Un bărbat a luat 11 ostatici într-un oficiu poştal din oraşul ucrainean Harkov

Sîmbătă, un bărbat, care a susţinut că avea asupra sa un dispozitiv exploziv, a luat ostatice 11 persoane, nouă adulţi şi doi copii, într-un oficiu poştal din oraşul ucrainean Harkiv, a anunţat tot Sîmbătă poliţia, citată de Reuters. Bărbatul, neidentificat inițial, era calm, nu a făcut nici o cerere şi a fost în contact constant cu poliţia prin intermediul telefoanelor ostaticilor, a declarat şeful poliţiei regionale, Oleg Bekh, la canalul de televiziune ”112 Ucraina”. Imaginile difuzate de televiziune arătau poliţişti şi maşini de poliţie parcate în apropiere de o clădire cu două etaje din oraş. Zona a fost închisă traficului. Ulterior, Sîmbătă seara, preşedintele Petro Poroşenko, potrivit agenţiei Tass, a declarat: "Toţi ostaticii din Harkiv au fost eliberaţi; atacatorul a fost arestat. Am ordonat autorităţilor locale să ofere întreaga asistenţă necesară persoanelor afectate".

Serviciul de Securitate din Rusia a arestat doi islamişti acuzaţi de comiterea atentatului din Sankt-Petersburg

Serviciul Federal de Securitate din Rusia a anunţat, Sîmbătă seară, arestarea preventivă a doi indivizi acuzaţi de comiterea atentatului din oraşul Sankt-Petersburg, informează site-ul agenţiei Interfax. Presupusul organizator al atentatului şi individul suspectat că a instalat dispozitivul exploziv într-un centru comercial din Sankt-Petersburg au fost arestaţi preventiv şi sunt interogaţi de membri ai Comisiei speciale de anchetă, anunţă Serviciul Federal rus de Securitate (FSB). Treisprezece persoane au fost rănite în explozia produsă Miercuri seară într-un supermarket din oraşul rus Sankt-Petersburg, atac catalogat de preşedintele Vladimir Putin drept act terorist. Organizaţia teroristă Stat Islamic a revendicat atacul.

Apelul înaintat de Alexei Navalnîi împotriva deciziei Comisiei Electorale a fost respins de Curtea Supremă a Rusiei

Curtea Supremă a Rusiei a respins, Sîmbătă, apelul înaintat de liderul opoziţiei ruse Alexei Navalnîi împotriva deciziei Comisiei Electorale Centrale a ţării care i-a interzis candidatura la alegerile prezidenţiale ce vor avea loc pe 18 Martie 2018, transmite agenţia Reuters. Invocînd o condamnare judiciară pe care Navalnîi o consideră motivată politic, Comisia Electorală a votat Lunea trecută în unanimitate respingerea dosarului său de candidatură prezentat după o zi de mobilizare a partizanilor săi, care i-au asigurat numărul legal de semnături pentru a putea candida. Potrivit AFP, decizia Comisiei Electorale nu a fost o surpriză, deoarece acest organism precizase deja de mai multe ori că Navalnîi nu va putea candida pînă în anul 2028, din cauza unei sentinţe prin care a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu suspendare într-un dosar de deturnare de fonduri. Navalnîi, care nu a fost prezent la audiere la Curtea Supremă, precizează Reuters, a scris pe Twitter că el şi susţinătorii săi ”nu vor recunoaşte nişte alegeri fără o competiţie” şi şi-a reluat apelurile la boicotarea scrutinului.

Înaintea festivităţilor de Anul Nou, SUA şi Europa întăresc măsurile de securitate

Forţele de poliţie din SUA şi Europa întăresc măsurile de securitate înaintea festivităţilor de Revelion, relatează DPA. Departamentul de Poliţie din oraşul New York (NYPD) a anunţat că va consolida securitatea pentru festivităţilor de Duminică noapte. „NYPD şi partenerii săi de aplicare a legii vor spori numărul posturilor de observare în Times Square pentru a monitoriza proactiv punctele de observare de la înălţime”, a precizat departamentul pe site-ul său. În prezent nu există „ameninţări directe şi credibile la adresa oraşului New York sau a Times Square”, a spus comisarul James P. O’Neill, din cadrul NYPD. La Las Vegas, poliţia va desfăşura echipe de observare şi lunetişti pe acoperişuri în timpul festivităţilor de Revelion pe celebra „Fîşie Vegas”, a anunţat şeriful Joe Lombardo. Peste 300 de membri ai gărzii naţionale şi circa 1.500 de poliţişti vor putea fi mobilizaţi în caz de nevoie la Las Vegas. Persoanele care vor participa în stradă la festivităţile de Revelion în mai multe mari oraşe din Europa vor fi percheziţionate şi li se vor controla genţile, în contextul în care ţări ca Franţa, Germania şi Marea Britanie s-au confruntat în ultimii ani cu atacuri teroriste. În Paris şi în împrejurimi, aproape 8.000 de poliţişti şi militari vor fi mobilizaţi pentru a asigura securitatea, a anunţat poliţia. Poliţia franceză va urmări cu atenţie în special Bulevardul Champs-Élysées, unde consumul de alcool va fi interzis. Persoanele care vor dori să participe la festivităţile din noaptea de Anul Nou vor trebui să permită să li se verifice genţile, iar poliţia va instala bariere de beton pentru a preveni pătrunderea maşinilor. În întreaga ţară, 99.000 de poliţişti şi militari vor fi în patrulare, conform Ministerului de Interne francez. În oraşul Hamburg din Nordul Germaniei, poliţia a instalat noi camere de securitate pe promenada Jungfernstieg pentru a putea supraveghea mai bine zona şi pentru interveni rapid în caz de nevoie. Poliţia din Londra a anunţat, la rîndul său, că oamenii trebuie să se aştepte să vadă pe străzi poliţişti înarmaţi, iar în centrul oraşului vor fi instalate bariere pentru maşini. Purtătorul de cuvînt al poliţiei a precizat totuşi că aceste măsuri nu sunt luate în urma unor informaţii specifice privind posibile ameninţări şi că ele au fost pregătite de mai multe luni.

Azil în Grecia pentru un militar turc acuzat de tentativa de puci eşuată

Unul din cei opt militari turci care s-au refugiat în Grecia în Iulie 2016 după puciul eşuat din Turcia a obţinut azil în Grecia, potrivit Skai TV şi unei surse judiciare, relatează Sîmbătă AFP şi DPA. Militarul este copilotul elicopterului cu care cei opt militari au decolat pe 16 Iulie 2016 şi au aterizat la Alexandroupolis, oraş grec la frontiera cu Turcia. El a obţinut azil prin intermediul instanţei independente privind azilul. Instanţa a decis că, după evaluările făcute de organizaţii pentru apărarea drepturilor omului şi Consiliul Europei, Turcia încalcă constant drepturile omului de la tentativa de puci eşuată şi că militarul turc ar fi în pericol dacă ar fi extrădat. Judecătorii au estimat, printre altele, că nu există nici o dovadă că respectivul copilot ar fi participat la tentativa de puci şi că el nu ştia care este destinaţia finală a aparatului cînd a decolat din Turcia. Decizia în cazul celorlalţi şapte militari va fi emisă în următoarele săptămîni. Cazul celor opt militari a tensionat relaţiile dintre Turcia şi Grecia, două ţări vecine, membre ale NATO. În Ianuarie, Curtea Supremă greacă a refuzat extrădarea în Turcia a celor opt militari, în pofida presiunilor recurente ale Ankarei.

Apel la un ‘dialog constructiv’ făcut de Vladimir Putin într-un mesaj felicitare de Anul Nou transmis lui Donald Trump

Preşedintele rus Vladimir Putin a făcut apel la o ‘cooperare pragmatică’ şi la un ‘dialog constructiv’ între Rusia şi SUA, într-un mesaj de felicitare de Anul Nou transmis omologului său american Donald Trump, a informat Sîmbătă Kremlinul, potrivit AFP, EFE şi DPA. „În actuala conjunctură internaţională complexă, un dialog ruso-american constructiv este extrem de necesar pentru a consolida stabilitatea strategică în lume şi pentru a găsi răspunsurile optime la ameninţările şi provocările globale”, se arată în mesajul lui Vladimir Putin către Donald Trump. Putin a subliniat importanţa ca evoluţia relaţiilor dintre cele două puteri să se bazeze pe principiile egalităţii şi respectului reciproc. „Acest lucru ar permite construirea unei cooperări pragmatice orientate spre o perspectivă pe termen lung”, a precizat liderul de la Kremlin. Relaţiile dintre SUA şi Rusia au căzut în ultimii ani la cel mai jos nivel de după Războiul Rece.

În Turcia, Fondurile alocate de UE pentru a-i ajuta pe refugiaţii sirieni nu sunt folosite în mod activ

Multe din fondurile promise de Uniunea Europeană pentru a-i ajuta pe refugiaţii sirieni din Turcia încă nu sunt folosite în mod activ pentru asigurarea nevoilor acestora, a transmis Sîmbătă Ministerul turc pentru Afaceri Europene, potrivit Reuters. Din cele 6 miliarde de euro convenite în cadrul a două acorduri din 2015 şi 2016, numai 1,78 miliarde de euro au fost transferate ministerelor din Turcia şi organizaţiilor internaţionale responsabile cu implementarea de proiecte, a precizat ministerul într-un comunicat. „În timp ce Turcia a folosit peste 30 de miliarde de dolari din fondurile sale naţionale pentru nevoile sirienilor care se află în Turcia de aproximativ şapte ani, o sumă substanţială din cele trei miliarde de euro promise de UE în Noiembrie în 2015 nu a fost folosită”, a explicat Ministerul pentru Afaceri Europene.Din cele 1,78 miliarde de euro transferate pînă acum, 1,3 miliarde au ajuns la organizaţii internaţionale, 270 de milioane la Ministerul Educaţiei, 120 de milioane la Ministerul Sănătăţii şi 12 milioane la Ministerul de Interne. „Din păcate, mecanismul de cheltuire a fondurilor UE nu funcţionează rapid”, a adăugat ministerul. Cu alte ocazii, Turcia a susţinut că ar fi mai uşor să se acorde bani direct Guvernului, lucru pe care UE îl respinge, spunînd că distribuie întotdeauna ajutorul umanitar prin agenţii specializate şi prin instituţii nonguvernamentale astfel încît fondurile să ajungă direct la cei care au nevoie.

Avertisment al Guvernului din Iran, după cel mai mare val de proteste din ultimul deceniu

Guvernul iranian a avertizat populaţia să evite "adunările publice ilegale" ca urmare a manifestaţiilor de protest desfăşurate în toată ţara, scrie NEWS.RO, citînd BBC. Un număr mare de oameni au fost arestaţi în timpul protestelor împotriva corupţiei şi a condiţiilor de trai. Mai multe grupuri au continuat demonstraţiile în Teheran şi în alte oraşe din ţară. Imaginile postate pe reţelele sociale arată şi ciocniri cu forţele de ordine, care au intervenit pentru a dispersa mulţimea. Mulţimile au scandat împotriva preşedintelui Hassan Rouhani, dar şi a liderului suprem Ayatollahul Khamenei. Scînteia protestelor s-a aprins Joi în al doilea oraș ca mărime al Iranului, Mashhad, iar mai apoi a cuprins şi alte oraşe. Autorităţile iraniene dau vina pe anti-revoluţionari şi pe agenţii puterilor străine pentru izbucnirea acestor manifestaţii de protest. Administraţia Trump a avertizat deja Iranul că ochii întregii lumi sunt aţintiţi asupra sa. ''Poporul iranian nu acordă nici o importanţă şi nici un credit declaraţiilor oportuniste ale unor responsabili americani şi ale lui Donald Trump'', a afirmat, în replică, purtătorul de cuvînt al Ministerului iranian de Externe, Bahram Ghassemi, citat de media. Ȋntre timp, mii de demonstranţi proguvernamentali au fost implicaţi în mitingurile de Sîmbătă. Aceste mitinguri oficiale au fost organizate înaintea protestelor antiguvernamentale, pentru a marca cea de-a opta aniversare a reprimării protestelor de stradă de mare amploare.

China este cea mai mare putere de consum a lumii şi toate statisticile arată că ar trebui să ne obişnuim cu această idee

De la cel mai mare producător al lumii, China devine cea mai mare putere de consum a lumii, potrivit Bloomberg. Modelul de creştere economică adoptat pînă acum de China era bazat pe investiţii şi pe export, însă în ultimii ani natura consumului a fost într-o continuă schimbare. Din ce în ce mai multe sume de bani sunt investite pe plan domestic începînd de la cinematografie, la turism şi la sectorul de sănătate. Potrivit ultimelor date, consumul domestic a reprezentat 63,4% din PIB. Consumul în gospodării a înregistrat o creştere exponenţială şi a ajuns la 4,5 trilioane de dolari. Vînzările de Singles Day, de anul acesta, eveniment asemănător cu Black Friday din Statele Unite, au înregistrat un nivel de 25 de miliarde de dolari, aproape dublu faţă de corespondentul Black Friday din Statele Unite, care au fost de 14 miliarde de dolari. Statisticile arată că toţi consumatorii chinezi au o situaţie materială mai bună în ultimii ani, ceea ce a făcut trecerea de la necesităţi la alegerea produselor. Mîncarea ieftină pierde teren în timp ce mîncarea sănătoasă, în concordanţă cu trendul fitness, este din ce în ce mai căutată. Produsele ieftine fabricate în masă îşi pierd din popularitate, iar brandurile premium cîştigă teren. Chinezii favorizează brandurile străine, din cauza unei lipse de încredere în brandurile domestice, considerîndu-le pe acestea mai predispuse falsificării. De asemenea, în China, brandurile străine şi scumpe sunt considerate un simbol al bunăstării şi a statutului social. Nu în ultimul rînd, consumatorii cheltuiesc mai puţin în viaţa de zi cu zi pe bunuri fizice şi mai mult pe experienţe şi servicii, precum servicii medicale, box office, educaţie, concerte, săli de fitness, planificare financiară şi turism (atît domestic cît şi peste hotare). Apetitul chinezilor pentru călătorii peste hotare este în creştere, bucurîndu-se de călătorii atît în ţări asiatice, cît şi în state mai dezvoltate precum Australia, Statele Unite, Canada, Noua Zeelandă sau state membre ale Uniunii Europene. (Ziarul Financiar.ro)

Guvernul polonez pregăteşte "ofensiva diplomatică" în statele membre UE, în replică la demararea procedurii de sancţionare a ţării

Guvernul polonez intenţionează să discute în următoarele trei luni cu statele membre ale Uniunii Europene, ca răspuns la decizia Comisiei Europene de a declanşa procedurile de sancţionare a Poloniei, a anunţat ministrul polonez de Externe, Witold Waszczykowski, relatează site-ul Radio Poland. Witold Waszczykowski a subliniat importanţa Bulgariei pentru soluţionarea acestei probleme, ţară care va prelua preşedinţia rotativă a Consiliului UE în luna Ianuarie. Potrivit şefului diplomaţiei de la Varşovia, o întîlnire bilaterală ar putea avea loc la 15 Ianuarie 2018. La 20 Decembrie, Comisia Europeană a propus Consiliului Uniunii Europene să adopte o decizie în virtutea Articolului 7 al Tratatului UE, care prevede posibilitatea suspendării drepturilor de vot ale Poloniei, din cauza situaţiei sistemului judiciar polonez. Experţii Comisiei Europene afirmă că noile măsuri legislative din Polonia subminează independenţa Justiţiei, oferindu-i ministrului Justiţiei dreptul de a numi şi de a destitui judecători ai instanţelor superioare. Bruxellesul denunţă şi reformele privind funcţionarea Tribunalului Constituţional din Polonia. Guvernul polonez are la dispoziţie trei luni pentru a-şi prezenta cauza atît în faţa Comisiei, cît şi a celorlalte state membre ale UE. Premierul polonez Mateusz Morawiecki se va întîlni cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, la 9 Ianuarie. Premierul Poloniei va efectua în 2018 un tur diplomatic în ţările membre ale Uniunii Europene. Miercuri, 3 Ianuarie, Mateusz Morawiecki va avea o întrevedere cu premierul ungar Viktor Orban, la Budapesta. Impunerea oricăror sancţiuni împotriva Poloniei necesită unanimitate în rîndul statelor membre ale Blocului comunitar. Pînă în prezent, Viktor Orban a promis public să blocheze orice acţiune a UE împotriva Varşoviei.

Coreea de Nord anunţă că nu-şi va modifica politica nucleară în 2018

Regimul din Coreea de Nord va continua să îşi consolideze capacităţile nucleare în 2018, anunţînd că statul comunist este o putere nucleară "invincibilă", dar "responsabilă", relatează site-ul agenţiei Yonhap, care citează agenţia de stat Nord-coreeană KCNA. "Coreea de Nord, un stat strategic incontestabil şi putere nucleară în baza Juche (ideologia dezvoltată de către fondatorul Kim Il-Sung, bunicul lui Kim Jong-Un), anunţă: Nu vă aşteptaţi la nici o schimbare în privinţa politicii sale. Entitatea sa ca putere invincibilă nu poate fi nici subminată, nici înlăturată", se arată într-un comunicat transmis de la Phenian, care a fost intitulat <<Nici o forţă nu poate prevala în faţa independenţei şi a justiţiei>>. Materialul descrie pe larg reuşitele regimului Kim Jong-Un din 2017 privind dezvoltarea armamentului, inclusiv a unei rachete balistice intercontinentale capabilă să ajungă în Statele Unite.