Realitatea internationala pe scurt (3 Martie 2020)

Washingtonul nu se aşteaptă la o încetare totală şi imediată a violenţelor în Afganistan

Washingtonul nu se aşteaptă la o încetare totală şi imediată a violenţelor în Afganistan, a declarat şeful de Stat Major al Pentagonului, după un atentat soldat cu trei morţi în Estul ţării şi anunţului talibanilor că pun capăt unilateral armistiţiului parţial, relatează AFP, potrivit agerpres.

„Nu ştim cu exactitate cine este responsabil pentru moment”, a declarat generalul Mark Milley, întrebat în cadrul unui briefing de presă despre atentatul care a avut loc după nouă zile de armistiţiu parţial, care a dus la scăderea vertiginoasă a numărului de atacuri în Afganistan. „Avertizez oamenii care cred că va exista o încetare absolută a violenţelor în Afganistan”, a adăugat el, în contextul în care armistiţiul parţial a permis semnarea, Sîmbătă, a unui acord istoric între talibani şi SUA.

Explozia unei motociclete-capcană în timpul unui meci de fotbal a provocat moartea a trei civili şi rănirea altor unsprezece. Purtătorul de cuvînt al talibanilor a anunţat aproape simultan că insurgenţii pun capăt armistiţiului parţial instituit la 22 Februarie şi că îşi vor relua atacurile asupra forţelor de securitate afgane. Perioada de reducere a violenţelor „a luat sfîrşit şi operaţiunile noastre vor reveni la normal”, a declarat pentru France Presse Zabihullah Mujahid, purtătorul de cuvînt al insurgenţilor. „Conform acordului (americano-taliban), mujahedinii noştri nu vor ataca forţele străine, iar operaţiunile noastre vor continua împotriva forţelor Guvernului de la Kabul”, a adăugat el.

Întrebat despre aceste declaraţii, ministrul american al Apărării, Mark Esper, a afirmat că aşteptările SUA erau ca „reducerea violenţei să continue”. „Va fi un drum lung, sinuos, cu obstacole. Vor exista puncte de vîrf şi de minim, pauze şi noi începuturi”, a adăugat el. „Va fi aşa în următoarele zile, în următoarele săptămîni, în următoarele luni. De asta nu mă voi ambala pentru ceea ce se întîmplă acum”, a mai spus Esper.

Duminică, Preşedintele afgan, Ashraf Ghani, a anunţat prelungirea armistiţiului parţial cel puţin pînă la începutul discuţiilor inter-afgane, prevăzute pentru 10 Martie, în scopul de a ajunge la un „armistiţiu complet”. El a respins însă, în acelaşi timp, unul dintre principalele puncte ale acordului semnat, Sîmbătă, la Doha, de SUA şi insurgenţi, din negocierea căruia Guvernul său nu a făcut parte, respectiv eliberarea a 5.000 de prizonieri talibani în schimbul celor 1.000 de membri ai forţelor afgane deţinuţi de rebeli.

Trump nu este îngrijorat în legătură cu mitingurile sale de campanie

Preşedintele american Donald Trump a declarat că mitingurile de campanie nu reprezintă o problemă specială în contextul epidemiei de coronavirus pentru care SUA – potrivit lui – sunt bine pregătite, informează AFP, scrie agerpres. ”Cred că este foarte sigur”, a declarat Trump, cînd a fost întrebat în Biroul Oval despre posibilele îngrijorări legate de răspîndirea virusului în timpul acestor mari adunări în diferite părţi ale ţării. ”Aţi putea să-i întrebaţi pe democraţi despre aceasta. Ei desfăşoară mitinguri, sunt în campanie”, a adăugat el.

Miliardarul republican, va candida, la 3 Noiembrie, pentru al doilea mandat prezidenţial de patru ani. ”Lucrăm din greu”, a spus el, subliniind că s-a întîlnit cu reprezentanţii marilor grupuri farmaceutice, Luni după-amiază, pentru a discuta despre cercetare. ”Le-am cerut să accelereze tot ceea ce fac în ceea ce priveşte vaccinurile”, a spus Donald Trump. Relativ scutite pînă acum, SUA au înregistrat primele două decese de coronavirus în weekend în regiunea Seattle (statul Washington), pe coasta de Vest, regiunea cea mai afectată. Primul caz de coronavirus a fost identificat şi la New York la o femeie, cadru medical de 39 de ani, care s-a întors recent dintr-un sejur în Iran. ”Nu este posibil ca (virusul) să fie atît de răspîndit în întreaga lume şi în ţară fără ca New York să fie afectat”, a comentat guvernatorul statului New York, Andrew Cuomo, adăugînd, totuşi, că nu există motive de alarmă în acest stadiu.

Marea Britanie, Franţa şi Germania oferă 5 milioane de euro şi ajutor material medical Iranului

Marea Britanie, Franţa şi Germania vor furniza sprijin material şi financiar Iranului, una din ţările cele mai afectate de epidemia de coronavirus, au anunţat Ministerele de Externe din cele trei ţări, într-un comunicat comun citat de AFP, Reuters şi dpa, potrivit agerpres. Ele se angajează, de asemenea, să furnizeze Iranului, prin intermediul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţi şi al altor agenţii ONU, un ajutor de aproape 5 milioane de euro.

Cel puţin 66 de oameni au murit în Iran din cauza virusului Covid-19, dintre care 12 în ultimele 24 de ore, a anunţat Luni Ministerul Sănătăţii de la Teheran. Totodată, numărul celor contaminaţi a ajuns la 1.501, în creştere cu 523 faţă de ziua de Duminică.

Potrivit Ministerului, 291 de pacienţi au fost externaţi după ce au fost trataţi cu succes. Un purtător de cuvînt al Ministerului de Externe, Abbas Mousavi, a declarat că ajutorul pentru combaterea coronavirusului anunţat săptămîna trecută de secretarul de stat american Mike Pompeo nu a fost încă oficializat. ”Pînă acum nu am primit o astfel de ofertă”, a declarat el, vorbind prin videoconferinţă.

Consiliul Europei cere o acţiune urgentă privind situația migranților de la frontiera cu Turcia

Consiliul Europei a cerut o acţiune urgentă în faţa crizei umanitare fără precedent, generată de miile de migranţi care încearcă să intre în Uniunea Europeană prin frontiera dintre Turcia şi Grecia, potrivit AFP, scrie agerpres. ”Este timpul să acţionăm imediat şi să răspundem nevoilor umanitare şi de protecţie ale persoanelor prinse între Turcia şi Grecia”, a declarat Dunja Mijatovic, comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei. ”O acţiune urgentă este de acum necesară pentru a împiedica ca situaţia să nu se deterioreze şi mai mult”, a subliniat ea într-un comunicat, apreciind că această situaţie, cînd mii de bărbaţi, femei şi copii vulnerabili sunt prinşi între frontiere fără acces la nici un ajutor sau la posibilitatea de a solicita protecţie internaţională, este o criză umanitară fără precedent.

Încercînd să pună presiune pe UE şi NATO pentru a obţine sprijinul lor în operaţiunile sale militare în Siria, Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a deschis frontierele Turciei cu Europa, lăsînd trecere liberă pentru mii de migranţi. În faţa acestui aflux, Grecia a instituit, Duminică, starea de alertă maximă pentru a-şi apăra graniţele.

”Lansez un apel către Grecia şi Turcia, precum şi către toate statele membre implicate să asigure ca ajutorul umanitar să fie adus imediat refugiaţilor, solicitanţilor de azil şi migranţilor prinşi la frontieră pentru a atenua suferinţele acestor fiinţe umane prinse într-o învolburare politică”, a insistat comisarul pentru drepturile omului. Ea şi-a exprimat îngrijorarea în special cu privire la închiderea completă a posturilor de frontieră de către Grecia şi a subliniat că autorităţile au datoria clară de a împiedica violenţele şi intimidările împotriva migranţilor.

Grecia a decis suspendarea primirii cererilor de azil, dar ONU spune că nu are bază legală

Decizia Greciei de a suspenda timp de o lună primirea oricărei noi cereri de azil în faţa afluxului de refugiaţi la frontiera sa nu are „bază legală”, a transmis Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), potrivit AFP, scrie agerpres. „Nici convenţia din 1951 privind statutul refugiaţilor, nici legislaţia UE privind refugiaţii nu oferă o bază legală pentru suspendarea primirii cererilor de azil”, a precizat UNHCR într-un comunicat.

UNHCR a mai atras atenţia că „este important ca autorităţile să se abţină de la orice măsuri care ar putea intensifica suferinţa” migranţilor care se îndreaptă spre Uniunea Europeană dinspre Turcia, potrivit DPA. Fără a menţiona gazele lacrimogene pe care Poliţia din Grecia le-ar fi folosit împotriva migranţilor de la graniţa sa, UNHCR a transmis că statele „ar trebui să se abţină de la utilizarea forţei excesive sau disproporţionate”. Conform UNHCR, circa 1.200 de migranţi au ajuns pe insulele elene Duminică şi Luni dimineaţă. UNHCR a mai cerut ca „Grecia şi alte state de la graniţa externă a UE să nu fie lăsate singure” şi ca Guvernele să îşi intensifice eforturile pentru a ajuta milioanele de sirieni refugiaţi sau strămutaţi din Turcia şi Nord-Vestul Siriei.

Merkel consideră inacceptabil ca Turcia să facă presiune asupra UE pe spatele refugiaţilor

Cancelarul german Angela Merkel a declarat că este „inacceptabil” ca Turcia să facă presiuni asupra Uniunii Europene „pe spatele refugiaţilor”, deschizînd frontierele sale cu Grecia, relatează AFP şi Reuters, scrie agerpres. „Este inacceptabil că Preşedintele (Recep Tayyip) Erdogan şi Guvernul său îşi exprimă nemulţumirea nu faţă de noi, ca Uniune Europeană, ci pe spatele refugiaţilor”, a spus şefa Guvernului federal german, în contextul în care Ankara face eforturi să obţină sprijin occidental în Siria. Grecia a instituit Duminică stare de alertă „maximă” pentru a-şi proteja frontierele de afluxul de mii de migranţi spre teritoriul său şi a anunţat că orice nouă cerere de azil va fi suspendată pentru cei care intră ilegal în ţară.

„Refugiaţii au fost puşi într-o situaţie în care au mers la frontieră şi se află într-un impas”, a spus cancelarul german. Ori „politica noastră” constă în „a încheia acorduri între state pentru a nu-i pune pe refugiaţi într-o situaţie dificilă şi a nu uşura munca traficanţilor şi a călăuzelor”, a adăugat Angela Merkel, făcînd referire la un acord UE-Turcia din 2016 menit să-i împiedice pe imigranţi să ajungă în Europa. Ceva mai devreme, purtătorul de cuvînt al Angelei Merkel a cerut Turciei să respecte acest acord, afirmînd că UE şi-a „îndeplinit” pînă acum angajamentele.

Din cele 6 miliarde de euro promise Turciei prin acordul încheiat cu Bruxellesul în 2016, 3,2 miliarde au fost plătite, a precizat Steffen Seibert. Banii ar fi trebuit să ajute autorităţile de la Ankara să finanţeze primirea refugiaţilor, în special a sirienilor care fug din cauza războiului, şi să-i împiedice să se îndrepte spre Uniunea Europeană.

Deschiderea frontierelor turce preocupă Europa şi în special Germania, care a primit peste un milion de solicitanţi de azil între 2015 şi 2016, un aflux care a alimentat revigorarea extremei drepte.

Germania îi avertizează pe migranţi că drumul spre UE nu e deschis şi 2015 nu se va repeta

Guvernul german a emis un avertisment către potenţialii migranţi care pleacă din Turcia că drumul spre Uniunea Europeană nu este deschis şi că anul 2015 nu se va repeta, informează DPA, scrie agerpres. „În acest moment, vedem o situaţie extrem de tulburătoare la frontierele externe ale UE către Turcia, pe uscat şi pe mare”, a declarat purtătorul de cuvînt al Guvernului, Steffen Seibert, la Berlin. „Vedem refugiaţi şi migranţi cărora li se spune în partea turcă că drumul în UE este acum deschis. Şi bineînţeles că nu este”, a adăugat el. Declaraţia cancelarului Angela Merkel în sensul că deschiderea graniţelor Germaniei care a avut loc în Vara anului 2015 nu se va mai repeta „rămîne valabilă”, a subliniat Seibert.

Zeci de islamiști au fost condamnați la moarte în Egipt

Un Tribunal din Cairo a condamnat Luni la pedeapsa cu moartea 37 de inculpaţi, printre care Hesham Ashmawi, un important lider islamist egiptean, pentru acuzaţii legate de terorism, transmit dpa şi AFP, potrivit agerpres. Ashmawi, fost ofiţer în armata egipteană, a fost arestat în oraşul libian Derna, un bastion al miliţiilor islamiste, la sfîrşitul lui 2018, şi predat autorităţilor egiptene în Mai 2019.

Inculpaţii au fost condamnaţi pentru apartenenţă la gruparea insurgentă Ansar Beit al-Maqdis, cunoscută în prezent ca Provincia Sinai, afiliată Statului Islamic şi activă în Sinaiul de Nord. Ei au fost acuzaţi de comiterea a 54 de infracţiuni, printre care omoruri, spionaj în favoarea unor organizaţii străine precum mişcarea palestiniană Hamas, sabotarea instituţiilor statului şi încălcarea drepturilor cetăţenilor. În acelaşi proces, instanţa a condamnat alţi 61 de inculpaţi la detenţie pe viaţă şi a mai pronunţat 87 de pedepse cu închisoarea între 5 şi 15 ani. Lotul de inculpaţi a cuprins 207 persoane, dintre care 22 au murit. Sentinţele de Luni pot fi atacate cu recurs.

În Noiembrie, Ashmawi a fost condamnat la moarte prin spînzurare într-un alt caz de terorism, în care a fost acuzat de plănuirea în 2013 a unei tentative de asasinat împotriva ministrului de Interne de la acea vreme, Mohammed Ibrahim. Ashmawi a mai fost acuzat de implicare într-o serie de atacuri împotriva forţelor de securitate egiptene înainte de a se refugia în Libia la sfîrşitul lui 2017.

China folosește ca armă viza de lucru acordată jurnaliștilor

Puterea din China se foloseşte de vizele de lucru ca o „armă” împotriva media internaţionale, acuză Clubul Corespondenţilor Străini din China (FCCC), care spune că se teme de noi expulzări de jurnalişti, potrivit AFP, transmite și agerpres.

În raportul său anual privind libertatea presei, clubul reaminteşte că un reporter a fost nevoit să părăsească China în 2019 deoarece permisul său de lucru nu a fost prelungit. Chun Han Wong, un singaporez, a fost astfel de facto expulzat în August după ce a scris un articol despre un văr al Preşedintelui Xi Jinping în cotidianul american Wall Street Journal (WSJ). Alţi trei jurnalişti ai WSJ au fost expulzaţi săptămîna trecută ca represalii la un editorial din acest cotidian economic care nu a fost pe placul Beijingului. „Autorităţile chineze se folosesc de vize ca o armă împotriva presei străine într-o proporţie nemaiîntîlnită pînă acum”, denunţă asociaţia profesională.

În contextul în care durata normală a unei legitimaţii de presă – care serveşte ca permis de lucru ce poate fi reînnoit în fiecare an – este de obicei de un an, Beijingul a oferit anul trecut un număr record de permise ”trunchiate”, de o durată de şase luni sau chiar de trei luni.

Rugat să comenteze, un purtător de cuvînt al diplomaţiei chineze, Zhao Lijian, a spus că Beijingul nu recunoaşte FCCC şi reaminteşte că peste 600 de jurnalişti străini sunt acreditaţi în ţară. „Atît timp cît respectă legile chineze şi lucrează în conformitate cu legislaţia şi cu reglementările, nu au de ce să fie îngrijoraţi”, a spus Zhao Lijian.

Anul trecut, cel puţin 12 jurnalişti au primit card de presă de o durată de şase luni sau mai puţin. Printre media vizate sunt New York Times, Wall Street Journal, BBC, Telegraph, Globe and Mail, Le Monde, Sankei Shimbun şi La Voix de l’Amérique. Clubul spune că se teme ca Beijingul „să nu se pregătească să expulzeze şi alţi jurnalişti: de la începutul lui 2020, doi corespondenţi au primit vize de o durată de o lună”. Din 2013, imediat după la venirea la putere a lui Xi Jinping, nouă jurnalişti străini au fost expulzaţi, fie la expirarea permisului de muncă, fie în timp ce acesta era încă valabil, conform studiului, la care au răspuns 114 jurnalişti membri ai FCCC, dintr-un total de 186.

Printre rezultatele anchetei, 55% dintre jurnaliştii străini au afirmat că anul trecut condiţiile lor de muncă s-au degradat. Nu mai puţin de 82% dintre ei au dat asigurări că au fost victime ale ingerinţelor, hărţuirilor, chiar violenţelor, din partea autorităţilor în cursul reportajelor lor. Iar 70% au spus că li s-a anulat un interviu cu un interlocutor din cauza unei intervenţii a puterii.

Șef de stat care a demisionat după doar o zi în funcție. Țara care a ajuns să aibă doi Președinți și doi premieri în același timp

Una dintre cele două persoane declarate Președinți ai Guineei-Bissau a demisionat după doar o zi în funcție. El și-a motivat gestul spunînd că viața lui e în pericol, potrivit BBC. Cipriano Cassamá a fost ales Președinte de către parlamentari, în urma unor alegeri cu rezultat disputat, în Decembrie 2019. Pe de altă parte, fostul general Umaro Cissoko Embaló fusese deja învestit Președinte, într-un hotel din Capitala țării, Bissau. Aceasta, în condițiile în care în Guineea-Bissau au avut loc nouă lovituri de stat sau tentative de lovituri de stat din 1980 încoace.

Guinea-Bissau, o fostă colonie portugheză din Vestul Africii, în care Armata are o influență politică uriașă, este considerată un „narco-stat”, deoarece este un punct cheie pe traseul drogurilor din America de Sud spre Europa. Cum s-a ajuns ca această țară să aibă doi Președinți și doi premieri? În urma alegerilor din Decembrie, Comisia Electorală a decis că fostul general Embaló a cîștigat alegerile și l-a învins pe principalul său rival, Simoes Pereira cu 54% la 46%.

Fostul președinte José Mário Vaz i-a predat mandatul lui Embaló Joia trecută, la o ceremonie desfășurată într-un hotel de lux. Dar partidul lui Pereira, PAIGC, care a fost singurul partid legal din țară pînă în 1990, a respins numirea lui Embaló, motivînd că alegerile au fost fraudate. Prin urmare, s-a folosit de majoritatea parlamentară pentru a-l numi președinte interimar pe Cassamá, președintele Parlamentului, pînă la o decizie a Curții Supreme privind anularea victoriei lui Embaló la alegeri.

Cassamá a rămas însă în funcție doar o zi. El a spus că renunță la mandat pentru că a primit amenințări cu moartea. „Nu am securitate. Viața mea e în pericol, viața familiei mele e în pericol, viața acestui popor e în pericol. Nu pot accepta asta”, a spus el. Cassamá nu a precizat însă cine l-a amenințat cu moartea.

Guineea-Bissau are și doi prim-miniștri. Unul dintre ei, Aristides Gomes, anunța, Duminică, faptul că mai mulți militari i-au invadat casa, pentru a-l convinge să demisioneze. „Au amenințat că-i omoară pe ofițerii de securitate dacă nu demisionează și au amenințat că mă omoară și pe mine dacă nu demisionez din funcția în care am fost numit”, a spus el. Gomes a refuzat să recunoască un decret al lui Embaló, prin care era înlocuit cu un nou premier, Nuno Gomes Nabiam, un fost candidat la Președinție care l-a sprijinit pe Embaló în turul 2 al alegerilor prezidențiale.

03.04.20 - 19:54
01.04.20 - 15:56
03.04.20 - 02:41
02.04.20 - 16:19
01.04.20 - 11:45
01.04.20 - 11:41
01.04.20 - 16:23
02.04.20 - 03:19
01.04.20 - 16:21
03.04.20 - 14:24
01.04.20 - 17:18
01.04.20 - 11:47
01.04.20 - 11:38
01.04.20 - 17:23
02.04.20 - 14:56