Kievul interzice ruşilor adulţi să intre în Ucraina

Kievul a interzis bărbaţilor adulţi ruşi între 16 şi 60 de ani să intre în Ucraina, a anunţat şeful serviciului de frontieră Petro Tsîgîkal la o reuniune televizată Vineri, informează Reuters, agerpres. „Astăzi, intrarea străinilor este limitată – în primul rînd cetăţeni ai Federaţiei Ruse –, neadmiterea cetăţenilor Federaţiei Ruse în vîrstă de la 16 la 60 de ani, de sex masculin”, a declarat Tsîgîkal. Ucraina a impus legea marţială în această săptămînă, citînd temeri că Rusia a planificat o invazie pe scară largă după ce nave ruseşti au deschis focul şi au capturat vase ucrainene în weekendul trecut.

Prima reacţie a Kremlinului după ce Trump a anunţat că nu se mai întîlneşte cu Putin

Kremlinul „regretă” anularea de către Donald Trump a întîlnirii planificate la summitul G20 între Preşedintele american şi omologul său rus Vladimir Putin, a anunţat în noaptea de Joi spre Vineri purtătorul de cuvînt al Preşedinţiei ruse.

„Noi regretăm decizia Administraţiei americane de a anula întîlnirea planificată a celor doi Preşedinţi la Buenos Aires”, a declarat el, citat de agenţia oficială de presă rusă TASS, preluată de France Presse, potrivit agerpres. „Acest lucru înseamnă că discuţiile privind aspectele internaţionale şi bilaterale grave sunt amînate pe termen nelimitat”, a estimat el, precizînd că „în ceea ce-l priveşte pe Preşedintele rus Vladimir Putin, el este gata să aibă contacte cu colegul său american”.

Joi, Donald Trump a anulat brusc întîlnirea prevăzută cu Vladimir Putin la G20 în Argentina, pe fondul escaladării tensiunilor între Moscova şi Kiev. „Plecînd de la faptul că navele şi marinarii nu au fost returnaţi de Rusia Ucrainei, am decis că ar fi mai bine pentru toate părţile interesate să-mi anulez întîlnirea programată în prealabil în Argentina cu Preşedintele Vladimir Putin”, a scris el pe Twitter, la scurt timp după ce a părăsit Washingtonul.

Confruntarea dintre Ucraina şi Rusia a fost reactivată după sechestrarea în largul Crimeii a trei nave militare ucrainene Duminică. Douăzeci şi patru de marinari au fost luaţi prizonieri după acest incident, dintre care trei au fost răniţi, aminteşte France Presse.

Siria: Avioane israeliene au atacat poziţii militare de la periferia oraşului Damasc

Avioane multirol israeliene au atacat, Joi seară, poziţii militare în Siria, afirmă surse din cadrul serviciilor de securitate siriene citate de presa siriană şi israeliană, scrie Mediafax.

Potrivit agenţiei de presă SANA, sistemele antiaeriene siriene au deschis focul spre „ţinte inamice”, la periferia oraşului Damasc. Surse militare au declarat pentru agenţia SANA că avioane inamice au atacat poziţii militare în zona Al-Kiswah, la periferia sudică a Capitalei Siriei. Aviaţia militară israeliană a efectuat în trecut bombardamente în această regiune, vizînd baze militare iraniene, informează cotidianul Times of Israel. Surse citate de IsraelNationalNews.com au confirmat că raidurile aeriene de Joi seară au fost efectuate de Israel.

Surse militare siriene au declarat pentru agenţia Reuters, fără a oferi detalii, că a fost doborîtă o „ţintă inamică”. „Sistemele antiaeriene au interceptat ţinte ostile în zona Al-Kiswah şi le-au doborît”, a confirmat un oficial militar sirian citat de SANA.

Armata israeliană a efectuat sute de operaţiuni în Siria, vizînd în principal poziţii militare iraniene sau transporturi de armament spre mişcarea şiită Hezbollah. În ultima perioadă, operaţiunile israeliene în Siria au fost mai rare, după ce Armata siriană a doborît din greşeală un avion rus în încercarea de a ataca o aeronavă israeliană. Imediat după incident, Rusia a oferit Siriei sisteme antiaeriene S-300.

Armata israeliană nu a făcut nici un comentariu pe tema bombardamentelor de Joi seară.

Membrii relativ mai sărăci ai UE sunt dispuşi să contribuie suplimentar la bugetul post-Brexit

Premierul slovac, Peter Pellegrini, a afirmat, Joi, că membrii relativ mai sărăci ai UE sunt dispuşi să-şi majoreze contribuţia la bugetul Uniunii post-Brexit pentru a menţine finanţarea coeziunii şi agriculturii la nivelul actual, relatează AFP, scrie Agerpres.

„Suntem dispuşi să contribuim mai mult la buget, estimînd că UE trebuie să susţină financiar în continuare priorităţile sale cu acelaşi volum (de fonduri) ca în prezent”, a declarat Peter Pellegrini la Bratislava, la finalul unei întîlniri a 15 ţări din UE, membre ale grupului „Prietenii Coeziunii”. Peter Pellegrini nu a dat detalii în legătură cu sumele avute în vedere, dar a sugerat că restul celor 27 de membri trebuie să acopere golurile după Brexitul prevăzut în Martie 2019. „Nu sunt de acord cu opinia potrivit căreia pentru o UE mai mică (după Brexit) va fi suficient un buget mai mic”, a declarat premierul slovac, adăugînd că este probabil valabil „pentru gestionarea sa, dar nu pentru investiţii în infrastructură şi dezvoltare”.

„Politicile comune de coeziune şi agricole trebuie să fie simplificate, eficiente şi suficient de flexibile pentru statele membre”, a declarat grupul „Prietenii Coeziunii” într-un comunicat. În opinia lor, „cele două politici ar trebui să fie finanţate la nivelul CFM (cadrul financiar multianual) 2014-2020”, referindu-se la bugetul Comisiei Europene pentru perioada post-Brexit, 2021-2027.

Pe 2 Mai, Bruxellesul a propus o reducere cu 7% a fondurilor de coeziune în bugetul global de 1.279 de miliarde de euro, pentru a compensa pierderea contribuţiei britanice. Fondurile pentru agricultură, care, împreună cu fondurile pentru dezvoltare, reprezintă cea mai mare parte a bugetului, ar urma să fie reduse cu 5%. „Dorim bugetul aşa cum este în prezent”, a insistat Peter Pellegrini, adăugînd că, „dacă bugetul trebuie redus, cerem mai multă flexibilitate” în alegerea cheltuielilor.

Declaraţia de la Bratislava a fost semnată de Bulgaria, Cehia, Croaţia, Polonia şi Ungaria, precum şi de membrii din zona euro: Cipru, Estonia, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Portugalia, Slovacia şi Slovenia.

Administrația Trump ar putea înăspri regulile de primire a studenţilor chinezi

Statele Unite au în vedere o revizuire a verificărilor la care sunt supuşi studenţii chinezi înaintea acceptării lor în universităţile americane, precum şi noi restricţii în cazul acestora, ca urmare a temerilor crescînde privind acţiunile de spionaj desfăşurate de China în SUA, mai ales operaţiunile de spionaj tehnologic, relatează Joi agenţia Reuters, citînd surse politice americane, scrie Agerpres. Departamentul american de Stat a decis deja din luna Iunie scurtarea, de la cinci ani la numai un an a valabilităţii vizelor acordate studenţilor chinezi care urmează cursuri în domenii precum aviaţia, robotica şi procesele tehnologice avansate.

Dar acum Administraţia Preşedintelui Donald Trump ia în calcul măsuri mai severe, cum ar fi verificări suplimentare înaintea acceptării studenţilor chinezi în universităţile din SUA. De asemenea, agenţiile de securitate americane ar urma să instruiască personalul academic asupra metodelor pentru descoperirea spionilor şi a furturilor de tehnologie.

Orice student chinez care vine în SUA este obligat în ţara sa să treacă printr-un proces în urma căruia Partidul Comunist chinez sau o autoritate guvernamentală chineză îi dă autorizaţia să plece la studii în SUA, aşadar toţi aceşti studenţi au o legătură cu statul chinez, aminteşte un oficial american.

Casa Albă a refuzat să comenteze cu privire la eventuale noi restricţii pentru studenţii chinezi. Întrebat de agenţia Reuters despre acest subiect, un responsabil din Departamentul de Stat a răspuns: ”Departamentul contribuie la garantarea faptului că aceia care primesc vize corespund condiţiilor şi nu reprezintă un risc pentru interesele naţionale” ale SUA.

Pe fondul Brexit, imigrația din UE în Marea Britanie a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii şase ani

Pe fondul Brexit, imigrația din Uniunea Europeană în Marea Britanie a scăzut la cel mai redus nivel din ultimii șase ani, informează Bloomberg, potrivit Mediafax.

În jur de 74.000 de cetățeni din UE s-au adăugat populației din Marea Britanie în anul încheiat la 30 Iunie, nivel care nu a mai fost atins din 2012, a afirmat Joi Office for National Statistics. În aceeași perioadă, numărul cetățenilor din afara UE care au migrat în Marea Britanie a fost de 248.000, cel mai înalt nivel în 14 ani.

Rezultatul va fi salutat de mulți susținători ai Brexit, dar sectoare precum  agricultura și sănătatea se bazează în mare măsură pe forța de muncă din UE și se străduiesc din greu să găsească lucrătorii de care au nevoie.

„Cele mai recente cifre nu sunt de sărbătorit, cînd afacerile fluctuează iar țara se confruntă cu o lipsă record de competențe”, spune Adam Marshall, director general al British Chambers of Commerce, un grup de lobby pentru afaceri.

Migrația din UE a scăzut cu 115.000 de persoane de la referendumul Brexit din Iunie 2016. Intrările nete din Europa de Vest, Bulgaria și România s-au redus la jumătate, iar migrația din așa-numitele țări A8 are acum un sold negativ, pentru prima dată, cu 14.000 de persoane care pleacă din Marea Britanie. Țările A8 sunt Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Slovenia.

Franţa nu este interesată de cedarea către UE a mandatului său din Consiliul de Securitate al ONU

Franţa a făcut cunoscut în mod clar că nu este interesată de cedarea către Uniunea Europeană a mandatului său permanent din Consiliul de Securitate al ONU, după ce ministrul german de Finanţe Olaf Scholz sugerase cu o zi în urmă ca acest loc al Franţei în Consiliul de Securitate să devină unul al UE, relatează Joi agenţia DPA, potrivit Agerpres.

Franţa poartă ”toate responsabilităţile” mandatului său permanent, care este însoţit de dreptul de veto, a afirmat Ministrul francez de Externe. ”În exprimarea poziţiilor noastre naţionale, ţinem seama de toate poziţiile europene”, a adăugat MAE francez. Potrivit Ministerului, Franţa pledează pentru o reformă a Consiliului de Securitate al ONU, ce prevede obţinerea de mandate permanente de către Germania, India, Brazilia şi ”două ţări africane”.

Scholz a sugerat Miercuri că mandatul permanent al Franţei din Consiliul de Securitate al ONU ar putea deveni un mandat al Uniunii Europene şi Franţa ar putea, în schimb, să ofere în mod permanent ambasadorul UE pentru ONU. Dar el a recunoscut că ”există cu siguranţă ceva loc pentru convingere” înainte ca Parisul să fie de acord cu ideea respectivă.

Marea Britanie, China, Franţa, Rusia şi SUA au statutul de membru permanent şi deţin dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU, format din 15 ţări membre, de la înfiinţarea organismului în 1945. Celelalte 10 ţări membre sunt alese pentru mandate de doi ani, inclusiv Germania, pentru perioada 2019-2020, dar nu au drept de veto.

Armata germană își sporește numărul de militari activi

Armata germană (Bundeswehr) urmează să-şi majoreze efectivele în următorii ani, ajungînd la 203.000 de militari, a anunţat Joi Ministrul german al Apărării, relatează dpa, potrivit Agerpres.

Ministrul apărării Ursula von der Leyen a aprobat planurile în acest sens, a afirmat Ministerul, precizînd că factorii cheie care stau la baza suplimentării efectivelor Armatei sunt angajamentele internaţionale în creştere faţă de NATO şi Uniunea Europeană. „Evoluţiile rapide în spaţiul cibernetic şi informaţional, precum şi eforturile de digitizare a forţelor armate şi reorganizarea achiziţiilor sunt alte cîteva elemente”, a afirmat Ministerul. Pînă în prezent se preconiza ca forţele armate germane să crească de la 180.000 pînă la 198.000 de militari activi pînă în 2024.

De la sfîrşitul Războiului Rece, efectivele Armatei germane au fost reduse treptat pe parcursul mai multor ani: în ziua reunificării Germaniei, în 1990, Bundeswehr număra 585.000 de militari. În 2016, Ministerul a oprit reducerea efectivelor şi de atunci necesarul de personal a fost revizuit şi adaptat în mod regulat.

Cu toate acestea, există îndoieli cu privire la modul în care Armata poate ocupa noile posturi avînd în vedere lipsa generală de lucrători calificaţi în Germania, notează dpa.