Foamete în Coreea de Nord. A fost înregistrată cea mai slabă recoltă din ultimul deceniu

Coreea de Nord a înregistrat anul trecut cea mai slabă recoltă din ultimii zece ani, producţia fiind afectată de tastrofe naturale, lipsaca terenurilor arabile şi o agricultură ineficientă, a anunţat Miercuri ONU, transmit Reuters şi AFP, potrivit Agerpres.

Recolta din 2018 a fost de 4,95 milioane de tone, în scădere cu 500.000 de tone, precizează Naţiunile Unite în raportul „Necesităţi şi priorităţi” pentru Coreea de Nord pe 2019. Este „cea mai slabă producţie de mai mult de zece ani, ceea ce se traduce printr-un important deficit alimentar”, a subliniat într-un comunicat coordonatorul rezident al ONU pentru Coreea de Nord, Tapan Mishra.

Rezultatul este că 10,9 milioane de Nord-coreeni, adică 43% din populaţia totală, au nevoie de ajutor umanitar, cu 600.000 de mai mulţi decît anul trecut, şi că riscul de malnutriţie şi boli a crescut la rîndul său, în condiţiile în care ţara suferă oricum de penurii alimentare cronice, la care contribuie sancţiunile severe impuse de comunitatea internaţională din cauza programelor sale nuclear şi balistic. Dar, cu toate că numărul celor care au nevoie de asistenţă a crescut, ONU a fost nevoită să reducă la 3,8 milioane numărul persoanelor vizate de ajutorul său umanitar, limitîndu-se la cei mai afectaţi de penurii, dată fiind lipsa finanţării.

Potrivit lui Mishra, anul trecut s-a strîns doar 24% din sumele solicitate, iar unele agenţii au fost nevoite să-şi limiteze programele şi chiar să sisteze o serie de proiecte. Responsabilul ONU a făcut apel cu acest prilej la donatori „să nu lase consideraţiile politice să stea în calea răspunsului la nevoi umanitare”. „Costul uman al incapacităţii noastre de a răspunde este incomensurabil”, spus Mishra, explicînd că sancţiunile au generat întîrzieri neprevăzute şi sunt un obstacol pentru programele umanitare, chiar dacă acestea sunt scutite de sancţiunile impuse de Consiliul de Securitate al ONU.

Coreea de Nord face obiectul sancţiunilor comunităţii internaţionale pentru faptul că acordă prioritate programelor militare, în detrimentul populaţiei, dezechilibru care, în opinia unora, este încurajat de programele ONU de asistenţă umanitară. După războiul din Coreea dintre 1950 şi 1953, Coreea de Nord a cunoscut o industrializare rapidă, o vreme fiind mai bogată decît Coreea de Sud, gestionarea defectuoasă a economiei fiind contrabalansată de ajutorul financiar al Moscovei. Totul s-a sfîrşit însă după destrămarea URSS, urmată, în anii 90, de o foamete cu consecinţe tragice.

Deşi situaţia s-a ameliorat, agricultura Nord-coreeană rămîne marcată de faptul că Phenianul nu are acces la tehnologii noi, consecinţa fiind că randamentele sale sunt mult inferioare mediei mondiale. Un alt factor important este că relieful Nord-coreean este dominat de munţi, doar 20% din pămînturi fiind propice culturilor. În plus, în Iulie şi August anul trecut Coreea de Nord a fost afectată de un val de arşiţă, urmat de inundaţiile provocate de taifunul Soulik, ceea ce a diminuat cu 12-14% recolta de orez. Şi, deşi aceste evenimente climatice s-au manifestat cu aceeaşi intensitate în întreaga Peninsulă coreeană, impactul lor a fost net mai mare în Coreea de Nord, Guvernul de la Seul indicînd că producţia Sud-coreeană de orez a scăzut cu 2,6%. Între altele, producţia Nord-coreeană de soia a scăzut cu 39%, iar cea de cartofi – promovaţi de liderul nord-coreean Kim Jong Un ca mijloc de combatere a penuriilor – s-a diminuat cu 34%, conform cifrelor ONU. În Februarie, Phenianul a comunicat Naţiunilor Unite că va înregistra în acest an un deficit de 1,4 milioane de tone de alimente.

Coreea de Nord reconstruieşte o bază de lansare a rachetelor

Coreea de Nord a reconstruit parţial baza de testare şi lansare pentru rachete balistice de la Sohae, arată imagini prin satelit analizate de Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS) din SUA şi site-ul 38 North din Washington. Informaţii din cele două surse au fost transmise Miercuri de Reuters şi AFP, la două zile după ce directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică (AIEA) a afirmat că Nord-coreenii desfăşoară la reactorul nuclear de la Yongbyon activităţi posibil legate de îmbogăţirea uraniului pentru arme atomice, relatează şi agerpres.

Imaginile din satelit arată, potrivit 38 North, că între 16 Februarie şi 2 Martie au fost reconstruite structuri la Sohae, a declarat Jenny Town, editor coordonator al site-ului şi analist în grupul de reflecţie Stimson Center. Un raport al CSIS, bazat tot pe imagini din satelit, susţine că „activitatea este evidentă la standul vertical de testare a motoarelor şi la structura de transfer al rachetelor, montată pe şine, de la rampa de lansare” şi că, „în mod semnificativ, adăposturile de la turnul de legătură, care în mod normal sunt închise, au fost deschise şi expun rampa de lansare”.

Serviciile de informaţii Sud-coreene au făcut cunoscut că deţin date concordante cu ale surselor americane, transmite Yonhap. În privinţa reactorului de la Yongbyon, Serviciul Naţional de Informaţii din Coreea de Sud afirmă că acesta a fost închis la sfîrşitul anului trecut şi nu există indicii privind reprocesarea materialului nuclear.

O sursă guvernamentală nespecificată din Statele Unite a confirmat agenţiei Reuters că serviciul de informaţii Sud-coreean este considerat credibil în privinţa acestor probleme, dar lucrările descrise nu par deosebit de alarmante şi cu siguranţă nu au o amploare care să permită reluarea testelor cu rachete, pe care Coreea de Nord le-a suspendat în 2017.

Consilierul pentru securitate al Casei Albe, John Bolton, a declarat Marţi televiziunii sancţiunile economice împotriva regimului de la Phenian dacă acesta nu este dispus să renunţe la „programul de înarmare nucleară şi la tot ce este legat de acesta”. Fox Business Network, preluată de Reuters, că după întîlnirea de la Hanoi a Preşedintelui american Donald Trump cu liderul Nord-coreean Kim Jong Un, Washingtonul nu va ridica

Uniunea Europeană dă un răspuns oficial Hamasului

Tribunalul Uniunii Europene a respins Miercuri o acţiune a organizaţiei islamiste palestiniene Hamas împotriva deciziei din 2015 prin care a fost inclusă de UE pe lista grupărilor teroriste, transmite dpa, potrivit agerpres.

Tribunalul general, Curtea de primă instanţă a UE a respins cele şapte argumente formulate de Hamas, între care lipsa de dovezi în acest sens şi faptul că a cîştigat alegerile palestiniene. Listarea Hamas ca organizaţie teroristă s-a bazat parţial pe un ordin al ministrului britanic de Interne şi pe o decizie a secretarului de stat american din 1997, a arătat Tribunalul. Decizia poate fi contestată la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

La jumătatea lui Decembrie anul trecut, Tribunalul UE a respins o altă acţiune a mişcării islamiste palestiniene împotriva deciziei UE de a o înscrie pe lista organizaţiilor teroriste, ceea ce are, între altele, drept consecinţă îngheţarea unei părţi din fondurile sale. Consiliul UE a decis să înscrie Hamas pe această listă în Decembrie 2001, după atentatele din 11 Septembrie din SUA. Confirmată de mai multe ori ulterior, decizia a fost contestată la Tribunalul UE, care în 2014 i-a dat cîştig de cauză Hamas, anulînd această înscriere (pe lista organizaţiilor teroriste) din cauza unui viciu de formă. A urmat o dezbatere juridică foarte tehnică, care a dus, în Vara lui 2017, la anularea de către Curtea de Justiţie a UE (CJUE) a deciziei din 2014. Hamas, la putere în Fîşia Gaza, a anunţat atunci că intenţionează să „ducă la bun sfîrşit bătălia sa legală” pentru a fi scoasă de pe lista organizaţiilor teroriste, unde a fost reînscrisă printr-o decizie a Consiliului UE din Martie 2015.

Mişcarea Hamas, care deţine din 2007 controlul asupra Fîşiei Gaza aflată sub blocadă israeliană, este considerată de asemenea o entitate teroristă de Israel şi SUA.

PPE cere partidului lui Orban să oprească campania anti-UE. Reacţia Budapestei este de neclintit

„Reprezentarea opiniei poporului ungar la Bruxelles este mai importantă decît disciplina de partid”, a declarat Janos Halasz, purtătorul de cuvînt al grupului parlamentar al Fidesz, partidul guvernamental din Ungaria, în răspuns la recentele critici formulate de Partidul Popular European (PPE), relatează MTI, potrivit agerpres.

Potrivit politicianului ungar, PPE este „o mare familie de partide” în care „fiecare partid are poziţia proprie, iar Fidesz o are pe a sa”. „Considerăm că este importantă menţinerea valorilor creştine europene, menţinerea securităţii şi asigurarea protecţiei comunităţilor noastre”, a insistat Halasz, subliniind că „aceasta este poziţia pe care alegătorii ungari ne-au autorizat să o susţinem”. Purtătorul de cuvînt al Fidesz a făcut aceste comentarii în contextul în care la 20 Martie, la reuniunea PPE care precede de fiecare dată summitul european trimestrial, urmează să fie luată în considerare iniţierea procedurii de suspendare sau excludere a Fidesz, pe fondul presiunilor din partea unor formaţiuni membre ale PPE în acest sens şi după ce relaţiile tensionate ale Budapestei cu oficiali europeni legate de situaţia statului de drept în Ungaria s-au agravat odată cu o campanie negativă lansată de Guvernul ungar la adresa preşedintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker.

Într-o scrisoare adresată preşedintelui PPE, Joseph Daul, candidatul PPE pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene (CE), Manfred Weber, afirmă că Fidesz trebuie să ia „măsuri concrete” pentru a demonstra că doreşte să rămînă membru al PPE, şi anume să retragă „imediat” posterele şi alte materiale publicitare folosite în campania de „dezinformare” (fake news, a formulat Weber) împotriva lui Juncker, să recunoască „daunele politice considerabile” provocate de campanie şi să se angajeze că se va abţine pe viitor de la astfel de atacuri, precum şi să „clarifice” probleme legale care au afectat funcţionarea Universităţii Central-Europene.

„Prioritatea mea, mai ales ca lider al grupului PPE, a fost să construiesc punţi şi voi continua să fac şi pe viitor tot ce îmi stă în puteri pentru a întări unitatea şi coeziunea în Europa. Dacă Fidesz, sub conducerea lui Viktor Orban, nu răspunde cerinţelor menţionate, singura opţiune va fi de a exclude acest partid din PPE”, punctează Weber în scrisoarea datată 5 martie. Candidatul PPE la şefia CE a prezentat un set de cerinţe similare şi într-un interviu acordat ziarului german Bild, în care insistă de asemenea că ”Viktor Orban trebuie să înceteze imediat şi definitiv campaniile anti-Bruxelles”.

Totuşi, într-un interviu acordat Marţi seara canalului privat ATV, preluat de Reuters, eurodeputatul Fidesz Tamas Deutsch şi-a exprimat îndoiala că Viktor Orban va ceda acestor presiuni. Eurodeputatul ungar a respins condiţiile formulate de PPE, dînd în schimb asigurări că Fidesz rămîne deschis dialogului cu acesta şi nu are în vedere alte alianţe.

Pînă înaintea recentei campanii anti-Juncker, atît Manfred Weber cît şi Joseph Daul s-au arătat rezervaţi faţă de ideea excluderii partidului Fidesz din PPE, în pofida disputelor cu Orban privind statul de drept şi chestiunea migraţiei, mai ales că popularii europeni ar putea avea nevoie de voturile europarlamentarilor Fidesz în viitorul Parlament European, a notat Reuters.

La finalul săptămînii trecute, executivul de la Budapesta a anunţat că va pune capăt controversatei campanii contra preşedintelui Comisiei Europene, dar va începe o altă campanie, care îl vizează pe prim-vicepreşedintele CE Frans Timmermans. ”Ungurii au dreptul de a şti ce fel de planuri pro-migraţie sunt pregătite de birocraţia de la Bruxelles. Iată de ce desfăşurăm o campanie de informare, care se va încheia, conform calendarului iniţial, pe 15 Martie”, a explicat sîmbătă Zoltan Kovacs, purtătorul de cuvînt al executivului de la Budapesta.

Turcia şi Iranul pregătesco operaţiune militară masivă împotriva PKK

Turcia speră să lanseze o cooperare cu Iranul împotriva gherilei Parti dului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care poartă o sîngeroasă luptă împotriva Ankarei de peste 30 de ani, a anunţat Miercuri Guvernul, relatează AFP, potrivit news.ro.

”Cu voia lui Allah, vom lansa o operaţiune cu Iranul împotriva PKK”, a declarat ministrul turc de Interne Süleyman Soylu într-un interviu acordat agenţiei proguvernamentale Anadolu. ”Efectuarea unei operaţiuni comune este o propunere apărată de mult timp de statul turc (…). Încercăm împreună să avansăm în această problemă şi există numeroase schimburi între serviciile noastre de informaţii”, a adăugat el. Ministrul nu a făcut alte precizări, însă Ankara a evocat în mai multe rînduri, în ultimii ani, o operaţiune militară turco-iraniană împotriva rebelilor kurzi, în Nordul Irakului, care are frontiere comune cu Turcia şi Iranul. PKK şi Partidul pentru o viaţă liberă în Kurdistan (PJAK) – un partid kurd iranian care-i este afiliat – au amîndouă baze în Irak.

În 2017, Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan anunţa, în urma unei vizite a şefului Statului major iranian la Ankara, că o operaţiune comună împotriva PKK în Irak, se afla pe ordinea de zi. Turcia este totodată pe cale să termine construirea unui ”zid de securitate” la frontiera sa cu Iranul, menit să împiedice treceri dintr-o ţară în alta a unor rebeli kurzi.

PKK poartă o sîngeroasă luptă de gherilă împotriva statului turc din 1994. Peste 40.000 de persoane, inclusiv numeroşi civili, au  fost ucise în confruntări armate între forţe turce de securitate şi PKK – clasat drept organizaţie ”teroristă” de către Ankara, Uniunea Europeană (UE) şi Statele Unite.

Fiica fostului preşedinte uzbec a fost trimisă după gratii

Fiica fostului Preşedinte uzbec Islam Karimov, care s-a bucurat de o vastă influenţă înainte de a cădea în dizgraţie, a fost plasată în detenţie pentru că a încălcat arestul la domiciliu, a anunţat Miercuri Parchetul acestei ţări din Asia Centrală, informează AFP, potrivit agerpres.

Gulnara Karimova, în vîrstă de 46 de ani, fiica cea mai mare a Preşedintelui decedat în 2016 după ce peste 25 de ani s-a aflat la conducerea ţării, a fost condamnată în 2017 la 10 ani de închisoare pentru fraude, deturnare de fonduri şi trafic de valută totalizînd sume uriaşe. Anul trecut, această pedeapsă a fost comutată la cinci ani de arest la domiciliu.

După cum a anunţat Miercuri Parchetul uzbec, Gulnara Karimova „a încălcat în mod repetat condiţiile impuse de Tribunal” şi a folosit diverse „mijloace de comunicare”, printre care internetul, în pofida avertismentelor. De asemenea, potrivit Parchetului, ea a părăsit apartamentul său în Noiembrie şi a refuzat să achite despăgubiri către stat.

Marţi, un Tribunal a ordonat ca perioada rămasă din pedeapsa la care a fost condamnată să fie ispăşită la închisoare, a adăugat Parchetul, fără a oferi mai multe detalii. Avocatul Gulnarei Karimova, elveţianul Gregoire Mangeat, susţine că aceasta „a părăsit forţată apartamentul în care locuia la Taşkent” şi a publicat o fotografie cu rezoluţie slabă, în care se poate vedea cum o femeie îmbrăcată într-o rochie albastră şi cu papuci de casă roz este tîrîtă de doi bărbaţi. „Autorităţile uzbece continuă să exercite asupra ei presiuni fizice şi psihologice, pentru ca ea să renunţe la acţiunile în justiţie şi la toate drepturile şi proprietăţile din Elveţia”, susţine avocatul, denunţînd „metode total arbitrare”.

Soarta Gulnarei Karimova a fost multă vreme obiectul a diverse zvonuri. Justiţia uzbecă o acuză că face parte dintr-un grup infracţional ce deţine active reprezentînd peste un miliard de euro în 12 ţări, inclusiv proprietăţi la Londra, Dubai, un castel lîngă Paris sau o vilă în Saint-Tropez.

Considerată un timp succesoarea tatălui său, care a condus peste un sfert de secol fosta republică sovietică, Gulnara Karimova a căzut în dizgraţie după ce l-a comparat pe tatăl ei cu Stalin şi le-a criticat public pe mama şi sora ei. Fostă ambasadoare a ţării sale la ONU, dar cunoscută şi pentru că a organizat parade de modă, a lansat o linie de bijuterii şi a fost interpretă de muzică pop, Gulnara Karimova a fost citată de asemenea în afaceri de corupţie la scară amplă în mai multe ţări din Europa şi în SUA.

În România sunt 90.000 de copii care au ambii părinţi plecaţi din ţară

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunţat, Miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, că, la nivelul întregii ţări, sunt aproximativ 90.000 de copii care au ambii părinţi plecaţi în străinătate.

"Este o întrebare grea. Clar, avem aceste situaţii pe fiecare direcţie generală în parte din fiecare judeţ. La nivel de ţară, avem 90.000 de astfel de copii înregistraţi, care sunt cu ambii părinţi plecaţi. Noi, ca autorităţi, nu ne dorim acest lucru (copiii să plece din ţară -n. r.), de aceea avem această frămîntare şi tot ceea ce înseamnă măsurile acestea de încurajare a forţei de muncă, de posibilitatea de a creşte cît mai mult masa salarială, de aceea avem parteneriate, memorandumuri transformate în legi, de exemplu, cu tot ceea ce înseamnă patronatele în construcţii din România, pentru un salariu minim superior", a declarat ministrul Muncii. Marius Budăi a precizat că autorităţile încearcă, prin tot felul de programe, dar şi prin crearea de locuri de muncă, să-i oferteze pe românii plecaţi în străinătate la muncă să se întoarcă în ţară.

"Încercăm să realizăm burse ale locurilor de muncă, dezamăgirea mea e că nu am putut în Februarie deoarece piaţa nu a fost pregătită, avem în acest moment peste 300 de locuri de muncă postate pe Eures, pe site-ul nostru, al Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă. Avem totuşi o bucurie, peste 50 de contracte, 50 de persoane care au încheiat contracte deja se vor întoarce în ţară, din aceste 300 de locuri de muncă. Am discutat chiar acum două zile cu patronatele şi sindicatele din construcţii şi aşteptăm încă o nouă centralizare de la dumnealor ca atunci cînd ajungem la 600-700-1.000 de locuri de muncă, lucru care se va întîmpla într-o săptămînă sau două, voi delega un secretar de stat ca împreună cu Ministerul Românilor de Pretutindeni, patronatele şi sindicatele din construcţii, cu ataşaţii noştri din diferite ţări europene, mai mult decît bursa locurilor de muncă , vom merge acolo, la ei. Şi atunci patronatele şi sindicatele îşi vor prezenta oferta de muncă", a completat ministrul Muncii.