Președintele american a recunoscut suveranitatea Israelului asupra Platoului Golan

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a recunoscut, Luni, oficial, suveranitatea Israelului în teritoriile siriene ocupate din platoul Golan, în prezenţa premierului israelian Benjamin Netanyahu. Preşedintele american Donald Trump a semnat, la Casa Albă, în prezenţa premierului israelian Benjamin Netanyahu, un decret prin care recunoaşte în mod oficial suveranitatea Israelului în Platoul Golan, relatează AFP.

Netanyahu - care se află în plină campanie electorală în ţara sa - a declarat că Israelul ”nu va renunţa niciodată” la cea mai mare parte a Platoului Golan sirian, pe care l-a cucerit în Războiul de Şase Zile, în 1967, după care l-a anexat în 1981. Comunitatea internaţională nu a recunoscut vreodată această anexare.

Administraţia Bashar al-Assad a condamnat vehement decizia lui Donald Trump. “Este vorba de un atac grav asupra suveranităţii Siriei şi integrităţii teritoriale”, a reacţionat Ministerul sirian de Externe, potrivit AFP. 

Erdogan îi amenință pe cei care vor deprecierea lirei turceşti: Vor plăti „un preţ greu”

Preşedintele turc Tayyip Erdogan a afirmat că cei din sectorul financiar care cumpără valută pentru deprecierea lirei turceşti vor plăti ”un preţ foarte greu”. Lira s-a depreciat Vineri cu peste 4% faţă de dolarul american, cel mai mare declin zilnic consemnat după criza valutară din luna August a anului trecut, provocînd îngrijorarea că turcii cumpără mai multă valută pe fondul înrăutăţirii relaţiilor cu Washingtonul, potrivit News.ro.

Datele Băncii Centrale au arătat Joi că depozitele de valute şi fondurile care includ şi metalele preţioase deţinute de turci au atins un nivel record în săptămîna încheiată pe 15 Martie, economiştii considerînd că acesta este un semnal al scăderii încrederii în lira turcească. Vorbind Duminică, la un miting electoral la Istanbul, Erdogan a spus că ”unii oameni” au început să provoace Turcia şi că încearcă să determine deprecierea lirei, cu ajutorul unor colaboratori turci. ”Le spun celor care se angajează în acest fel de activităţi în ajunul alegerilor că le ştim identităţile. Ştim ce faceţi. Trebuie să ştiţi că după alegeri vă vom prezenta o notă de plată grea”, a afirmat Preşedintele. Turcii vor participa pe 31 Martie la alegeri locale.

Erdogan nu a precizat la ce s-a referit, dar autorităţile de reglementare a pieţei bancare şi a celei financiare din Turcia au anunţat Sîmbătă că au lansat investigaţii în urma unor reclamaţii referitoare la un raport al JP Morgan care ar fi provocat speculaţii la bursa din Istanbul şi ar fi afectat reputaţia băncilor turceşti. Un purtător de cuvînt al JP Morgan în Turcia a refuzat să comenteze investigaţiile. Raportul văzut de Reuters afirmă că există un risc mare de deprecierea a lirei după alegerile locale şi recomandă clienţilor să investească pe termen lung în dolari. O astfel de recomandare este folosită de băncile globale în notele adresate clienţilor. Ministrul turc de Finanţe, Berat Albayrak, a afirmat Vineri că speculatorii denigrează economia turcă pe reţelele de socializare şi că manipularea este similară cu cea care a avut loc în timpul protestelor anti-guvernamentale din 2013.

Kremlinul reacționează după ce Trump nu a fost găsit vinovat de complicitate cu Rusia

Kremlinul a respins, din nou, Luni, orice ingerinţă în alegerile prezidenţiale din 2016 în SUA ca reacţie la raportul procurorului special Robert Mueller, care concluzionează absenţa vreunui element care să probeze o posibilă complicitate cu Rusia. ”Nu am văzut raportul în sine” al procurorului Mueller şi de aceea ”nu putem să comentăm nimic în detaliu”, a declarat presei purtătorul de cuvînt al Kremlin, Dmitri Peskov. ”Dar poziţia noastră de principiu este cunoscută: ţara noastră nu a intervenit niciodată în afacerile interne ale altor ţări, inclusiv în Statele Unite”, a spus el, denunţînd ”acuzaţii fără fundament”, relatează Agerpres. ”Suntem categoric împotriva ingerinţei altor ţări în afacerile noastre interne”, a adăugat purtătorul de cuvînt al Kremlinului.

În acest context, Kremlinul a declarat Luni că este pregătit pentru o îmbunătăţire a relaţiilor cu SUA, dar aşteaptă ca Washingtonul să facă primul pas, potrivit Reuters. Rusia aşteaptă de mult paşi din partea SUA pentru restabilirea relaţiilor bilaterale, a spus Peskov, citat de TASS, adăugînd că ştafeta pentru astfel de iniţiative a fost transmisă Washingtonului la summitul de la Helsinki între Preşedinţii rus şi american, Vladimir Putin, respectiv Donald Trump în Iulie 2018. ”Mingea este absolut acolo (în SUA) şi această minge a fost pasată la Helsinki Preşedintelui Trump”, a reiterat purtătorul de cuvînt al Kremlinului, adăugînd că nu Rusia a fost iniţiatoarea acţiunilor imprevizibile şi voluntariste, care au prejudiciat relaţiile ruso-americane, potrivit agenţiei de presă ruse.

Într-o scrisoare trimisă duminică Congresului american şi apoi făcută publică, ministrul american al Justiţiei, Bill Barr, a declarat că investigațiile procurorului special nu au stabilit că echipa de campanie a lui Donald Trump sau oricine altcineva asociat cu acesta s-ar fi înțeles și ar fi coordonat cu Rusia eforturile de a influenţa alegerile prezidenţiale din 2016 în SUA. ”Rezultatele anchetei Mueller sunt o ruşine pentru SUA şi pentru elita lor politică”, a declarat Luni senatorul rus Aleksei Puşkov, într-un mesaj publicat pe Twitter. ”Ele confirmă că toate acuzaţiile au fost inventate pe de-a-ntregul”, a subliniat Puşkov.

Aceste concluzii permit Moscovei şi Washingtonului, ale căror relaţii se află la cel mai scăzut nivel de la sfîrşitul Războiului Rece, să ”repornească de la zero în mai multe domenii”, a apreciat Konstantin Kosaciov, preşedintele Comisiei pentru afaceri internaţionale din Consiliul Federaţiei (Camera superioară a Parlamentului rus), citat de agenţia de presă RIA Novosti. În opinia unui alt deputat rus, Leonid Sluţki, aceste concluzii sunt ”un fel de reabilitare politică a Preşedintelui american”. Dar ”este puţin probabil ca ele să poată schimba ceva imediat în dialogul dintre Rusia şi Statele Unite”, a apreciat Sluţki, citat de RIA Novosti.

Îngrijorarea Turciei față de discursurile privind relocarea Ambasadelor la Ierusalim

Turcia şi-a exprimat Luni îngrijorarea în legătură cu discursurile unor lideri de ţară despre relocarea la Ierusalim a Ambasadelor lor din Israel rostite Duminică la reuniunea AIPAC de la Washington. ″Suntem îngrijoraţi de declaraţiile iresponsabile făcute de către liderii unor state la conferinţa anuală a AIPAC, care a avut loc pe 24 Martie la Washington, în legătură cu relocarea la Ierusalim a Ambasadelor lor din Israel″, a declarat purtătorul de cuvînt al Ministerului de Externe turc, Hami Aksoy, într-un comunicat, scrie Agepres.

Aksoy a subliniat că relocarea de către orice ţară a Ambasadei sale la Ierusalim ″va reprezenta o încălcare clară a dreptului internaţional″. ″Anexarea Ierusalimului de către Israel a fost respinsă de către comunitatea internaţională şi Naţiunile Unite. S-a subliniat în mod repetat prin diferite rezoluţii ale ONU că problema Palestinei poate fi soluţionată doar prin declararea unui stat palestinian învecinat, independent şi suveran, pe baza frontierelor din 1967, cu Ierusalimul de Est drept Capitala sa″, se afirmă în comunicat. Purtătorul de cuvînt turc a făcut apel la toate ţările ″să se conformeze rezoluţiilor ONU în această chestiune, să respecte statutul legal şi pe cel istoric al Ierusalimului şi să se abţină de la orice acte care ar destabiliza şi mai mult regiunea noastră″⁣.

Preşedintele american Donald Trump a recunoscut unilateral Ierusalimul drept Capitala Israelului pe 6 Decembrie 2017, stîrnind critici internaţionale, şi a mutat Ambasada SUA de la Tel Aviv la Ierusalim în Mai 2018. Guatemala a urmat exemplul SUA, mutîndu-şi Ambasada în oraşul ocupat, aminteşte APP.

RSF: China vrea să impună presei un vocabular „corect din punct de vedere ideologic”, o ameninţare pentru jurnalism şi democraţie

Organizaţia Reporteri Fără Frontiere (RSF) a investigat strategia Beijingului de a controla informaţiile publicate dincolo de graniţele Chinei, un proiect care pune sub ameninţare libertatea presei în întreaga lume.

China, clasată pe locul 176 din 180 în indexul World Press Freedom 2018 realizat de RSF, îşi extinde controlul dincolo de graniţe pentru a impune „un vocabular corect din punct de vedere ideologic”, pentru a descuraja orice critici şi pentru a acoperi capitole întunecate din istoria sa. Raportul „China's Pursuit of a New World Media Order” (China în căutarea unei noi ordini mondiale a presei, n.r.) este disponibil pe site-ul rsf.org în limbile franceză, engleză şi chineză. Organizaţia a subliniat strategia desfăşurată de statul chinez pentru a-şi atinge scopurile: modernizarea transmisiunilor TV internaţionale, cumpărarea masivă de publicitate în presa internaţională, infiltrarea în presa străină, dar şi şantaj, intimidare şi hărţuire la scară largă. Din punctul de vedere al regimului de la Beijing, „jurnaliştii nu trebuie să fie o contra-putere, ci mai degrabă să servească propagandei statelor”, a spus Christophe Deloire, secretar general al RSF. „Dacă democraţiile nu rezistă, Beijingul îşi va impune viziunea şi propaganda, ceea ce reprezintă o ameninţare pentru jurnalism şi democraţie”.

În ultimul deceniu, China a investit masiv în dezvoltarea presei astfel încît ea să ajungă la publicul internaţional. Astfel că televiziunea de stat CGTN transmite programe în 140 de ţări, iar China Radio International, în 65 de limbi. Regimul a reuşit să convingă zeci de mii de jurnalişti din ţări în curs de dezvoltare să facă vizite la Beijing plătite de statul chinez, pentru „a-şi instrui minţile critice” în vederea scrierii de articole favorabile. Cît priveşte presa chineză din diaspora, majoritatea împotriva regimului, în prezent cea mai mare parte a fost cumpărată şi diseminată aparatului de propagandă al Partidului Comunist Chinez.

Beijingul şi-a exportat, de asemenea, uneltele de cenzură şi supraveghere, inclusiv motorul de căutare Baidu şi platforma de mesagerie WeChat, şi încurajează statele autoritare să copieze legile sale represive, o strategie destul de eficientă pentru Asia de Sud-Est. În plus, mai spune RSF, Beijingul face uz de intimidare şi violenţă pentru a reduce la tăcere disidenţii, chiar în state democratice. De la jurnalişti independenţi la trusturi media, de la edituri la platforme social media, nici o legătură în lanţul de producţie de ştiri nu este imun la „mîna invizibilă” a Beijingului. Chiar şi ambasadorii chinezi nu mai ezită să denigreze articolele de presă care pun la îndoială discursul oficial al Chinei şi, deseori, o fac într-un mod nediplomatic. Democraţiile fac eforturi să reacţioneze în faţa acestor amenințări.

Brexit: May renunţă, pentru moment, la un al treilea vot în Parlament

Theresa May a anunţat că renunţă, pentru moment, să organizeze un al treilea vot de ratificare în Camera Comunelor a acordului său al Brexitului, din cauză că tratatul retragerii din Uniunea Europeană (UE) ”nu are o susţinere suficientă” în Parlament, relatează Reuters, scrie News.ro. ”Continui să cred că cea mai bună opţiune a Regatul Unit este să părăsească UE cît mai curînd posibil cu un acord, la 22 Mai”, a declarat premierul în Parlament. ”Însă, spre regretul meu, am ajuns la concluzia că, în acest stadiu, nu există, în Camera Comunelor, o susţinere suficientă pentru a supune  acordul unui al treilea vot”, a declarat ea.

Lavrov şi Pompeo, schimb de acuzaţii şi avertismente legate de Venezuela

Secretarul de stat american Mike Pompeo a discutat Luni cu omologul său rus, ministrul de Externe Serghei Lavrov, despre problemele legate de Venezuela. Cele două părţi şi-au făcut ulterior cunoscute punctele de vedere divergente exprimate în convorbire, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Departamentul de Stat de la Washington a arătat că Pompeo a cerut Rusiei „să îşi înceteze comportamentul neconstructiv” prin care îl susţine pe Preşedintele venezuelean Nicolas Maduro. Robert Palladino, purtător de cuvînt al diplomaţiei SUA, a precizat că şeful său l-a avertizat pe ministrul rus că „Statele Unite şi ţările din regiune nu vor asista pasive la exacerbarea de către Rusia a tensiunilor din Venezuela”. Comunicatul Departamentului de Stat condamnă şi sprijinul militar rus pentru „regimul nelegitim al lui Nicolas Maduro”.

Ministerul de Externe de la Moscova a prezentat poziţia Rusiei, susţinută de Lavrov: Statele Unite au încercat să organizeze o lovitură de stat în Venezuela, încălcînd astfel Carta ONU.

Rusia avertizează că decizia SUA privind regiunea Golan riscă să amplifice tensiunile în Orientul Mijlociu

Decizia Preşedintelui SUA, Donald Trump, de a recunoaşte suveranitatea Israelului asupra Platoului Golan riscă să amplifice tensiunile în Orientul Mijlociu, avertizează Administraţia Vladimir Putin, scrie Mediafax. „Din nefericire, există riscul escaladării tensiunilor în Orientul Mijlociu. Astfel de lucruri pot doar să exacerbeze criza”, a declarat Maria Zaharova, purtătorul de cuvînt al Ministerului rus de Externe, conform agenţiei de presă Tass.

Există peste 9.000 de străini, rude ale unor jihadişti, într-o tabără pentru a fi deplasaţi în Nord-Estul Siriei

Peste 9.000 de femei şi copii străini, rude ale unor jihadişti, se află într-o tabără pentru a fi deplasaţi în Nord-Estul Siriei, a anunţat Luni un oficial kurd, la două zile după anunţarea sfîrşitului ”califatului” grupării Statul Islamic (SI), relatează AFP, scrie News.ro. ”Numărul străinilor din Daesh (SI) prezenţi în tabăra” Al-Hol depăşeşte 9.000, dintre care peste 6.500 sunt copii, a declarat pentru AFP un purtător de cuvînt al autorităţilor kurde în Siria, Luqman Ahmi, precizînd că acest număr a fost stabilit în urmă cu o săptămînă.

Combatanţii SI arestaţi de Forţele Democratice Siriene (FDS) în ofensiva împotriva ultimei redute jihadiste din Siria, nu se află în tabără împreună cu rudele lor, ci sunt încarceraţi de către autorităţile kurde în regiunea semiautonomă, asupra căreia deţin controlul. Purtătorul de cuvînt nu a făcut precizări despre naţionalitatea femeilor şi copiilor din tabăra Al-Hol. Însă el a îndemnat ONU şi comunitatea internaţională la un efort major în vederea rezolvării urgenţei umanitare în această tabără.

Peste 70.000 de persoane se înghesuie în ”condiţii extrem de critice” în această tabără, către care a avut loc un enorm aflux din Decembrie şi de la asaltul final împotriva jihadiştilor, a subliniat, pentru AFP, o purtătoare de cuvînt a Programului Alimentar Mondial (PAM) în Siria.

FDS au declarat Sîmbătă sfîrşitul ”califatului” autoproclamat de SI în 2014 în teritorii din Irak şi Siria.

Comisia Europeană a încheiat pregătirile pentru un Brexit fără acord

Comisia Europeană a încheiat pregătirile pentru situaţia ‘din ce în ce mai probabilă’ a unui Brexit fără acord, la 12 Aprilie, a anunţat Luni Bruxellesul într-un comunicat de presă. În cazul unui scenariu fără acord, Regatul Unit va deveni o ţară terţă şi nu i se va aplica nici o măsură tranzitorie. De la data respectivă, întreaga legislaţie primară şi secundară a UE va înceta să se aplice Regatului Unit. Nu va mai exista o perioadă de tranziţie, după cum se prevede în Acordul de retragere încheiat între Cei 27 şi premierul Theresa May, dar pe care Parlamentul de la Londra l-a respins de două ori, scrie Agerpres.

Într-un astfel de scenariu, relaţiile Regatului Unit cu UE ar fi reglementate de dreptul internaţional public general, inclusiv de normele Organizaţiei Mondiale a Comerţului. UE va avea obligaţia de a aplica imediat normele şi tarifele sale vamale la frontierele cu Regatul Unit. Această obligaţie include efectuarea de verificări şi controale privind respectarea standardelor vamale, sanitare şi fitosanitare şi verificarea conformităţii cu normele UE. În pofida pregătirilor considerabile efectuate de autorităţile vamale ale statelor membre, aceste controale ar putea cauza importante întîrzieri la frontiere. De asemenea, entităţile din Regatul Unit nu ar mai fi eligibile pentru granturi UE şi nu ar mai putea participa la procedurile de achiziţii publice din UE în condiţiile în vigoare în prezent.

În mod similar, cetăţenii Regatului Unit nu vor mai fi cetăţeni ai Uniunii Europene. Britanicii vor fi supuşi unor controale suplimentare la frontiere atunci cînd vor intra pe teritoriul Uniunii Europene. Şi în această privinţă, statele membre au efectuat pregătiri considerabile în porturi şi aeroporturi pentru a se asigura că aceste controale sunt efectuate cît mai eficient posibil. Cu toate acestea, întîrzierile inerente unor astfel de controale nu pot fi excluse. Măsurile legislative de asigurare a contingenţei şi pregătirii includ:

Irlanda de Nord: Programul PEACE pe insula Irlanda, care sprijină pacea şi reconcilierea, va continua pînă la sfîrşitul anului 2020. În ceea ce priveşte perioada de după 2020, Comisia a propus deja, ca parte a propunerilor sale privind următorul cadru financiar multianual, continuarea şi consolidarea sprijinului transfrontalier pentru pace şi reconciliere în comitatele de graniţă ale Irlandei şi Irlandei de Nord.

Bugetul UE (în curs de adoptare finală). UE va fi în măsură să îşi onoreze angajamentele şi să continue să efectueze plăţi în 2019 către beneficiarii din Regatul Unit pentru contractele semnate şi deciziile luate înainte de 30 Martie 2019, cu condiţia ca Regatul Unit să îşi onoreze obligaţiile care îi revin în cadrul bugetului pentru 2019 şi să accepte toate verificările de audit şi controalele necesare.

Drepturile de pescuit şi compensaţia financiară. Pescarii şi operatorii din statele membre ale UE vor primi compensaţii din Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime pentru încetarea temporară a activităţilor de pescuit. UE va fi în măsură să acorde navelor din Regatul Unit acces în apele UE pînă la sfîrşitul anului 2019, cu condiţia ca şi navelor UE să li se acorde acces reciproc în apele Regatului Unit.

Servicii financiare. UE va permite măsuri temporare şi limitate menite să ofere asigurarea că nu va apărea nici o perturbare imediată a compensării centrale a instrumentelor financiare derivate şi a serviciilor depozitarilor centrali pentru operatorii din UE care recurg în prezent la operatori din Regatul Unit şi să faciliteze, pe o perioadă determinată de 12 luni, novaţia anumitor contracte derivate extra-bursiere, în cazul în care se transferă un contract al unei contra-părţi stabilite în Regatul Unit către o contra-parte stabilită în UE-27.

Conectivitatea aeriană şi siguranţa transportului aerian. Aceste două măsuri vor asigura o conectivitate de bază a transportului aerian, astfel încît să se evite întreruperea totală a traficului aerian dintre UE şi Regatul Unit.

Conectivitatea rutieră. Măsura permite continuarea unei conectivităţi rutiere de bază în condiţii de siguranţă între UE şi Regatul Unit pe o perioadă limitată de timp, cu condiţia ca Regatul Unit să acorde un tratament reciproc întreprinderilor şi operatorilor din UE.

Conectivitatea feroviară. Se asigură valabilitatea autorizaţiilor de siguranţă pentru anumite părţi ale infrastructurii feroviare pe o perioadă strict limitată de trei luni, pentru a permite identificarea unor soluţii pe termen lung în conformitate cu legislaţia UE. Măsura este legată în special de tunelul de sub Canalul Mînecii şi va fi condiţionată de menţinerea de către Regatul Unit a unor standarde de siguranţă identice cu cerinţele UE.

Inspecţia navelor. Se urmăreşte să se asigure securitatea juridică şi să se garanteze continuitatea activităţilor din sectorul transportului maritim.

Legăturile maritime: realinierea coridorului reţelei centrale Marea Nordului – Marea Mediterană. Prin această măsură se adaugă, la reţeaua centrală, noi legături maritime între Irlanda, Franţa, Belgia şi Ţările de Jos şi se introduce o nouă prioritate de finanţare în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE): adaptarea infrastructurii de transport în scopuri de securitate şi de efectuare a verificărilor la frontierele externe.

Politica privind schimbările climatice. Această măsură asigură faptul că un scenariu fără acord nu afectează buna funcţionare şi integritatea de mediu a sistemului de comercializare a certificatelor de emisii.

Programul Erasmus+. Studenţii şi stagiarii aflaţi în străinătate care participă la programul Erasmus+ la momentul retragerii Regatului Unit îşi pot finaliza studiile şi pot primi în continuare finanţările sau granturile corespunzătoare.

Drepturile la prestaţii de asigurări sociale. Drepturile (cum ar fi perioadele de asigurare, de încadrare în muncă sau de şedere în Regatul Unit înainte de retragere) ale persoanelor care şi-au exercitat dreptul la liberă circulaţie înainte de retragerea Regatului Unit sunt protejate.

Reciprocitatea vizelor (în curs de adoptare finală). Cetăţenii britanici ar urma să poată efectua călătorii fără viză în UE dacă Regatul Unit acordă, la rîndul său, pe bază de reciprocitate, un regim nediscriminatoriu de călătorii fără vize pentru toţi cetăţenii UE.

Ajutoare de stat. În ceea ce priveşte nevoia de resurse financiare şi/sau de asistenţă tehnică, normele în vigoare privind ajutoarele de stat ale UE fac posibilă soluţionarea problemelor întîmpinate de întreprinderi în cazul unui Brexit fără acord. De exemplu, normele privind ajutoarele de stat permit întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-urilor) să beneficieze de ajutor pentru consultanţă sau pentru formare, care ar putea fi utilizat pentru a contribui la pregătirea acestora (inclusiv pentru eventualele formalităţi vamale viitoare). Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor conţin dispoziţii referitoare la schemele de sprijin temporar pentru restructurarea IMM-urilor, care ar putea fi utile pentru soluţionarea problemelor de lichiditate cauzate de Brexit. Finanţarea se poate accesa sub diferite forme, de exemplu prin scheme de împrumut finanţate de stat care respectă rata de referinţă sau prin garanţii de stat prevăzute în Comunicarea privind garanţiile.

Finanţare şi sprijin din bugetul UE. Asistenţa tehnică şi financiară din partea Uniunii Europene poate fi pusă la dispoziţie în anumite domenii, cum ar fi formarea funcţionarilor vamali în cadrul programului Vamă 2020. Alte programe pot contribui la proiecte de formare similare în domeniul controalelor sanitare şi fitosanitare. În ceea ce priveşte agricultura, legislaţia UE oferă o largă gamă de instrumente pentru a face faţă efectelor imediate ale retragerii Regatului Unit, în special în scenariul fără acord.