Realitatea internationala pe scurt (8 Mai 2018) | Moldova Suverană

Realitatea internationala pe scurt (8 Mai 2018)

Germania. Operaţiune de amploare împotriva traficului de persoane. Majoritatea victimelor veneau din R. Moldova

Aproximativ 800 de poliţişti au participat la raiduri desfăşurate în apartamente şi birouri din Nordul şi centrul Germaniei într-o amplă operaţiune împotriva unor presupuşi traficanţi de fiinţe umane, a anunţat Marţi Poliţia, relatează dpa, potrivit agerpres. Poliţiştii au acţionat pe baza a 21 de mandate de percheziţie la Hamburg, Bremen şi în alte părţi din Nordul şi centrul Germaniei începînd de Luni seară şi pînă Marţi, a spus un purtător de cuvînt al Poliţiei.

Mai mulţi dintre suspecţi sunt acuzaţi că au făcut trafic cu persoane, în special din Republica Moldova, pe care le-au adus în Germania pentru muncă ilegală. Mulţi dintre suspecţi ar avea legături cu mişcarea Reichsbuerger din Germania, care susţine că republica federală germană modernă este ilegitimă. Purtătorul de cuvînt al Poliţiei a spus că trei bărbaţi cu vîrste cuprinse între 30 şi 43 de ani au fost reţinuţi Luni în oraşul-port Hamburg. Doi dintre ei sunt germani, iar al treilea este rus.

Familiile care intră ilegal în SUA vor fi separate

Copiii care intră ilegal în SUA ar putea fi separaţi de rudele lor, a avertizat Luni ministrul Justiţiei american Jeff Sessions, reiterînd politica ‘toleranţei zero’ faţă de imigraţia clandestină afişată de administraţia Preşedintelui Donald Trump, informează France Presse. ‘Nu vrem să separăm familiile, dar nu vrem ca familiile să vină ilegal la frontieră’, a declarat Sessions. ‘Dacă traversaţi ilegal frontiera, veţi fi urmăriţi’ în Justiţie, a insistat la rîndul său directorul Poliţiei Federale pentru imigraţie (ICE), Thomas Homan, în cadrul unei conferinţe de presă la San Diego, în California. În acelaşi timp, Sessions a avertizat: ‘Vă vom urmări dacă treceţi străini fără documente peste graniţă. Vă vom urmări dacă treceţi un copil. Şi acest copil va fi separat de voi, aşa cum prevede legea’.

Aproximativ 150 de persoane formînd o ‘caravană’ au sosit la frontiera americană în Mexic săptămîna trecută, după o călătorie îndelungată şi periculoasă prin America Centrală. Multe dintre acestea doresc să solicite azil în Statele Unite, susţinînd că sunt victime ale violenţei sau că sunt ameninţate cu moartea în ţara lor de origine. Această ‘caravană’ extrem de mediatizată a fost criticată virulent de către Preşedintele Donald Trump, care a fost ales graţie unui program antiimigraţie.

Americanii au ‘dreptul să-şi dorească o frontieră sigură şi securizată’, a afirmat Sessions, trecînd prin San Diego pentru a ajunge la graniţă, înainte de a vizita statul vecin Arizona. El a evocat faptul că ‘Donald Trump şi-a făcut campania pe această idee. Acesta este unul dintre motivele majore pentru care el a cîştigat’ şi ‘dorim ca întreaga lume să ştie că frontiera nu este deschisă’, a spus ministrul, îndemnînd candidaţii la intrarea în SUA ‘să facă o cerere (pentru viză sau azil) şi să aştepte să le vină rîndul’. În martie, preşedintele republican a examinat diferite prototipuri ale zidului pe care doreşte să-l construiască de-a lungul graniţei cu Mexicul, cu care speră să stopeze imigraţia ilegală. 

Donald Trump nu va merge în Israel pentru inaugurarea sediului Ambasadei din Ierusalim

Preşedintele SUA, Donald Trump, nu se va deplasa în Israel pentru inaugurarea sediului Ambasadei din Ierusalim, a anunţat Luni Casa Albă. Donald Trump a generat controverse ample prin decizia de recunoaştere a oraşului Ierusalim drept Capitală a Israelului şi prin mutarea sediului Ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim. Recent, Donald Trump a afirmat că "poate" va merge la inaugurarea noului sediu al Ambasadei SUA, pe 14 Mai.

Însă Casa Albă a anunţat Luni că nici Preşedintele Donald Trump, nici vicepreşedintele Mike Pence nu vor fi prezenţi la eveniment. Delegaţia SUA va fi condusă de John Sullivan, secretar de Stat adjunct, relatează postul CBN News şi cotidianul Times of Israel. Din delegaţie vor face parte ambasadorul David Friedman, secretarul Trezoreriei, Steve Mnuchin, consilierii prezidenţiali Jared Kushner şi Ivanka Trump şi emisarul special pentru negocieri internaţionale Jason Greenblatt.

Israelul consideră oraşul Ierusalim drept Capitala sa eternă şi indivizibilă, potrivit terminologiei utilizate de liderii politici israelieni. Autoritatea Palestiniană vrea ca Ierusalimul de Est să devină Capitala viitorului stat palestinian. Israelul a anexat Ierusalimul de Est, dar marile puteri şi Naţiunile Unite nu recunosc suveranitatea israeliană asupra întregului oraş, subliniind că zonele trebuie negociate. Statele Unite sunt prima naţiune care îşi mută Ambasada în Israel la Ierusalim. Decizia lui Donald Trump privind Ierusalimul a fost criticată dur de Autoritatea Palestiniană, de Liga Arabă, de numeroase ţări musulmane, de Uniunea Europeană şi Rusia.

Prim-ministrul Ungariei vrea să construiască „o democrație creștină” fără migranți: „Vom apăra cultura creștină și nu vom da țara pe mîna străinilor”

După victoria electorală imensă, în care partidul său a obținut o super majoritate de două treimi, prim-ministrul ungar Viktor Orbán a anunțat reguli mai stricte privind imigrația și viziunea sa asupra unei Ungarii construite pe „democrația creștină”. Orban a anunțat încă de Vinerea trecută noile sale planuri, afirmînd: „Construim o democrație creștină. O democrație creștină de modă veche, ale cărei rădăcini se află în tradiția europeană, în care demnitatea umană este esențială și în care există o separare a puterilor”,  scrie ziarul Ouest France.

„Vom apăra cultura creștină și nu vom da țara pe mîna străinilor”,  a adăugat Orban. El a vorbit despre un amendament constituțional propus din 2016 pentru a limita migrația în masă, care nu a reușit să treacă din cauza faptului că Guvernul nu a obținut cele două treimi necesare în Parlament în acel moment. „Mă simt obligat să pun în aplicare acest amendament constituțional acum”, a spus șeful Guvernului de la Budapesta. Amendamentul ar putea crește falia  dintre Orbán și Uniunea Europeană, deoarece prin acesta se afirmă că Ungaria va respinge orice norme sau politici ale UE care ar putea schimba radical forma etnică a țării sau ar încălca frontierele teritoriale ale Ungariei.

Referindu-se la Uniunea Europeană, care a anunțat recent că bugetul său va fi de 1,24 trilioane de euro, Orbán a declarat că nu va susține acest buget pentru că va contribui la finanțarea migrației în masă. Ca parte a anunțului bugetar, Bruxelles-ul a adăugat o nouă măsură care prevede că țările care nu susțin așa-numitele ”valori ale UE”, ar putea avea fondurile europene tăiate.

Statuia „părintelui muzicii americane” a fost scoasă dintr-un parc din Pittsburgh pentru că era „prea rasistă”

Războiul americanilor cu statuile merge mai departe. O statuie veche de 118 de ani, care îl reprezenta pe compozitorul și textierul Stephen Collins Foster, considerat și ”părintele muzicii americane” și autor al celebrei piese  "Oh Susanna", a fost eliminată dintr-un parc din Pittsburgh. Motivul? Este mult prea rasistă. Și asta pentru că, au realizat acum autoritățile locale, statuia îl prezintă pe Stephen Foster cu un sclav negru la picioarele sale, cîntînd la banjo, scrie all.com.

Cei de la Departamentul de Lucrări Publice au scos statuia controversată a părintelui muzicii americane, încă de Joia trecută, de pe Forbes Avenue din Oakland, și au dus-o într-o magazie, unde va sta pînă cînd oficialii îl vor găsi o casă permanentă. Statuia de bronz realizată de un sculptor italian cîntărea 1.000 de kilograme și era înaltă de 10 metri, fiind situată la intrarea din Schenley Park din Oakland,  unde a stat timp de 74 de ani. Ulterior, a fost mutată, tot la decizia autorităților locale, lîngă intrarea în Highland Park, pentru a preveni acte de vandalism.

Statuia a provocat controverse ani buni, pentru că, spuneau unii, îl prezintă pe Foster cu un sclav negru care cîntă la picioarele lui. Contestatarii ei susțineau că este rasistă și degradantă la adresa persoanelor de culoare. Alții au atacat statuia pentru că arată cum Foster se  inspiră de la un muzician de culoare. Așa că anul trecut, în Octombrie, Comisia de artă din cadrul municipalității a votat ca statuia să fie mutată pînă la sfîrșitul lunii Aprilie 2018. Autoritățile nu vor lăsa locul gol. Vor înlocui  statuia lui Foster cu un monument dedicat femeilor de culoare, motiv pentru care au loc o serie întîlniri publice pentru a aduna sugestii înainte de a decide asupra unei teme.

Foster s-a născut la Pittsburgh, pe 4 Iulie 1826, a scris peste 200 de melodii, printre care se numără și „Oh Susanna", „Camptown Race” și "Jeanie With the Brown Brown Hair". În timp ce unele din piesele lui Foster conțin reprezentări  deranjante ale sclavilor, el este considerat printre primii muzicieni care  umanizează și oferă demnitate negrilor în cîntecele sale.

Un nou deces din cauza gripei în România

Numărul persoanelor din România care au murit din cauza gripei a ajuns la 128, potrivit ultimei informări a Centrului Naţional de Supraveghere şi Control din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică. Ultima persoană care a murit din cauza gripei avea condiţii medicale preexistente şi nu era vaccinată antigripal. Este vorba despre un băiat de 13 ani din judeţul Harghita, confirmat cu virus gripal tip A. 

Festivalul de la Cannes debutează Marţi. Cate Blanchett şi cuplul Bardem-Cruz dau startul evenimentului

Festivalul de Film de la Cannes începe Marţi seară cu o nouă ediţie, cea de-a 71-a - prima de după scandalul Weinstein -, ce va fi marcată de prezenţa pe covorul roşu a cuplului de actori spanioli Penelope Cruz - Javier Bardem şi de un juriu care promovează cauza femeilor şi care va fi prezidat de actriţa Cate Blanchett, informează AFP. Regizorului iranian Asghar Farhadi, de mai multe ori premiat la Cannes dar şi la Oscaruri, îi revine onoarea de a deschide festivităţile de pe Croazetă, care se doresc în acest an deosebit de deschise în faţa actualităţii internaţionale, în frunte cu evenimentele din Asia şi Orientul Mijlociu, dar şi în faţa rezonanţelor politice, la 50 de ani după revoltele din mai 1968.

Filmul "Todos lo saben" ("Everybody Knows"), regizat de Asghar Farhadi, va fi proiectat în finalul ceremoniei de deschidere a festivalului, animată începînd de la ora 17.15 GMT de Edouard Baer, şi va lansa astfel cursa pentru cîştigarea trofeului Palme d'Or. Turnat în Spania, acest film îi reuneşte pe actorii Javier Bardem şi Penelope Cruz - care sunt căsătoriţi în viaţa reală - într-o dramă familială cu alură de thriller desprins din universul lui Alfred Hitchcock.

Zece regizori vor concura în premieră pentru trofeul Palme d'Or, inclusiv libaneza Nadine Labaki - una dintre cele femei selectate în competiţie -, egipteanul Abou Bakr Shawky şi francezii Eva Husson şi Yann Gonzalez. Juriul însărcinat cu departajarea filmelor din competiţia oficială va fi prezidat de vedeta australiană Cate Blanchett, angajată de mai multe luni în lupta contra hărţuirii sexuale prin intermediul Fundaţiei Time's Up. Din juriu mai fac parte actriţa franceză Lea Seydoux - una dintre acuzatoarele producătorului american Harvey Weinstein -, actriţa americană Kristin Stewart şi regizoarea americană Ava DuVernay, cineastul francez Robert Guediguian, regizorul canadian Denis Villeneuve, regizorul rus Andrei Zviaghinţev, actorul chinez Chang Chen şi cîntăreaţa burundeză Khadja Nin.

Franţa va susţine îmbunătăţirea acordului nuclear iranian, cu sau fără SUA

Franţa va continua să pledeze pentru o îmbunătăţire a acordului nuclear iranian, ‘cu sau fără SUA’, a afirmat Marţi ministrul Apărării francez Florence Parly, în timp ce Preşedintele american Donald Trump ameninţă să retragă SUA din acord, relatează France Presse. ‘Acest acord nu este cel mai bun din lume’, dar ‘fără a fi perfect, el are totuşi o mulţime de virtuţi’ şi ‘ei (iranienii) îl respectă’, a declarat Florence Parly într-un interviu pentru RTL. ‘Acest acord trebuie completat. Este ceea ce a propus Preşedintele Republicii. Trebuie să continuăm să ne exprimăm fără încetare pentru îmbunătăţirea acestui acord, cu sau fără SUA’, a adăugat ea.

Cu excepţia unei schimbări de ultim moment, Preşedintele american Donald Trump urmează să anunţe Marţi la 18:00 GMT restabilirea, cel puţin parţială, a sancţiunilor ridicate în schimbul angajamentului Iranului în anul 2015 de a nu se dota cu arma nucleară. Aceasta riscă, cred experţii, să ‘ucidă’ acordul încheiat la Viena de Teheran cu SUA, Rusia, China, Franţa, Marea Britanie şi Germania după mai bine de zece ani de tensiuni cu privire la programul nuclear iranian şi un maraton diplomatic.

Toţi ceilalţi semnatari pledează în favoarea acestui compromis, pe care îl consideră unul ‘istoric’, subliniind că Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a certificat cu regularitate respectarea de către Teheran a prevederilor textului destinat să garanteze caracterul non-militar al programului său nuclear. ‘Europenii au confirmat cel mai recent ataşamentul lor faţă de menţinerea şi respectarea acestui acord’, a subliniat Florence Parly, argumentînd că acesta este un ‘factor de pace şi de stabilizare într-o regiune foarte eruptivă’. ‘Iranul este o putere care încearcă să-şi exercite influenţa mult mai pe larg în regiune. De aceea este implicat în Siria’, a adăugat ea. Or, ‘vecinătatea Iranului este o problemă pentru Israel, ceea ce a determinat recent Israelul să intervină militar pentru a lovi un anumit număr de ţinte în Siria’, a subliniat ministrul francez. ‘Se poate vedea că orice fel de escaladare care ar putea conduce Iranul să nu respecte acordul semnat, inclusiv de către SUA, nu poate fi decît un factor care agravează o situaţie deja foarte tensionată’, a avertizat ea.

Peste 83.000 de afgani au fost forţaţi de război să-şi părăsească locuinţele în 2018

Conflictul în desfăşurare în Afganistan a forţat peste 83.000 de persoane să-şi părăsească locuinţele de la începutul acestui an, potrivit unui raport al Biroului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA), informează Marţi dpa, potrivit agerpres. Publicat Luni noapte, raportul arată că un total de 83.345 de persoane au fost strămutate în ţara sfîşiată de război de la începutul anului, cu 19.800 de afgani strămutaţi doar în ultima săptămînă. Nouă mii de persoane şi-au abandonat casele în districtul Almar din provincia de Nord Faryab din cauza unor lupte crîncene, în timp ce se estimează că aproximativ 7.000 au fost strămutate în districtul Qala-e Zal din nordul Kunduz.

Anul trecut, peste 445.000 de afgani au fost strămutaţi din cauza conflictului. În afară de talibani, militarii afgani luptă împotriva grupării teroriste Stat Islamic, care se extinde în Nordul ţării şi comite atacuri regulate în capitala Kabul. Preşedintele afgan Ashraf Ghani a oferit talibanilor în Februarie un acord cuprinzător de pace, dar militanţii nu au răspuns şi în schimb şi-au intensificat atacurile anunţînd începutul unei noi ofensive anuale în Aprilie. Ofertele de pace anterioare au fost de asemenea refuzate.

Un raport al unui observator american arată că 14,5% din cele aproximativ 400 de districte ale Afganistanului sunt controlate total de talibani, în timp ce pentru alte 30% se duc în continuare lupte. 

 

Socialmai mult
21.08.18 - 17:56
21.08.18 - 15:46
21.08.18 - 14:30
21.08.18 - 12:10
21.08.18 - 12:09
20.08.18 - 17:09
20.08.18 - 17:08
20.08.18 - 16:49
20.08.18 - 16:02
20.08.18 - 12:23
20.08.18 - 12:21
20.08.18 - 12:20
20.08.18 - 12:19
18.08.18 - 13:12
18.08.18 - 13:07
18.08.18 - 13:01
17.08.18 - 13:25
17.08.18 - 13:23
16.08.18 - 16:33
16.08.18 - 16:31