Un „lucrător civil” din Armata germană s-a sinucis, Miercuri, după deschiderea unei anchete de către serviciile de contraspionaj militar MAD, care vizează identificarea aşa-numiţilor „cetăţeni ai Reich-ului”, mişcare apropiată de extrema dreaptă, din Bundeswehr, potrivit media, relatează AFP, potrivit agerpres.

Un purtător de cuvînt al Ministerului Apărării a confirmat pentru AFP că un „lucrător civil” al unităţii din Ulm, în landul Banden-Wuertemberg, „s-a sinucis”, dar nici nu a confirmat, nici nu a dezminţit informaţiile potrivit cărora individul făcea obiectul unei anchete.

Mai multe media germane afirmă totuşi că este vorba de unul dintre suspecţii principali ai acestor investigaţii începute la sfîrşitul lui 2019.

Ministerul Apărării a anunţat că a interogat opt persoane, Marţi, ţinînd toate de biroul regional din Ulm şi „suspectate că aparţin mişcării cetăţenii Reich-ului”, grup eterogen care amestecă neonazişti, nostalgici ai Kaiser-ului şi complotişti.

„Inamicii Constituţiei nu sunt autorizaţi în Bundeswehr. Extremismul şi lipsa de loialitate faţă de valorile comune este şi rămîne incompatibilă cu misiunea noastră”, a declarat ministrul Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer.

Aşa-numiţii „Reichsbürger” (cetăţenii Reich-ului) au drept punct comun refuzul existenţei Republicii Federale Germane, nu îi recunosc instituţiile şi nu se supun Poliţiei.

Ei nu plătesc impozite, nici amenzi şi nici cotizaţii sociale, îşi fabrică propriile acte de identitate şi şi-au realizat propriile plăci de înmatriculare a vehiculelor.

Un cetăţean al Reich-ului a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru că a ucis în 2016 un poliţist venit să-l reţină şi să-i confişte armele.

Mişcarea „Reichsbürger” numără circa 19.000 de membri în ţară, potrivit serviciilor de informaţii, din care o mie sunt consideraţi „extremişti de dreapta”.

Nu este pentru prima dată cînd Armata germană este zguduită de un scandal privind legăturile unora dintre angajaţii săi cu sfera extremei drepte.

În luna Iunie, Armata germană a dizolvat parţial forţele sale speciale emblematice, KSK, în urma mai mai multor scandaluri privind apropierea lor de extrema dreaptă.

Una dintre cele patru companii ale forţelor speciale a fost acuzată că s-a distanţat prea mult de restul Armatei, favorizînd apariţia unor „lideri toxici” şi difuzarea „ideilor extremiste”, potrivit unui raport exploziv.