LIBE face raport împotriva Guvernului Orban

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European a recomandat activarea procedurii articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene împotriva Ungariei, pentru încălcarea valorilor fundamentale ale UE sub guvernarea lui Viktor Orban. Raportul LIBE a fost adoptat după ce Parlamentul de la Budapesta a votat, săptămîna trecută, un pachet de legi anti-imigrație.Documentul, care se bazează pe opiniile unor experți și reprezentanți ai unor instituții europene și naționale, arată că acțiunile Guvernului Orban ar fi condus la o deteriorare în ceea ce privește statul de drept, democrația și drepturile fundamentale. Raportul privind situația statului de drept în Ungaria, adoptat cu 37 de voturi pentru și 19 împotrivă, cheamă statele membre să deschidă o procedură disciplinară împotriva acestui stat, constatînd "un risc clar de încălcare gravă a valorilor Uniunii Europene". Plenul Parlamentului European va supune la vot pe 12 Septembrie inițierea procedurii legale care ar putea priva Ungaria de dreptul de vot în Consiliul European. 

În replică, Viktor Orban a susținut după votul LIBE că este vorba despre un "raport Soros", ce are ca scop să facă presiuni pentru ca Ungaria să-și schimbe poziția față de migrație, notează MTI. "Cu toate acestea, de vreme ce alegătorii ungari au luat deja o decizie pe această temă, nu a rămas nimic de discutat", a afirmat premierul în fața presei, referindu-se la victoria în alegerile din Aprilie a partidului său. Orban a ținut să sublinieze că raportul a fost pregătit de eurodeputata Verzilor Judith Sargentini, care face parte din echipa miliardarului american George Soros.

Ofensivă chineză în România

,,România este o țară care reușește să fie independentă și să producă, în ultimii ani, mai multă energie electrică decît consumă. În plus, ne asigurăm că acest lucru se va întîmpla și pe viitor. Zilele trecute am adoptat un Memorandum cu privire la Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă" susține ministrul Energiei din România, Anton Anton, preluat de Agerpres. Prezent la evenimentul ,,Săptămîna Diplomației Comerciale", ministrul nu a dat deocamdată detalii asupra documentului. Potrivit unor surse din sfera guvernamentală, ar fi vorba despre un document cu caracter confidențial, aprobat săptămîna trecută de Executiv, care ar ajusta mandatele de negociere pe care le au reprezentanții Guvernului în discuțiile cu compania chineză China General Nuclear Power. România are încă din 2014 un acord de principiu cu CGN pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, mandatele de negociere fiind prelungite de atunci în mai multe rînduri.

Investiția în cele două reactoare de cîte de 700 MW fiecare, începute de România în perioada comunistă, s-ar ridica la 6,4 miliarde de euro. Cele două unități, care ar urma să fie construite cu tehnologie canadiană CANDU, ar urma să producă pînă la 14% din consumul național de energie electrică al României. Centrala nucleară de la Cernavodă a fost pusă în operare comercială în anul 1996, planul inițial fiind conceput pentru construcția a cinci unități de producție a energiei electrice. Investitorul ar urma să își recupereze banii din vînzarea electricității produse de noile reactoare.  

”Întărirea graniţelor externe ale UE este necesară pentru a rezolva problema migraţiei”, consideră premierul Poloniei

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a apărat poziţia dură a Guvernului său în problema refugiaţilor, în cadrul unei întîlniri cu Wolfgang Schaeuble, Preşedintele Camerei inferioare a Parlamentului federal german (Bundestag), relatează agenţia Xinhua. Potrivit lui Morawiecki, întărirea graniţelor externe ale Uniunii Europene este necesară pentru a rezolva problema migraţiei. În opinia sa, nu ar trebui forţate state suverane să accepte o anumită cotă de refugiaţi fără să fie luată în considerare situaţia lor specifică. Morawiecki este de părere că refugiaţii ar trebui să primească ajutor în ţările lor de origine şi că Europa are nevoie pentru Africa de ceva similar cu ”Planul Marshall”, un program postbelic de ajutor pentru redresare economică lansat de SUA pentru Europa.

La rîndul său, Schaeuble a afirmat că Europa trebuie să fie în continuare un continent al graniţelor deschise pentru ca Uniunea Europeană să meargă mai departe. El a subliniat că problema migraţiei este una dintre cele mai mari provocări pentru stabilitatea la scară globală. Deschiderea graniţelor este începutul real al integrării europene, potrivit lui Schaeuble. Preşedintele Bundestag-ului a precizat că Europa doreşte să salveze viaţa oamenilor aflaţi în pericol şi să evite înecarea lor în Marea Mediterană, dar a admis că este de asemenea importantă lupta împotriva crimei organizate şi a traficului cu persoane. Xinhua precizează că dezbaterea, în cursul căreia a fost ridicată problema migraţiei, a marcat încheierea anului academic la Colegiul Europei din Varşovia.

Matteo Salvini confirmă că nava Lifeline, cu peste 200 de migranți la bord, nu va fi autorizată să intre într-un port italian

Ministrul italian de Interne, Matteo Salvini, a confirmat, într-o conferinţă de presă, că nava Lifeline, pe care se află 234 de migranţi salvaţi pe mare, nu va fi autorizată să intre într-un port italian, relatează AFP, potrivit agerpres. Această navă, închiriată de un ONG german cu acelaşi nume, se află de Luni în aşteptare în apele internaţionale din Mediterana, la circa 30 de mile marine de coastele Maltei, aceasta fiind cea de-a doua navă de salvare din ultimele săptămîni, după Aquarius, care arată diviziunile existente între statele membre ale UE în legătură cu gestionarea problemei refugiaţilor şi a migranţilor economici. „Să vedem dacă Europa îşi aminteşte pentru că mai există încă o navă cu migranţi în apele malteze care aşteaptă să fie primită, şi noi reafirmăm că va fi găzduită într-un port care însă nu este italian”, a declarat el pentru presă la întoarcerea dintr-o scurta vizită la Tripoli, în Libia.

Autorităţile de la Roma au refuzat acostarea într-un port italian a navei Lifeline, sub pavilion olandez, şi i-au cerut acesteia să se adreseze Libiei. Totodată, Matteo Salvini a numit-o „ignorantă” pe Nathalie Loiseau, ministrul francez al Afacerilor Europene, după ce aceasta a afirmat că Italia ar trebui să preia nava umanitară Lifeline. „Ministrul francez este ignorant, în sensul că ignoră situaţia acestei nave care a acţionat ignorînd semnalele Gărzilor de coastă italiene şi libiene: este o navă care trebuie confiscată”, a afirmat Salvini, fără a o numi pe Nathalie Loiseau. „Sunt surprins de răutatea francezilor, deschiderea portului Marsilia pentru această navă ar fi un gest frumos şi nu vedem de ce ar trebui să sosească în Italia pentru că nu are nimic de-a face cu ţara noastră”, a adăugat el, confirmînd că navei nu i se va permite acostarea într-un port italian.

Fostului secretar general al NATO, Javier Solana, i s-a refuzat autorizaţia electronică de intrare în SUA

Fostul secretar general al NATO, Javier Solana, a declarat că i s-a refuzat autorizaţia electronică de intrare în Statele Unite, pentru că a mers în Iran unde a participat la negocierea acordului nuclear, relatează AFP. „Este o decizie puţin meschină”, a declarat Javier Solana într-un interviu acordat canalului de televiziune spaniol Antena 3, explicînd că a mers în Iran în 2013 pentru ceremonia de învestire a Preşedintelui Hassan Rohani. „Am mers acolo în calitate de reprezentant al tuturor celor care au negociat” acordul nuclear, din care Preşedintele Donald Trump a retras SUA în luna Mai. „Este nevoie ca diverse persoane să meargă în ţările cele mai complicate pentru a continua negocierile. Ceea ce mi se pare cel mai şocant este faptul că aceşti oameni sunt trataţi la fel ca ceilalţi” în ceea ce priveşte permisele de intrare şi de ieşire, a subliniat el.

Autorizaţia electronică, ce îi scuteşte pe cetăţenii Uniunii Europene să solicite o viză pentru călătorii care nu depăşesc 90 de zile în Statele Unite, se obţine în mod normal online înainte de deplasare. Însă, din 2015, persoanele care au călătorit înainte în Iran, Irak, Siria, Sudan, Libia, Somalia şi Yemen nu mai pot beneficia de această autorizaţie şi trebuie să depună o cerere de viză. Restricţia nu se aplică în mod normal oficialilor guvernamentali, însă Javier Solana nu deţinea o astfel de funcţie în 2013. „Ceea ce au ei (în SUA) este un computer cu un algoritm, şi dacă el ştie că ai fost în Iran în ultima perioadă, te scoate din sistem. Voi încerca să fac în aşa fel încît să mă lase să intru, am nevoie să merg acolo pentru că lucrez acolo, sunt profesor la mai multe universităţi”, a declarat Solana. Spaniolul Javier Solana s-a aflat în fruntea Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) în perioada 1995-1999, apoi a deţinut funcţia de Înalt Reprezentant al UE pentru Politica Externă şi de Securitate Comună pînă în 2009.

Rusia revine la un proiect privind crearea unei torpile nucleare superputernice

Rusia ia în calcul crearea unei torpile nucleare superputernice, după un proiect din perioada sovietică al fizicianului Andrei Saharov, care a fost implicat – înainte de a deveni militant împotriva armelor nucleare – în construcţia bombei cu hidrogen sovietice (testată la 12 August 1953), informează RIA Novosti, citînd o declaraţie a lui Şamil Aliev, unul din creatorii torpilelor în Rusia, potrivit agerpres. „În prezent, există în genere tendinţa revenirii la idei nerealizate înainte (în perioada sovietică). De exemplu, sunt reanalizate ideile lui Saharov privind fabricarea torpilelor de 24 metri lungime, cu un diametru de un metru şi jumătate, echipate cu încărcătură nucleară şi avînd o rază de acţiune de 50 de kilometri”, a precizat expertul rus. O astfel de armă este destinată să distrugă obiective situate în zonele de coastă prin intermediul unei explozii în apă, a indicat reprezentantul industriei de apărare ruse, adăugînd că, în perioada sovietică, această idee nu a fost pusă în practică deoarece „nu erau bani” şi nu pentru că nu ar fi fost fezabilă.

Aliev a mai spus că noua dronă subacvatică „Poseidon”, la care în prezent lucrează experţii ruşi, ar putea avea energia nucleară ca sursă de alimentare, deşi numeroşi experţi şi-au exprimat îndoielile în privinţa fezabilităţii acestui proiect. În acelaşi timp, el a menţionat că nici un serviciu secret din lume nu a dezminţit crearea noii generaţii de arme de către Moscova, între care şi sistemul hipersonic „Avangard”. „Este problema diplomaţilor să exagereze sau să subestimeze. Dar cînd Rusia vorbeşte despre arme, atunci întreaga lume înţelege că Rusia ştie cum să le facă. Siria confirmă acest lucru”, a adăugat Şamil Aliev.

Lavrov și Bolton se vor întîlni Miercuri, la Moscova, pentru a discuta despre o posibilă întîlnire Putin-Trump

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, îl va primi Miercuri pe consilierul pentru securitate naţională al SUA, John Bolton, aşteptat la Moscova pentru discuţii legate de o posibilă întîlnire între Preşedintele american Donald Trump şi omologul său rus, Vladimir Putin, transmite AFP. ‘Ministerul rus al Afacerilor Externe confirmă că o întîlnire de lucru între dnii Lavrov şi Bolton va avea loc la Moscova, Miercuri, 27 Iunie’, a declarat pentru AFP un purtător de cuvînt al diplomaţiei de la Moscova. Potrivit Casei Albe, Bolton se va deplasa la Moscova pentru a discuta despre o posibilă întîlnire între Donald Trump şi Vladimir Putin. O posibilă întrevedere Trump-Putin, ce ar fi urmărită cu o atenţie specială, inclusiv din cauza acuzaţiilor de implicare a Rusiei în alegerile prezidenţiale din SUA din 2016, a fost evocată cu ocazia unei convorbiri telefonice purtate de cei doi lideri la sfîrşitul lui Martie.

Trump urmează să participe în zilele de 11 şi 12 Iulie la summitul NATO de la Bruxelles, iar pe 13 Iulie se va afla la Londra, unde se va întîlni cu premierul Theresa May şi va fi primit de regina Elisabeta a II-a. La începutul acestei luni, liderul rus a semnalat că este pregătit să se întîlnească cu Trump, precizînd că mai multe state, printre care Austria, sunt dispuse să găzduiască o astfel de întrevedere. Ultima întîlnire între Putin şi Trump a avut loc în Noiembrie 2017, în Vietnam, la summitul APEC.

În Franța, au fost efectuate 11 arestări în cadrul unei anchete cu privire la un trafic de droguri

Unsprezece persoane au fost arestate în Estul Franţei în cadrul unei anchete cu privire la un trafic de droguri între Spania, Germania, Olanda şi Franţa, a anunţat Parchetul din Nancy, relatează AFP. După şase luni de investigaţii, la care au participat 120 de ofiţeri de Poliţie şi jandarmi, a condus la inculparea a şapte persoane după reţinerea acestora. Ele sunt suspectate de apartenenţă la o grupare infracţională la frontiera dintre Franţa şi Germania, în apropiere de Benheim, care a organizat transportul în „cantităţi mari” de stupefiante de la începutul lunii August 2017 pînă la sfîrşitul lunii Mai 2018. Cantităţile de droguri transportate, depozitate în Franţa, ar fi de ordinul a „40 pînă la 50 de kg de canabis pe săptămînă” provenind din Spania şi „între 10 şi 20 de kg de cocaină pe săptămînă” provenind din Olanda, a precizat sursa citată. Unul dintre liderii reţelei, un cetăţean german instalat la Benheim, a supravegheat vînzarea de droguri către clienţi germani din Stuttgart şi Heidelberg.

Ministrul de Interne al Italiei: „Dacă Orban este rău, Macron este de 15 ori mai rău”

Ministrul italian al Internelor, Matteo Salvini, a afirmat că dacă premierul ungar Viktor Orban este „rău” pentru că refuză refugiații, atunci Președintele francez Emmanuel Macron este „de 15 ori mai rău”. „Dacă Orban este rău, atunci Macron este de 15 ori mai rău. Atunci cînd UE îşi va demonstra voinţa de a-şi proteja frontierele externe prin mijloace concrete, ne vom putea gîndi la relocări interne în cadrul UE”, a declarat Salvini într-o conferinţă de presă la Roma, susţinută după o scurtă vizită efectuată în Libia, informează AFP, citat de Agerpres. El a continuat afirmînd că Franța „nu respectă obligațiile” privind cotele de refugiați.

„Mi s-a spus că Orban, care pentru numeroase media este inamicul nr.1, nu îşi îndeplineşte obligaţiile de relocare pentru 300 de persoane, ceea ce înseamnă că Italia ar fi trebuit să transfere în Ungaria 300 de persoane. Dar Franţa bunului Macron nu îşi respectă aceste obligaţii faţă de 9.000 de persoane. Deci, dacă Orban este rău, Macron este de 15 ori mai rău. Macron şi Merkel sunt coerenţi şi demonstrează că Europa are un sens. Nu înţelegem de ce doar Libia şi Italia trebuie să achite costurile economice şi sociale ale imigraţiei?”, a spus el. Ministru de Interne şi lider al Ligii, formaţiune de extrema dreaptă din componenţa Guvernului populist din Italia, care şi-a început mandatul la 1 Iunie, Matteo Salvini şi-a înmulţit declaraţiile provocatoare, unele de-a dreptul scandaloase, pentru a-şi susţine politica.

Prima victimă a războiului comercial Statele Unite - UE: motocicletele Harley Davidson

Producătorul american Harley-Davidson intenționează să transfere o producție a motocicletelor sale din S.U.A. către alte țări în încercarea de a scăpa de majorarea taxelor vamale cu 25%, decisă de UE. Mutarea producției este un răspuns la tarifele în creștere decise de către UE, iar războiul comercial al Președintelui Donald Trump subminează un producător american renumit, potrivit Bloomberg.com. Fiecare motocicletă va costa mai mult cu 2.200 de dolari, după ce UE și-a majorat taxele pe bicicletele importate din SUA la 31%, de la 6% la 22 Iunie, a declarat producătorul din Milwaukee. Acest lucru va costa Harley aproximativ 90 milioane dolari la 100 milioane dolari anual, deoarece compania mai degrabă vrea să absoarbă decît să treacă costurile suplimentare la clienți.

Deși Trump a susținut în mod repetat că SUA poate cîștiga războaie comerciale, victimele încep să se înmulțească. Harley nu a specificat la care fabrici internaționale va fi stimulată producția. Compania își desfășoară activitatea în Brazilia, India și Australia și va începe producția în Thailanda în acest an. Sporirea producției în fabricile internaționale pentru UE poate dura cel puțin nouă pînă la 18 luni, potrivit companiei. Harley a declarat că se angajează să facă motociclete în S.U.A., însă a sugerat că nu are altă posibilitate decît să-și mute producția de pe piața internă. Compania a vîndut aproape 40.000 de biciclete în Europa anul trecut, iar ponderea continentului în livrările totale a fost cea mai ridicată din 2011. "Creșterea producției internaționale pentru ameliorarea sarcinii tarifare a UE nu este o preferință a companiei, ci reprezintă singura opțiune durabilă de a face motociclete accesibile clienților din UE și de a menține o afacere viabilă în Europa", a declarat compania. Tarifele UE sunt doar cele mai recente lovituri pe care Harley le-a primit din partea politicilor comerciale ale lui Trump. Compania a avertizat că tarifele Trump pentru oțel și aluminiu vor conduce la creșteri ale costurilor cu materiile prime.

Cele 9 țări europene care își vor face o forță militară comună

Nouă state membre ale Uniunii Europene vor semna un acord pentru înfiinţarea unei forţe militare comune, o iniţiativă susţinută şi de Marea Britanie, scrie News.ro, care citează The Guardian. Iniţiativa a aparţinut Preşedintelui francez Emmanuel Macron, iar noua forţă militară va avea ca scop coordonarea soldaţilor într-un mod rapid pentru a gestiona crize din întreaga lume. Miniştrii Apărării din Franţa, Germania, Belgia, Marea Britanie, Danemarca, Olanda, Estonia, Spania şi Portugalia sunt aşteptaţi să semneze acordul la Luxemburg.

De cînd a preluat puterea noul guvern, Italia şi-a retras susţinerea iniţială, dar Roma nu a exclus o viitoare implicare. Decizia statelor UE a provocat îngrijorarea NATO, unde oficialii sunt preocupaţi de o posibilă distanţare a europenilor faţă de SUA. Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, se află în Luxemburg pentru discuţii privind securitatea europeană. Florence Parly, ministrul Apărării din Franţa, a declarat pentru Le Figaro: „Apărarea Europei necesită o cultură comună (...) Termenele limită şi deciziile din UE durează prea mult în comparaţie cu cît ar trebui într-o situaţie de urgenţă”. Iniţiativa de Intervenţie Europeană se află în afara structurilor Uniunii Europene, astfel că Marea Britanie va putea fi implicată.