă pe măsura așteptărilor la „cel mai mare test cu care se confruntă de la Al Doilea Război Mondial și pînă în prezent”. Conte a dat acest interviu în condițiile în care Italia, Spania și alte țări europene încearcă să îi convingă pe liderii mai economi ai blocului european să accepte planul de datorie comună. „Dacă nu reușim să insuflăm viață nouă în proiectul european, riscul să fie un eșec total și este cît se poate de real”.