Miliardarul rus Roman Abramovici a obţinut cetăţenia israeliană

Miliardarul rus şi patronul clubului de fotbal Chelsea Roman Abramovici a sosit Luni în Israel şi a obţinut cetăţenia israeliană, informează canalul privat local „10”, relatează AFP şi DPA. „El a aterizat astăzi la bordul avionului său privat pe aeroportul Ben Gourion şi a primit o carte de identitate israeliană”, a anunţat în cursul serii canalul de televiziune. Un responsabil al departamentului din cadrul biroului premierului Benjamin Netanyahu însărcinat cu afacerile comunităţilor evreieşti din fosta Uniune Sovietică a declarat că „Roman Abramovici a făcut o cerere de viză de imigrare în Israel la Ambasada de la Moscova”, potrivit canalului „10”. „Documentele sale au fost examinate în virtutea Legii întoarcerii, el avea efectiv dreptul la statutul de imigrant în Israel şi a obţinut o viză de imigrare”, a adăugat aceeaşi sursă.

Contactat de AFP, biroul lui Benjamin Netanyahu nici nu a confirmat, nici nu a negat aceste informaţii. Legea întoarcerii dă oricărui evreu, copil sau nepot de evreu, dreptul la cetăţenia israeliană dacă o solicită, potrivit AFP. Recente informaţii de presă făceau referire la o nouă solicitare de viză britanică de către Abramovici după expirarea precedentei, subliniind că dosarul său necesită timp şi că aşteptarea a fost lungă. Pe de altă parte, în Marea Britanie se făceau auzite cu regularitate apeluri la sancţionarea ruşilor bogaţi care locuiesc în Anglia. Locul de reşedinţă a lui Abramovici, proprietar al clubului Chelsea din 2003, este oficial în Jersey, o insulă din Canalul Mînecii, dintre Marea Britanie şi Franţa, aparţinînd Coroanei britanice. Averea sa este estimată de Sunday Times la 9,3 miliarde de lire sterline (circa 10,6 miliarde de euro).

Epidemie de salmoneloza în zeci de școli în Nord-Vestul Belgiei

Peste 200 de copii şcolarizaţi în Nord-Vestul Belgiei s-au îmbolnăvit, probabil infectaţi cu salmonela. după ce au mîncat la cantină în zeci de unităţi care se aprovizionau de la acelaşi furnizor, au anunţat autorităţile sanitare din Flandra, relatează AFP. Este vorba despre copii cu vîrste între 4 şi 12 ani, care urmau şcoli maternale şi primare din împrejurimile Courtrai şi Audenarde, şi „cîteva cazuri” au necesitat spitalizarea, a declarat pentru AFP Joris Moonens, purtător de cuvînt al Agenţiei pentru îngrijiri şi sănătate din regiunea flamandă (Vlaams Agentschap Zorg en Gezondheid). În total, au fost înregistraţi 225 de copii bolnavi proveniţi din 38 de şcoli, a adăugat el. „Printre ei, există 129 pentru care salmoneloza este confirmată în proporţie de 100%”, a adăugat Joris Moonens.

Intoxicaţia alimentară, de origine încă necunoscută, care provoacă vomă şi febră, datează de săptămîna trecută. Un prim bilanţ comunicat la 24 Mai vorbea despre 90 de copii bolnavi, cu 31 de cazuri de salmoneloză confirmate, potrivit site-ului agenţiei flamande. Toate şcolile în cauză se aprovizionează de la acelaşi furnizor, aflat la Harelbeke, în apropiere de Courtrai. Compania a fost închisă ca măsură de precauţie în aşteptarea analizelor pentru a identifica originea contaminării. Salmonela este o bacterie prezentă în intestinul animalelor care poate contamina alimentaţia umană. Alimentele crude, precum carnea şi ouăle, sunt cele mai frecvent contaminate, notează AFP.

Guvernul austriac vrea să reducă beneficiile sociale în cazul străinilor cu cunoştinţe reduse de limbă germană și avansate de engleză

Străinii cu cunoştinţe reduse de limbă germană, precum şi familiile mari care beneficiază de asistenţă socială, sunt pe cale să se confrunte cu reduceri ale ajutoarelor sociale, a anunţat Guvernul de dreapta din Austria, relatează DPA. Protecţia minimă din Austria, un tip de venit lunar care este menit să garanteze un venit minim de bază, va rămîne la nivelul de 863 de euro. Totuşi, străinii fără cunoştinţe medii de germană sau cunoştinţe avansată de engleză vor primi cu 300 de euro mai puţin. Cele nouă landuri din Austria au reguli diferite pentru familii. Unele plătesc aceeaşi sumă pentru fiecare copil, în timp ce altele plătesc mai puţin începînd cu al patrulea copil. În viitor, familiile se vor confrunta cu unele reduceri pentru cel de al doilea copil şi cu reduceri drastice începînd cu al treilea vlăstar.

Acest lucru va afecta în special familiile de migranţi, care au tendinţa de a avea mai mulţi copii decît cele austriece, notează DPA. Cancelarul conservator Sebastian Kurz a explicat că scopul său este de a „combate imigraţia în sistemul nostru de protecţie socială”, dar şi de a oferi stimulente pentru a căuta de lucru. Guvernul de coaliţie dintre conservatori şi extrema dreaptă şi-a concentrat unele dintre politici asupra copiilor, potrivit DPA. Astfel, Guvernul intenţionează să reducă alocaţiile pentru copiii din străinătate a căror părinţi lucrează în Austria şi să interzică vălul islamic în şcolile elementare şi centrele de zi.

Roskomnadzor i-a cerut companiei Apple să înceteze distribuţia în Rusia a mesageriei Telegram

Agenţia rusă pentru reglementarea telecomunicaţiilor Roskomnadzor a anunţat că i-a cerut companiei Apple să înceteze distribuţia în Rusia a mesageriei Telegram, dîndu-i o lună pentru a executa cererea, sub ameninţarea unor „posibile” măsuri de retorsiune, informează AFP şi Interfax, potrivit agerpres. Într-un comunicat, Roskomnadzor informează că i-a cerut Apple să înceteze să mai propună mesageria Telegram utilizatorilor ruşi ai magazinului de aplicaţii AppStore şi (i-a cerut) să blocheze notificările trimise prin Telegram, ceea ce înseamnă că utilizatorii nu vor mai putea primi alerte în cazul unui nou mesaj. Directorul Roskomnadzor, Aleksandr Jarov, a precizat pentru Interfax că Apple are la dispoziţie o lună pentru a se conforma. „Pentru că este o companie transnaţională, cu un grad ridicat de birocraţie, aşteptăm un răspuns în termen de o lună”, a declarat el.

Jarov a refuzat să precizeze ce măsuri preconizează Roskomnadzor împotriva Apple în cazul în care compania americană nu se va conforma cererii sale, afirmînd că nu doreşte să facă pronosticuri cu privire la reacţia Apple. „Atunci cînd va veni răspunsul, vom şti ce avem de făcut”, a spus el. Justiţia rusă a ordonat la mijlocul lui Aprilie blocarea Telegram atîta vreme cît aplicaţia nu va furniza serviciilor de securitate codurile pentru citirea mesajelor utilizatorilor săi, ceea ce aceasta a refuzat să facă. Cu toate acestea, Telegram a reuşit să ocolească acest blocaj şi rămîne în general accesibilă în Rusia. Fondată în 2013 de fraţii Pavel şi Nikolai Durov, creatorii extrem de popularei reţele sociale ruse VKontakte, Telegram numără astăzi circa 200 de milioane de utilizatori în lume, dintre care 7% în Rusia.

Comisia Europeană propune o serie de măsuri împotriva utilizării unor obiecte de unică folosinţă

Îngrozită de cantitatea de deșeuri care invadează oceanele, Comisia Europeană (CE) a propus o serie de măsuri în vederea reducerii drastice a utilizării unor obiecte de unică folosinţă, de la beţişoare de curăţat urechile la material de pescuit, relatează AFP, potrivit news.ro. Zece categorii de produse de uz zilnic – care numai ele reprezintă 70% din deşeurile eşuate în oceane şi pe plaje – se află în colimatorul Bruxellesului.

Potrivit Rethink Plastics – o alianţă de ONG-uri care militează pentru viitor fără plastic -, 46 de miliarde de ”sticle” din plastic de unică folosinţă sunt utilizate anual în UE, sunt aruncate 580 de miliarde de chiştoace de ţigară, 2,5 miliarde de ambalaje de produse alimentare, 16 miliarde de pahare de cafea sau 36,4 miliarde de paie de plastic. ”Plasticul poate fi fantastic, dar trebuie să-l folosim în mod responsabil”, a lansat unul dintre vicepreşedinţii CE, Jyrki Katainen.

În proiectul de directivă propus, Bruxellesul îndeamnă la interdicţia beţişoarelor de curăţat urechile, capace, farfurii, paie, beţe de amestecat în cocteiluri şi tije de baloane, care ar urma să fie fabricate din materiale mai durabile. Paharele de plastic de unică folosinţă vor mai fi autorizate doar dacă au capacul ataşat. Diverselor ţări membre ar urma să le revină sarcina să adune 90% din ”sticlele” de plastic de unică folosinţă pînă în 2025. CE sugerează, de exemplu, să se implementeze un sistem de depozitare a produselor poluante, care şi-a dovedit eficienţa în anumite state membre.

Interdicţii există, la nivel naţional, în Franţa de exemplu, iar paharele şi farfuriile de plastic vor fi interzise de la 1 Ianuarie 2020. În privinţa recipientelor alimentare şi paharelor, cei 28 de membri ai UE vor fi nevoiţi să-şi stabilească fiecare obiectivele de reducere, propunînd de exemplu produse alternative în puncte de vînzare sau punînd la plată aceste recipiente de unică folosinţă.

Alte obligaţii le-ar reveni producătorilor produselor ţintite, care vor fi obligaţi să acopere costurile gestionării curăţirii deşeurilor – sunt vizate pungile de chipsuri sau bomboane, paharele, filtrele de ţigarete, pungile de plastic uşor sau baloanele.

Producătorii vor trebui, de asemenea, să eticheteze produsele indicînd ”modul de eliminare a deşeurilor, efectele nefaste ale produsului asupra mediului şi prezenţa materiilor plastice” – acest lucru va fi valabil şi în cazul şervețelelor umede şi igienice. Comisiei i-ar plăcea să vadă noua directivă gata pînă la sfîrşitul mandatului său, în 2019, în vederea unei intrări în vigoare a reglementărilor din 2022.

Benjamin Netanyahu: Nu este loc pentru o prezenţă militară iraniană în Siria

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat din nou, înainte de un turneu în ţări europene, că nu este loc pentru o prezenţă militară iraniană în Siria, informează Reuters şi AFP, potrivit agerpres. Netanyahu se va deplasa în Franţa şi în Germania în perioada 4-6 Iunie, pentru a evoca inclusiv decizia americană de a se retrage din acordul privind programul nuclear iranian şi prezenţa iraniană în Siria. „Voi prezenta poziţia noastră privind necesitatea de a împiedica Iranul să-şi dezvolte programul nuclear şi să se instaleze în Orientul Mijlociu”, a declarat Netanyahu în timpul unei reuniuni cu deputaţi ai partidului său din Knesset, Parlamentul israelian. „În ceea ce priveşte Siria, poziţia noastră este clară: nu este loc nici pentru cea mai mică prezenţă militară iraniană în nici o parte a Siriei”, a adăugat el.

Benjamin Netanyahu va avea întrevederi cu Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel. Deocamdată, nu au fost date publicităţii detalii cu privire la programul turneului său. În intervenţia sa, Netanyahu a adăugat că este posibil să aibă şi o întrevedere cu premierul britanic Theresa May şi să participe la lansarea Sesiunii încrucişate Franţa-Israel, manifestaţie menită să stimuleze relaţiile culturale şi ştiinţifice dintre cele două ţări. Benjamin Netanyahu a salutat săptămîna trecută politica americană la adresa Iranului, duşmanul înveterat al statului israelian, şi i-a cerut comunităţii internaţionale să o susţină. Israelul se consideră o ţintă a Iranului dacă acesta s-ar dota cu arme nucleare, iar Netanyahu a dus o campanie viguroasă contra acordului din 2015, pînă la retragerea SUA din acesta.

Parchetul rus a cerut 14 ani de închisoare pentru un jurnalist ucrainean acuzat de spionaj

Parchetul rus a cerut 14 ani de închisoare pentru Roman Suşcenko, un jurnalist ucrainean arestat în Octombrie 2016 şi acuzat de spionaj de Moscova, a anunţat avocatul său, relatează AFP, potrivit news.ro. ”Acuzarea a cerut 14 ani de închisoare. Aceasta nu este pedeapsa maximă pe care o putea cere, care este 20 de ani”, a declarat pentru AFP Mark Felghin, avocatul lui Roman Suşcenko, prezentat ca un jurnalist de Kiev, dar acuzat de Moscova că este un colonel din cadrul serviciilor ucrainene de informaţii. ”Eu cred că ei au ţinut cont în context de Oleg Senţov”, realizatorul ucrainean condamnat la 20 de ani de închisoare în Rusia după ce a fost găsit vinovat de ”terorism” şi care a intrat în greva foamei la jumătatea lui Mai, a declarat avocatul.

”Ei nu au nevoie de o nouă grevă a foamei, iar cazul nu este evident. Ei au ţinut în mod vizibil cont de argumentele apărării”. Sentinţa urmează să fie pronunţată pe 4 Iunie.

Kremlinul îi răspunde Președintelui polonez: ‘Prezenţa militară americană în Polonia nu îmbunătăţeşte securitatea şi stabilitatea în Europa’

Kremlinul a comunicat că o expansiune militară graduală a NATO către frontierele Rusiei nu îmbunătăţeşte securitatea şi stabilitatea în Europa, după ce în presa europeană au apărut informaţii conform cărora Polonia doreşte o prezenţă militară permanentă a SUA pe teritoriul său, transmite Reuters. ”Atunci cînd asistăm la expansiunea graduală a structurilor militare ale NATO către frontierele noastre, acest lucru în nici un caz nu creează securitate şi stabilitate pe continent”, a declarat purtătorul de cuvînt Dmitri Peskov.

Anterior, Preşedintele polonez Andrzej Duda a declarat la Varşovia, în cadrul sesiunii de Primăvară a Adunării Parlamentare a NATO, că relaţiile americano-europene sunt esenţiale pentru garantarea securităţii regiunii euro-atlantice. ”Astăzi, poate mai mult ca niciodată, trebuie să vizăm îmbunătăţirea climatului politic al relaţiilor transatlantice”, a spus şeful statului polonez în intervenţia sa. ”O Europă stabilă şi sigură este cea mai bună investiţie americană făcută vreodată în istorie”, a subliniat Preşedintele polonez, adăugînd că ”dezvoltarea unei politici de apărare şi securitate comune a UE şi intensificarea cooperării dintre UE şi NATO sunt în interesul nostru comun”.

Uniunea Europeană prelungeşte sancţiunile împotriva Siriei

Uniunea Europeană a prelungit pentru un an, pînă la 1 Iunie 2019, sancţiunile impuse membrilor regimului sirian implicaţi în dezvoltarea şi utilizarea armelor chimice contra populaţiei civile, informează AFP. ”Ţinînd cont de represiunea în desfăşurare contra populaţiei civile, UE a decis să menţină măsuri restrictive contra regimului sirian şi partizanilor lui, conform strategiei UE faţă de Siria”, a indicat într-un comunicat Consiliul UE, reunit Luni la nivelul miniştrilor de Externe. Pe lista persoanelor supuse sancţiunilor UE contra Siriei se află 259 de nume. Personalităţile înscrise pe această listă nu mai pot intra pe teritoriul UE şi activele lor în Uniunea Europeană sunt îngheţate întrucît ele ”sunt responsabile de reprimarea violentă exercitată contra populaţiei civile în Siria”, menţionează comunicatul Consiliului UE.

De asemenea, 67 de ‘entităţi’ siriene fac obiectul îngheţării activelor. Aceste sancţiuni includ un embargou petrolier, restricţii asupra anumitor investiţii, îngheţarea activelor deţinute de Banca Centrală Siriană în Uniunea Europeană şi restricţii asupra exporturilor de echipamente şi tehnologii.

Preţul petrolului ar putea ajunge la 100 de dolari per baril, indiferent de intervenţia OPEC-ului sau a Rusiei

Arabia Saudită împreună cu OPEC-ul sunt determinaţi să păstreze preţul petrolului la nivelul actual, a declarat un strateg pentru CNBC, însă dacă Venezuela întrerupe total producţia, preţurile ar creşte imediat spre 100 de dolari per baril. Preţurile pe piaţa petrolului au crescut constant începînd de anul trecut, preţul petrolului Brent ajungînd la recordul ultimilor ani luna aceasta – 80 de dolari per baril. Creşterea a fost condusă de o reducere a producţiei din partea OPEC şi o creştere a cererii la nivel global. Cu toate acestea, recent, preţurile pentru petrol crud au scăzut iarăşi în contextul unor temeri din ce în ce mai mari cu privire la o piaţă cu ofertă prea mare.

„Cred că Arabia Saudită, restul OPEC-ului şi Rusia au reuşit să calmeze industria”, spune Bob Parker, membru al Comisiei de investiţii în cadrul Quilvest Wealth Management. „Cred că ei sunt îngrijoraţi cu privire la posibilitatea ca preţul petrolului să ajungă la 100 de dolari per baril, deoarece marii producători de petrol sunt sensibili la ideea că o astfel de creştere ar duce la o recesiune globală”.

În lumina ultimilor temeri de pe piaţă cu privire la o ofertă prea scăzută, Arabia Saudită şi Rusia au discutat Vinerea trecută despre posibilitatea creşterii producţiei cu 1 milion de barili pe zi. Acest anunţ a dus la scăderi la nivelul preţului. Petrolul Brent se tranzacţiona de Luni dimineaţă la 75,38 dolari per barili, în scădere cu 1,4% de la deschidere, în timp ce preţul petrolului future s-a situat la 66,72 dolari, în scădere cu 1,7%. Parker a spus că în timp ce Arabia Saudită „are un interes puternic” în a păstra preţul future între 70 şi 80 de dolari per baril, creşterea către 100 de dolari ar putea interveni curînd în cazul unui „colaps complet” al producţiei din Venezuela. Acesta a adăugat că scenariul cu privire la Venezuela este „în întregime posibil”. Producţia Venezuelei a scăzut dramatic în ultimii ani, economia ţării fiind erodată de hiperinflaţie. Producţia în statul din America de Sud a scăzut la 1,4 milioane de barili pe zi în ultimele luni – un colaps spectaculos de aproape 40% în ultimii trei ani.

România a pierdut cei mai mulți muncitori din UE

O statistică europeană confirmă pierderea uriaşă de populaţie suferită de România în ultimele decenii. România are cel mai mare procent de cetăţeni apţi de muncă stabiliţi în străinătate.

Unul din cinci români apţi de muncă locuia, anul trecut, în alt stat membru al Uniunii Europene. E concluzia unui raport Eurostat, în care românii reprezintă cel mai mare procent al populaţiei active plecate din ţară. După cele aproape 20 de procente românești, următoarea clasată e Lituania, cu 15%, după care e Croaţia, cu 14%. Asta în condiţiile în care media europeană e de 3,8%. La polul opus, ţările care şi-au pierdut cei mai puţini cetăţeni apţi de muncă sunt Germania, Marea Britanie, Suedia şi Franţa - toate cu 1 pînă la 1,3 la sută din ponderea populaţiei active stabilită în alt stat membru. Intervalul cuprins de aceste statistici se referă la 20-64 de ani, pentru că aceasta e vîrsta la care oamenii sunt consideraţi apţi de muncă. Revenind la problema românească, în 2007, anul aderării la Uniunea Europeană, procentul populaţiei active din România care a plecat în altă parte a Uniunii era de 7,4%.

În mod poate surprinzător, mulţi români continuă să plece din judeţele bogate, dezvoltate, în care şomajul e deja mai mic decît în restul ţării. În 2016, de exemplu, Capitala şi judeţele Timiş, Cluj, Iaşi, Argeş şi Braşov erau în topul zonelor din care au plecat în Europa cei mai mulţi români. Institutul Naţional de Statistică spunea că, doar anul trecut, România a rămas fără încă 140.000 de locuitori, din cauza acestor plecări şi a sporului natural negativ. Dacă tragem linie, se estimează că peste 3 milioane de români au plecat la muncă în străinătate în ultimele decenii.